Anul trecut a fost anul cu cel mai mare număr de studenți înscriși în primul an de licență, la facultățile din România, din ultimii 10 ani, în creștere cu peste 38% față de 2014

4.668 de vizualizări
ANOSR
Foto: © Kasto80 | Dreamstime.com
Peste 133.500 de studenți s-au înscris în anul universitar 2023-2024 în cadrul ciclurilor de studii de licență ale universităților din România, potrivit datelor din partea Platformei Naționale de Colectare a Datelor Statistice pentru Învățământul Superior (ANS). Este cel mai mare număr de studenți înscriși în învățământul superior din ultimii 10 ani, înregistrându-se o creștere de peste 38% față de anul 2014.

Datele ANS au fost trimise de reprezentanții Departamentului pentru Relația cu Parlamentul din cadrul Secretariatul General al Guvernului, la solicitarea lui Marius-Andrei Miftode, membru al Camerei Deputaților.

În anul universitar 2023-2024 a fost înregistrat un număr de 133.504 studenți înmatriculați în primul an de licență – cu 6.655 mai mulți decât în anul anterior și cu 9.068 mai mulți decât în anul 2021-2022.

În anul 2014, numărul studenților înscriși în primul an de facultate era de 96.578. Astfel, se înregistrează o creștere de 38,23% în rândul tinerilor care au ales să urmeze o facultate, în ultimii 10 ani.

În ceea ce privește studenții care s-au înscris la studiile de masterat și doctorat, numărul acestora nu a crescut atât de mult comparativ cu anul 2014. Ba chiar a scăzut în ultimii 5 ani, după cum urmează:

  • 2.891 de studenți s-au înscris anul trecut la programe de masterat cu durată de un an, spre deosebire de anul 2019-2020, când se înscriseseră 3.265 studenți;
  • 878 de studenți s-au înscris anul trecut la programe de masterat cu durată de un și jumătate, în comparație cu anul 2019-2020, când se înscriseseră 1.689;
  • 54.539 de studenți s-au înscris anul trecut la programe de masterat cu durată de 2 ani, în comparație cu anul 2019-2020, când se înscriseseră 55.992;
  • 431 de studenți s-au înscris anul trecut la masteratul didactic, spre deosebire de anul 2021-2022 – an în care acesta a fost introdus în 8 instituții de învățământ superior – când s-au înscris 278 de studenți.
  • 4.778 de studenți s-au înscris anul trecut la programe de doctorat – mai puțini decât în anul 2019-2020, când se înscriseseră 5.2018.

Reamintim că masteratul didactic cu durată de un an, un an și jumătate sau 2 ani ar urma să devină obligatoriu din anul 2027 pentru ca studenții să poată preda la gimnaziu și liceu – vezi aici condițiile impuse prin Legea Învățământului Preuniversitar pentru ocuparea posturilor de profesori în învățământul gimnazial, liceal și terțiar nonuniversitar.

Trebuie precizat că și numărul instituțiilor de învățământ superior a crescut în ultimii 10 ani, în special în ceea ce privește instituțiile care oferă programe de licență și care au ajuns de la 47, în 2014-2015, la 80 anul trecut.

Cât despre universitățile care oferă programe de masterat cu durată de 2 ani, numărul lor a ajuns de la 46, acum 10 ani, la 79 în anul 2023-2024.

Deși statisticile sunt pozitive, trebuie precizat că rata abandonului universitar din România este una crescută. Pentru studenții înmatriculați în anul 2015 în învățământul superior, rata de abandon a fost de 47.96% la licență, 42% la master și 70% la doctorat, conform datelor din studiul UEFISCDI, după cum a scris Edupedu.ro.

Foto: © Kasto80 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comment
  1. iti dai seama cati oameni care nu au ce cauta la facultati sunt acum pe bancile lor? mama ei de viata. Reducerea numarului lor ar trebui sa fie prioritatea numarul 1 pentru a debloca activitatea didactica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Inquam Photos / Nichita Cojocea

Ana Blandiana: Care este răul din societatea românească? Răul este în sistemul de învățământ, care trebuie transformat în ceva viu, în care profesorii să simtă din nou că sunt apostoli, nu slujbași

Poeta Ana Blandiana spune că sistemul de învățământ „merge într-adevăr rău”, că este „răul din societatea românească” care ar trebui transformat „nu într-un mecanism care să fac producă roboți, ci…
Vezi articolul

Competențele digitale ale elevilor și profesorilor, dezvoltarea gândirii critice și a capacității de a face față pericolelor online să devină priorități pentru sistemele europene de educație – Consiliul UE

Dezvoltarea alfabetizării digitale și media, gândirea critică și competențele de rezolvare a problemelor sunt esențiale și ar trebui să constituie o prioritate pentru sistemele de educație, potrivit concluziilor adoptate de…
Vezi articolul

Victor Ponta a depus o moțiune simplă împotriva ministrului Educației: Nu au fost comunicate la timp scenariile pentru sfârșitul anului școlar, calendarele pentru examene, pentru definitivat și titularizare, nicio procedură de lucru la domiciliu pentru profesori

PRO România și PSD anunță că au depus miercuri, 20 mai, o moțiune simplă îndreptată împotriva ministrului Educației, Monica Anisie. Titlul documentului este ”Pas cu pas am ajuns în colaps…
Vezi articolul
Invatatoare in fata elevilor la clasa, in scoala / Foto: Dreamstime.com

Am făcut ore remediale de multe ori de-a lungul celor 36 de ani la catedra, nu pentru că le cerea ministrul, ci pentru că le cerea situația, spune o învățătoare: Nu mai semnam nu știu câte hârțoage, nu mai făceam planuri de intervenție personalizată, nu ceream acorduri scrise

O învățătoare a vorbit, pentru adevarul.ro, despre cele 2 ore remediale incluse în atribuțiile postului. „Am făcut astfel de ore de multe ori de-a lungul celor 36 de ani la…
Vezi articolul