Calitatea programelor de formare inițială a profesorilor, dar și a celor de dezvoltare profesională continuă este indicată, într-un nou raport al Comisiei Europene, drept una dintre cauze pentru rata ridicată a analfabetismului funcțional în rândul copiilor din România, pe care ministrul Educației, Daniel David, o pune direct și generic pe seama lipsei de pregătire a profesorilor. Pe lângă această problemă, raportul anual al CE privind educația – Monitorul Educației și Formării 2025 – semnalează cauze precum lipsa unui sprijin suficient pentru ca profesorii să predea pe bază de competențe, decalajele dintre Evaluarea Națională de clasa a VIII-a și programa școlară, problemele legate de programa școlară în general.
Alte cauze semnalate în raportul citat, publicat de Comisie joi, 13 noiembrie, țin de chestiuni precum mediul socio-economic al elevilor și lipsa unor progrese reale, până acum, în combaterea abandonului școlar. Astfel de probleme au fost admise și de ministrul Daniel David, însă acesta a menționat, în declarațiile sale, că responsabilitatea revine în principal profesorilor în cazul elevilor care frecventează școala.
- Edupedu.ro a semnalat, pe 12 noiembrie, declarațiile recente ale ministrului Educației și Cercetării cu privire la cauzele analfabetismului funcțional. Întrebat cât la sută din responsabilitatea pentru acest fenomen atribuie lipsei de pregătire a profesorilor, el a răspuns: „(…) Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe. N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice. Și asta e valabil și în preuniversitar (…)”.
- Ministrul a recunoscut că există și alte cauze pentru abandonul școlar, ce țin de familie sau contextul socio-economic al elevilor, dar, după cum a semnalat Edupedu.ro, el a insistat că, în cazul elevilor care frecventează școala, responsabilitatea pentru formarea lor revine în primul rând profesorilor. – Citește pe larg despre perspectiva prezentată de ministrul Daniel David
Analiza anuală a Comisiei Europene pe teme legate de educație, Monitorul Educației și Formării – 2025, dată publicității săptămâna aceasta, este cel mai recent document ce abordează problema cauzelor pentru competențele de bază reduse ale elevilor români. Ea vine însă în continuarea multor documente, analize și seturi de recomandări realizate la nivel internațional, de foruri precum Comisia Europeană sau Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ce discută subiectul și încearcă susținut să sprijine România în eforturile de a ameliora situația.
Problemele sistemice ce determină rezultatele elevilor români – perspectiva CE din Monitorul Educației
Monitorul Educației și Formării nu listează și nici nu definește cauzele rezultatelor slabe ale elevilor români. Însă menționează lipsa competențelor de bază și oferă un context factual ce indică lipsurile existente și nevoia ca România să acționeze într-un fel sau altul. Iar aici, punctul de plecare este pregătirea profesorilor, dar nu aceștia sunt considerați responsabili, ci sunt subliniate neajunsurile programelor de pregătire, care trebuie îmbunătățite.
Astfel, potrivit capitolului „„Educația școlară și competențele de bază” din documentul CE, „lipsa competențelor de bază este simptomatică pentru provocările mai ample în materie de calitate legate de predare. În pofida introducerii recente a unui masterat obligatoriu în pedagogie, calitatea predării este afectată de faptul că o mare parte din cadrele didactice au beneficiat de o pregătire pedagogică limitată în formarea lor inițială în calitate de cadre didactice (OCDE, 2017), în timp ce dezvoltarea profesională continuă (DPC) a constat, de regulă, în cursuri de formare de scurtă durată în afara școlilor, adesea de slabă calitate și relevanță (OCDE, 2025) (…) Evaluarea cadrelor didactice din școli nu este concepută în prezent pentru a-i ajuta pe profesori să își îmbunătățească practicile de predare (ibidem). În plus, mai multe aspecte legate de profesori avute în vedere de legile educației nu au fost încă elaborate, sunt amânate sau necesită o analiză suplimentară”.
În perspective CE, problema nu este, deci, pregătirea profesorilor la modul general, ci este cauzată de:
- Limitările pregătirii didactice în formarea inițială a multor profesori
- Slaba calitate a multor programe de dezvoltare profesională continuă oferite profesorilor
- Inadecvarea modalităților de evaluare a profesorilor
- Amânarea multor prevederi din Legile educației
Problemele identificate în raport, nu se limitează la elemente ce țin de formarea profesorilor. Analiza face trimitere la aspecte legate de aplicarea programei școlare și de resursele de care au nevoie profesorii pentru a preda pe bază de competențe, neajunsurile programei trecute deja prin reformă. În plus, analica Comisiei menționează și impactul mediului socio-economic nu doar asupra elevilor care nu mai merg la școală, pe care ministrul David nu îi ia în calcul când vorbește despre responsabilitatea profesorilor, ci și asupra celor care merg la școală.
Astfel, raportul de țară asociat Monitorului Educației și Formării 2025 scrie, despre programa școlară, că:
- „Deși România a introdus treptat o programă de învățământ bazată pe competențe pentru învățământul primar și secundar inferior începând cu 2012/2013, modificările practicilor de predare au intrat în vigoare într-un ritm lent”
- „Este necesar să se dezvolte în continuare resurse pentru a ajuta cadrele didactice să predea pe bază de competențe, să li se ofere sprijin și orientări suplimentare și pentru a alinia mai bine evaluarea națională de la sfârșitul clasei a opta cu programa școlară”
- „Deși programa de învățământ pentru învățământul secundar superior este în curs de revizuire, iar punerea sa în aplicare va beneficia de sprijin din partea FSE+, ar putea fi avute în vedere modificări suplimentare ale programei școlare (de exemplu, atenția acordată competențelor de bază pentru toate materiile și prevenirea supraaglomerării)”
Reiese, de aici, că printre cauzele identificate de CE pentru rezultatele educației din România se numără și:
- Lentoarea aplicării efective a celor mai recente programe școlare
- Nevoia de resurse pentru ca profesorii să predea pe bază de competențe
- (Ne)alinierea Evaluării Naționale de clasa a VIII-a la programa școlară
- Reforma programei de liceu are nevoie de „modificări suplimentare” pentru a pune accentul mai mult pe competențe și evitarea supraaglomerării
Pe lângă acestea, raportul mai notează, din perspectivă economică, probleme ce-i afectează nu doar pe elevii care abandonează școala, ci și pe cei care merg la școală:
- „Mediul socioeconomic al elevilor este un indicator puternic al performanței în materie de competențe de bază, iar provocările pentru incluziunea romilor persistă. La testul PISA, 57,8 % dintre elevii români din cea mai săracă cuartilă nu dispuneau simultan de competențe de bază la matematică, citire și științe, comparativ cu 9 % în rândul colegilor lor mai avantajați”
- „În ceea ce privește competențele digitale, decalajul socioeconomic este deosebit de puternic: România se numără printre țările UE cu cel mai mare decalaj procentual, având în vedere statutul profesional al părinților: 57 de puncte procentuale, comparativ cu media UE de 40,9 puncte procentuale”
- „Disparitățile dintre mediul rural și cel urban au implicații majore, aproape 42 % dintre elevii din învățământul primar și secundar inferior frecventând școli din zonele rurale în 20237 . În plus, 43 % dintre elevii romi frecventează școli în care majoritatea sau toți sunt romi (Agenția pentru Drepturi Fundamentale, 2025), ceea ce exacerbează marginalizarea și dezavantajele în materie de învățare”.
- „Rata de părăsire timpurie a școlii se menține la un nivel deosebit de problematic în zonele rurale (26,3 %)9, dar și în orașe mici și suburbii (15,3 %), comparativ cu 3,3 % în orașele mari. De asemenea, este foarte ridicată în rândul romilor, deși se îmbunătățește într-o oarecare măsură”
- „Necesitatea de a sprijini și de a reînscrie numărul mare de copii care nu frecventează școala persistă.”
Analize-cadru și recomandări ale Comisiei și OCDE: există strategii relevante, dar aplicarea lor e problematică
Despre cauzele rezultatelor slabe ale României în ceea ce privește competențele de bază, foruri precum Comisia Europeană sau Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au relatat pe îndelung în ultimii ani și au propus, chiar, numeroase recomandări de politici și intervenții la nivel național.
Între altele, o analiză a CE din această toamnă consemnează cauze precum:
- lipsa unor politici aplicate eficient, deși există multe documente-cadru pentru reformă,
- lipsa de schimbări în organizarea predării,
- schimbări curriculare strict generice în ultimii ani,
- adoptarea minimală a unor instrumente de evaluare a nevoilor de învățare,
- minimă rezistență în întărirea sprijinului pentru învățare și a sprijinului pentru profesori
- niciun fel de politici pentru recrutarea de profesori specializați sau de asistenți pentru profesori
Pe de altă parte, cel mai recent raport privind Educația și Competențele în România (OCDE, mai 2025) indică problemele cu care se confruntă România în privința rezultatelor educaționale, folosind în acest sens o serie de recomandări privind prioritățile de reformă:
- Dezechilibrele dintre rural și urban, ce trebuie corectate prin politici de corectare a situației din rural
- Sprijin pentru elevii din medii vulnerabili, care să-i ajute să depășească barierele financiare și administrative cu care se confruntă
- Lipsa oportunităților legate de învățământ profesional în zonele rurale
- Probleme în formarea profesorilor și nevoia de colaborare între școli și sectoare
- Conducerea școlilor, care are nevoie de întărire
- Necesitatea unei viziuni naționale mai clare și a unor mecanisme de coordonare
Printre mesajele-cheie din analiza OCDE citată: România să transforme modul în care profesorii sunt formați și susținuți, să alinieze învățarea la nevoile indivizilor și economiei, să ofere educație de calitate în comunitățile rome și rurale dezavantajate, să elimine barierele pentru elevii vulnerabili, să susțină financiar mai puternic educația timpurie și cea primară.
Diana Ghimiși
Redacția
Laura Cononenco
23 comments
Așa elevi,așa profesori.Spuneti voi profesorii că de buna sunt parintii elevilor,dar nu uitați că și acești părinți au fost la școală și au fost și ei la randul lor educați de profesori.Oul sau găina
vorbești cretinitati: bunul simț si caracterul nu ti le preda scoala.educatis o primesti acasa, gospodino.
Personal am avut la scoala profesori de nota 10, fara nicio exceptie! Am sa le multumesc pana la sfarsitul vietii mele pentru ceea ce m-au invatat! RESPECT!
Sistemul romanesc de invatamant pregateste specialisti pentru intreaga Uniune Europeana, pentru Statele Unite, Canada, Japonia si Australia si in acelasi timp, acest ministru ignorant, nefamiliarizat cu evaluarile calitative si cantitative ale unei discipline stiintifice riguroase dovedeste inca o data ca nu stie ce vorbeste. Aceasta se intampla atunci cand evaluarile din propria stiinta au o validitate egala cu cea din masuratorile specifice predictiilor bazate pe pozitia norilor pe cer si carti de tarot sau cand, asa cum se stie, alcoolismul produce deopotriva cearcane sub ochi si lipsa de empatie. Intr-un test psihologic un psihopat poate trece oricand drept perfect normal, iar un om normal, drept nebun sadea. Deh, spectrul normalitatii este unul la fel de larg precum cel al insanitatii, iar suprapunerile sunt mai degraba reguli decat accidente.
Profesorii lucrează cu materialul clientului. Aici este vorba de motivația elevului. În situația noastră de acum, elevul nu are de ce sa se agite. Probabil ar vrea, el și părinții, sa stea tot într o joaca și distracție și sa și învețe ceva. Suntem rupți de realitate.
Din 2011 pana in prezent nu a fost nimeni capabil sa vina cu un program viabil de pregatire a profesorilor, asa-zisele masterate didactice. Vorbim de o liota de directori, directorasi din minister, intepeniti pe scaune, care nu dau socoteala nimanui pentru incompententa lor. De cate ori sefii din Educatie fac referire la profesori si ii fac vinovati, de fapt, semnaleaza si incearca sa ascunda propria lor incompetenta. Asta este culmea, ei sunt responsabili si ei tipa primii. La ce sunt buni consilierii si secretarii de stat din invatamant?
Plus indolența și refuzul profesorilor de a moderniza și de a face mai atractiv modul de predare. Tot după moda comunistă predau. Slovacia deja a introdus AI-ul în școli, pe când la noi, profesorii nu sunt deschiși în a folosi tehnologia la clasă. Ei merg tot pe principiul dictare sau conspectare din manual și explicații deloc, ca să înțeleagă elevii ceva din materia respectivă și uite de-aia urăsc elevii școală. Din cauza profesorilor cu mentalitatea învechită. Din cauza profesorilor este mare rata de analfabetism funcțional.
Da, sigur, și marmota învelea ciocolata în staniol.
Folosim toate tehnologiile moderne mult mai mult decât tine, femeie întreținută de soț precum te lauzi. Butonatul pe insta și tiktok nu sunt competențe digitale.
Când trebuie să lucrez cu elevii pe aplicațiile moderne, pierd jumătate de oră să-i lămuresc cum să le deschidă și să le utilizeze DE FIECARE DATĂ. Pentru că mami și tati le-au dat telefonul în mână și atât. Generațiile care-ar trebui să fie ”native digital” sunt complet analfabete și aici.
Să redacteze un text? Nu există așa ceva. Diacritice? Ce-s alea? Formatare, editare, prelucrare de orice fel?! Ce AI, madam? Nu-s capabili să pună corect o întrebare cât să-i lămurească ”inteligența” artificială ce-ar trebui să întrebe de fapt. Nu se mai pune DELOC problema să scrie un text original sau să realizeze ceva – orice – pe o temă dată, cu toate indicațiile necesare, de unii singuri. Nu se ostenesc nici să taie descrierile sau întrebările suplimentare date de AI (gen: ”vrei să reformulez…”).
Trimiteți la școală niște generații din ce în ce mai rătăcite în ”content” și vreți de la profesori să vi-i educe de la zero. Bine, puteți continua. Ăștia (nu) vă vor plăti pensiile. Și garantat nu pe a ta, că pe tine te va mai ține puțin bărbatul până ajunge să găsească una mai nouă și mai bună.
Elevii urăsc școala în primul rând pentru că părinții nu îi învață respectul față de instituția de învățământ…
Haideți să nu mai vorbim doar vorbe.
Continuă să dai 5.000 euro taxă pe an la privat.
Apoi 10.000 la liceu
Nu îți place sistemul de stat gratuit ai opțiuni nelimitate.
Atâția bani, atâta marfă.
Toți vreți să ne comparăm cu mașini de lux dar cu buget de 5 lei.
Terminați cu ura si cu aroganța asta de bogătași parveniți care credeți că vă pricepeți la toate.
Totul e un business pt voi. Inclusiv soarta copiilor.
Dark Oana Bazarca etc,
De unde stii tu?
Tu ti-ai dus copiii in privat unde e raiul educational pe pamant si se face scoala moderna cu AI!
Nu-ti mai bate capul cu scolile publice. Iti oboseste neuronul!
Nu știi despre ce vorbești. Eu predau într-un fund de lume și tabla interactivă, manualele digitale cu itemi interactivi, imaginile 3d de pe diverse site-uri educaționale sunt folosite deja de multa vreme. La început părea că elevii is puțin mai interesați, dar nu a trecut mult și nu mai erau interesați de ele. Dictarea și conspectarea is din alte vremuri. Pare că ai avea niște traume.
Și până rezolvați formarea inițială, țineți să STEA degeaba, la citit de la catedră, oameni de 65+++ care nu au bunul simț sa se „simtă” în plus…”Foarte eficienți”…Ar fi destui care s-ar forma din mers și nu au loc de dinozauri
dragă babă, greșești fatalmente: nu-i ține nimeni pe pensionari, ei sunt acolo pentru simplu motiv că tineretul ori nu vine ori iau note de kaka* la titularizare
Dragă Fântânel, ori nu ești din sistemul de educație, ori trebuie desfundată fântâna, că are depuneri neconforme. Sunt o sumedenie de tineri care dau examene de titularizare și iau note de 7-8-9 dar nu au posturi libere, acestea fiind ocupate de mamaie și tataie. Și trebuie să dea examene din nou și din nou, că stau bunicii la catedră, care nu au mai făcut nici perfecționari de 30 ani, necum să utilizeze resurse moderne. Și nu-i obliga nimeni sa STEA după 62,5 femeile, anul acesta și 65 bărbații, STAU fiindcă nu au bun simț și au pile la ISJ și CA sa îi admita pe viață, fără nicio testare
Logic, prima și principala responsabilitate a analfabetismului sunt profesorii. Mai departe, ,,calitatea profesorilor” este dată de calitatea universităților. Prin urmare acesta este nivelul învățământului românesc, atât poate acum!
Trebuie spus că sunt și profesori dedicați și valoroși (le cerem scuze), dar sunt puțini, majoritatea este mediocră (toate angajările în universități se fac pe relații).
Creșterea calității este complicată și nu cred că se poate face în România cu așa clasă politică!
Nivelul IQ al elevilor se pune în discuție?
Utilizatorul Cristea are dreptate.
Nivelul IQ al elevilor nu are probleme – inteligenta nativa este raspandita uniform pe aceasta Planeta indiferent de rasa , religie, regim.
In Ro, in dec XXI profesorul inca dicteaza …. altii utilizeaza VR-ul in predare ….
În România, nivelul IQ este în medie în jur de 91, considerat mediu la nivel global, cu o tendință de SCĂDERE de aproximativ 0,65 puncte pe deceniu. Se anticipează o scădere a coeficientului de inteligență în perioada următoare. Un om normal are un IQ mediu de 100, iar marea majoritate a oamenilor au un scor situat între 85 și 115.
Și acum adu-ți aminte de a spus Carlin: dacă MEDIA e 91 (sub nivelul mediu la nivel mondial), cel puțin jumătate au un nivel MAI MIC de-atât.
Pe scurt, că văd că ai nevoie de traducere: da, românii nu-s atât de deștepți cum se cred, iar la școală se lucrează cu materialul clientului. Se adaugă și lipsa de motivație intrinsecă a elevilor, avalanșa tehnologică care-i îngroapă și pe cei care se mai zbat să învețe și pe care adulții crescuți în altă lume se bucură să o facă din ce în ce mai mare, considerând că ai lor copii pleacă de la același nivel de cunoștințe și abilități ca adulții deja formați și nu pot decât să adauge la ele. Nu așa funcționează educația. Nu poți turna cu găleata cunoștințe în capul elevului, are nevoie să studieze și să-și construiască singur structurile logice și de memorie necesare ca să funcționeze ca un om normal.
Dar nu, voi vreți totul și să fie gata ieri, evident, gratis.
Educați-vă copiii, dați-le cei șapte ani de-acasă, și după aceea discutăm.
IQ-ul are o distributie gaussiana (normala) intr-o populatie si un orizont temporal date. alta e cauza, motivatia copiilor, returns to education: de ce ar invata daca exista rute mai profitabile ( migratia, antreprenoriat digital, activitati infra-legale, samd)?
Lasă că a rezolvat David, a tăiat bursele fix pentru cei care aveau cea mai mare nevoie de ele, așa că dacă te-ai născut sărac, șansele să crești și prin educație să-ți depășești condiția au scăzut enorm. La fel și cu profesorii – ca metodă de sprijin, David le-a tăiat din venituri în mod real și i-a încărcat cu mai multe ore și responsabilități pe cei care munceau deja. Cei care nici înainte nu se omorau cu munca nu vor avea nicio problemă cu asta.
Oricum ce spuneți voi aici n-are nicio valoare, David o să zică că n-ați făcut peer-review și a terminat, după aia vin postacii de serviciu să vă spună ce bine face ministrul că trece peste cadavre și ține la austeritate, etc – totul din victorie în victorie spre privatizarea finală a sistemului.
Am noroc că am apucat să trăiesc într-o lume în care impostorii nu erau adulați și aduși la putere, am ghinion că-mi voi petrece restul vieții în lumea creată de acești monștri.
👍👍
Ei nu știe, e proști. David e Lumina. Apropo, pe baza cărora studii lansează aberații de genul asta? Domnule sinistru, te încăpățânezi sa te afunzi in penibil!