Angajații Muzeului Geologic Național nu și-au primit salariile de șapte luni, a declarat directoarea instituției, Ramona Bălășcuță, citată de Agerpres. Cu toate acestea, cercetătorii muzeului vor participa benevol, în weekendul 19-20 septembrie, la activitățile pentru public din cadrul proiectului „Triunghiul Muzeelor”. Problemele cu plata salariilor la Muzeul Geologic și Institutul Geologic al României, din care acesta face parte, durează de peste un an: în iunie 2025, conducerea institutului anunța că angajații nu fuseseră plătiți de trei luni și avertiza că muzeul riscă să fie închis.
„Sâmbătă și duminică, vom aduce știința mai aproape de oameni, vom aduce cercetarea în șoseaua Kiseleff. Și vom face asta cu devotament și dăruire, așa cum facem de șapte luni de zile, de când nu ne-am primit salariile”, a declarat Ramona Bălășcuță, potrivit Agerpres.
Directoarea Muzeului Geologic Național spune că cercetătorii instituției vor participa benevol la evenimentele din acest weekend:
„O spun ferm, o spun și cu puțină teamă în glas, pentru că atunci, în 2025, când am îndrăznit să vorbesc personal despre problemele muzeului, au venit reclamații – Curtea de Conturi, Corpul de Control… Suntem în aceeași situație astăzi, dar nu despre asta e vorba. Pentru că cercetătorii științifici, grade superioare 1 și 2, își vor lăsa halatul în muzeu și vor veni benevol, sâmbătă și duminică, să facă educație, cultură și știință”, a spus Ramona Bălășcuță.
Declarațiile au fost făcute la prezentarea proiectului „Triunghiul Muzeelor”, care reunește în weekend Muzeul Geologic Național, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și Muzeul Național al Țăranului Român.
Muzeul Geologic Național este un punct de lucru fără personalitate juridică al Institutului Geologic al României. Institutul se află în coordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare, din subordinea Ministerului Educației și Cercetării.
Ramona Bălășcuță atrage atenția că muzeul are trei componente, educație, cultură și cercetare, în timp ce finanțarea primită este legată de activitatea de cercetare.
„Muzeul primește o finanțare strict legată pentru o bucățică de mentenanță, de funcționalitate și o parte din angajații muzeului, dar strict pe partea de cercetare. Muzeul nostru are componenta de educație, de cultură și de cercetare, firesc”, a explicat directoarea.
Potrivit acesteia, Muzeul Geologic este și instalație de interes național, ceea ce permite finanțarea componentei de cercetare, însă nu și a celorlalte activități: „Primim finanțare strict pentru partea de cercetare. Pentru educație și cultură, nu primim nimic.”
Bălășcuță spune că muzeul a cerut în repetate rânduri Institutului Geologic explicații referitoare la întârzierile salariale și că știe despre demersurile conducerii institutului pentru obținerea finanțării.
Banii disponibili în prezent sunt însă insuficienți, potrivit acesteia, atât pentru funcționarea muzeului, cât și pentru plata personalului.
Directoarea arată că finanțarea pentru cercetare permite plata cercetătorilor care lucrează în cadrul instalației de interes național, dar nu și a tuturor categoriilor de angajați necesare funcționării unui muzeu.
„Dar nu ne sunt plătiți muzeografii, personalul tehnic-auxiliar, gestionarii, de care, evident, avem nevoie”, a declarat aceasta.
În opinia Ramonei Bălășcuță, un muzeu național ar trebui să funcționeze cu cel puțin 50 de angajați. Muzeul Geologic funcționează în prezent „cu un număr extrem de mic” de persoane, potrivit directoarei.
Criza salariilor durează de peste un an
Problemele cu plata salariilor la Institutul Geologic al României și Muzeul Geologic Național nu sunt noi.
„Colegii mei nu şi-au luat salariile de trei luni de zile. Și lucrează. Gratis”, spunea atunci Anca Isac.
Conducerea Institutului avertiza că, în lipsa finanțării, urma să oprească de la 1 iulie transferul datelor de câmp geomagnetic către centrele internaționale, realizat continuu din 1943, și să închidă Muzeul Geologic Național.
„Vom închide Muzeul Geologic Național, muzeul metropolitan de la șosea, pentru că noi nu mai avem resurse să le susţinem. Avem nevoie să plătim facturile de electricitate, de apă, de internet. Nu mai vorbesc de salarii”, declara Anca Isac în iunie 2025.
Situația a continuat și în 2026. În februarie, angajații Institutului Geologic și ai Muzeului reclamau că nu-și primiseră salariile de aproape cinci luni, unii dintre ei primind doar 1.500 de lei din salariul aferent lunii octombrie 2025. La acel moment existau deja, numai la muzeu, două contracte de muncă suspendate și o demisie, potrivit Ramonei Bălășcuță.
Directoarea Institutului Geologic explica atunci că instituția nu dispune de un fond din care să poată susține salariile până la încasarea banilor pentru proiectele de cercetare.
Autoritatea Națională pentru Cercetare avea însă o explicație diferită. Instituția transmitea Edupedu.ro că nu înregistra restanțe față de Institutul Geologic al României și preciza că institutele naționale de cercetare-dezvoltare funcționează în regim economic, veniturile fiind obținute inclusiv prin proiecte și contracte de cercetare.
Nici în luna mai situația nu fusese rezolvată. La Noaptea Muzeelor, Ramona Bălășcuță declara pentru Agerpres că angajații nu își primiseră salariile, iar Muzeul Geologic funcționase în acea seară cu numai șase angajați, inclusiv pentru supravegherea spațiilor și accesul publicului.
Ministrul Culturii: Este o problemă de sistem care durează de peste 30 de ani
Deși Muzeul Geologic Național nu se află în subordinea Ministerului Culturii, ministrul interimar al Culturii, Andras Istvan Demeter, prezent la conferința „Triunghiul Muzeelor”, a declarat că situația face parte dintr-o problemă instituțională mai amplă, care durează de peste 30 de ani.
Acesta a enumerat mai multe muzee care funcționează în structurile unor instituții aflate în subordinea altor autorități centrale și a spus că situația trebuie abordată sistemic.
Ministrul a anunțat că urma să aibă pe 17 septembrie o întâlnire pentru analizarea unei soluții în cazul Muzeului Geologic, dar și a celorlalte instituții aflate în situații asemănătoare.
„Nu vă promit că o am”, a spus Demeter despre soluție, precizând însă că intenția este ca, pornind de la cazul Muzeului Geologic, să fie găsită o rezolvare pentru această „problemă de sistem”.
În acest weekend, în timp ce problema finanțării și a salariilor rămâne nerezolvată, cercetătorii Muzeului Geologic Național participă la „Triunghiul Muzeelor”, cu activități de popularizare a științei și educație pentru public.
1 comment
Restanțele salariale durează de peste un an în muzeu pentru că în instituția „mamă” dar și în altele guvernamentale s-a acumulat un tip de persoană la care salariul de bază servește unui venit final devenit scop în sine, la comandă, ca marjă de asigurare pentru scopuri personale întreținute de „protector” (vezi nepotismul sau, mai grav, traficul de „recruți” ai anunțurilor non-etice din presa publicitară de duzină, fără transparență privind angajatorul, pregătirea, activitatea, ci doar valoarea plății – de la de câteva ori salariul minim la de câteva ori salariul mediu- nelipsite de ani de zile deși pot servi clar traficului de persoane și recrutorilor din zona evazionistă fiscal, ori recrutorilor care într-un final recompensează cu diplome de la forme de învățământ fără frecvență sau examene finale reale). Acest tip de persoană este lipsită de cultură generală și de cultură socială, fiind subsumată pecuniar afilierii cu terți; dacă acest tip de persoană ajunge într-un cerc politic, cu atât mai grav printr-o funcție, există riscul de corupere a interlocutorilor prin sociopatia intrinsecă ce o caracterizează atâta vreme cât nu i se gândesc capacitățile reale versus datele din C. V. ori din „recomandarea” protectorului, astfel aceasta putând emite păreri personale defetiste… Această problemă este generalizată în societate! Curtea de conturi ar trebui să se ocupe și de verificarea dosarelor de personal din toate insituțiile publice potrivit Principiului Separației Puterilor în Stat… astfel, cu siguranță, ar constata intrușii de peste tot, din personalul contractual, din cel numit, etc. Pe de altă parte, am constatat – vizitând muzeul gratuit în baza biletului plătit pentru expoziția cu vânzare a comercianților de pietre naturale, minerale și roci -, atât vitrinele de pe alei cât și cele de pe pereții cu panouri informative privind erele geologice și toată dezvoltarea vieții marine și terestre asimilate acestora, au rămas aceleași de ani de zile; este cazul ca afișele să fie refăcute și retipărite pentru împrospătarea culorilor, pentru mărirea literei, pentru o nouă iluminare, etc. De asemenea, dacă muzeul nu are un post de marketing este cazul să i se aloce sau să i se asigure serviciul de marketing din chiar structura institutului!