Anul trecut a fost anul cu cel mai mare număr de studenți înscriși în primul an de licență, la facultățile din România, din ultimii 10 ani, în creștere cu peste 38% față de 2014

4.661 de vizualizări
ANOSR
Foto: © Kasto80 | Dreamstime.com
Peste 133.500 de studenți s-au înscris în anul universitar 2023-2024 în cadrul ciclurilor de studii de licență ale universităților din România, potrivit datelor din partea Platformei Naționale de Colectare a Datelor Statistice pentru Învățământul Superior (ANS). Este cel mai mare număr de studenți înscriși în învățământul superior din ultimii 10 ani, înregistrându-se o creștere de peste 38% față de anul 2014.

Datele ANS au fost trimise de reprezentanții Departamentului pentru Relația cu Parlamentul din cadrul Secretariatul General al Guvernului, la solicitarea lui Marius-Andrei Miftode, membru al Camerei Deputaților.

În anul universitar 2023-2024 a fost înregistrat un număr de 133.504 studenți înmatriculați în primul an de licență – cu 6.655 mai mulți decât în anul anterior și cu 9.068 mai mulți decât în anul 2021-2022.

În anul 2014, numărul studenților înscriși în primul an de facultate era de 96.578. Astfel, se înregistrează o creștere de 38,23% în rândul tinerilor care au ales să urmeze o facultate, în ultimii 10 ani.

În ceea ce privește studenții care s-au înscris la studiile de masterat și doctorat, numărul acestora nu a crescut atât de mult comparativ cu anul 2014. Ba chiar a scăzut în ultimii 5 ani, după cum urmează:

  • 2.891 de studenți s-au înscris anul trecut la programe de masterat cu durată de un an, spre deosebire de anul 2019-2020, când se înscriseseră 3.265 studenți;
  • 878 de studenți s-au înscris anul trecut la programe de masterat cu durată de un și jumătate, în comparație cu anul 2019-2020, când se înscriseseră 1.689;
  • 54.539 de studenți s-au înscris anul trecut la programe de masterat cu durată de 2 ani, în comparație cu anul 2019-2020, când se înscriseseră 55.992;
  • 431 de studenți s-au înscris anul trecut la masteratul didactic, spre deosebire de anul 2021-2022 – an în care acesta a fost introdus în 8 instituții de învățământ superior – când s-au înscris 278 de studenți.
  • 4.778 de studenți s-au înscris anul trecut la programe de doctorat – mai puțini decât în anul 2019-2020, când se înscriseseră 5.2018.

Reamintim că masteratul didactic cu durată de un an, un an și jumătate sau 2 ani ar urma să devină obligatoriu din anul 2027 pentru ca studenții să poată preda la gimnaziu și liceu – vezi aici condițiile impuse prin Legea Învățământului Preuniversitar pentru ocuparea posturilor de profesori în învățământul gimnazial, liceal și terțiar nonuniversitar.

Trebuie precizat că și numărul instituțiilor de învățământ superior a crescut în ultimii 10 ani, în special în ceea ce privește instituțiile care oferă programe de licență și care au ajuns de la 47, în 2014-2015, la 80 anul trecut.

Cât despre universitățile care oferă programe de masterat cu durată de 2 ani, numărul lor a ajuns de la 46, acum 10 ani, la 79 în anul 2023-2024.

Deși statisticile sunt pozitive, trebuie precizat că rata abandonului universitar din România este una crescută. Pentru studenții înmatriculați în anul 2015 în învățământul superior, rata de abandon a fost de 47.96% la licență, 42% la master și 70% la doctorat, conform datelor din studiul UEFISCDI, după cum a scris Edupedu.ro.

Foto: © Kasto80 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comment
  1. iti dai seama cati oameni care nu au ce cauta la facultati sunt acum pe bancile lor? mama ei de viata. Reducerea numarului lor ar trebui sa fie prioritatea numarul 1 pentru a debloca activitatea didactica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Înființarea a 17 programe și centre naționale, corpuri pentru profesori, consilii și agenții, prevăzută de proiectul legii Educației pentru învățământ preuniversitar propus de Ligia Deca – surse

Proiectul de Lege a învățământului preuniversitar conține prevederi referitoare la înființarea a două programe naționale, șase centre naționale, consilii, instituții și diferite corpuri. Unele sunt de fapt instituții redenumite, cum…
Vezi articolul

LIVE VIDEO Sorin Cîmpeanu răspunde acuzațiilor din Moțiunea simplă “Ministru. Dezastru. Educaţie fără viitor”, dezbătută în Camera Deputaților: În 2016 programul Masa Caldă avea o finanțare de 35 milioane lei, în anul 2022 are o finanțare de 354 milioane de lei

Camera Deputaţilor dezbate moţiunea simplă depusă de USR împotriva ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, iar votul final va fi dat miercuri. Deputat Cristian Brian a citit textul moțiunii simple, în plen. Ministrul Educației…
Vezi articolul

Metodologia pentru curriculumul la decizia elevului din oferta școlii ar putea fi aprobată în martie 2024 – proiect / Orele se pot desfășura cu elevi din clase diferite, prevede noua Lege a educației

Regulamentul privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii ar urma să fie aprobat în luna martie 2024, după cum propune Ministerul Educației într-un grafic de activități privind noul curriculum…
Vezi articolul

Simona Sava, profesor în Științele Educației, Universitatea de Vest Timișoara: Se regăsește ceva în curriculumul pentru liceu care să îi ajute pe elevi să opteze pentru cariera didactică? În curriculumul din Germania elevii învață ce înseamnă să fie profesori și după aceea vor fi și părinții parteneri avizați ai sistemul educațional

Simona Sava, profesor universitar la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Sociologie şi Psihologie, Departamentul de Ştiinţe ale Educaţiei a dat un exemplu privind curriculumul din Germania de la…
Vezi articolul