Cei care vor să devină profesori de gimnaziu și liceu vor avea nevoie de un masterat didactic cu durata de un an sau un an și jumătate, pentru a le preda elevilor, după cum prevede proiectul Legii învățământului preuniversitar. Există trei condiții pentru viitori profesori, dintre care trebuie respectată cel puțin una. Măsura nu s-ar aplica până în 2027.
Amintim că ministrul Educației, Ligia Deca, a anunțat, luni, generalizarea masteratului didactic: „Vom generaliza masteratul didactic, dar nu în forma pe care o știm astăzi. Vorbim despre un masterat didactic care include 80% practică. Pentru a-l face atractiv, vom acorda o bursă lunară egală cu salariul mediu brut, adică cu salariul unei debutant, care se acordă celor înscriși în program, indiferent dacă aceștia au parcurs deja un alt masterat sau dacă vor parcurge în viitor.” – Mai multe detalii aici
O condiție este ca viitorul cadru didactic să fi absolvit atât o facultate în profilul postului, modulul de formare psihopedagogică (30 de credite ECTS), cât și un masterat didactic cu durata de un an.
Un alt aspect se referă la absolvirea unui program de licență din domeniul „Științe ale educație” și a unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata de un an. O altă posibilitate este ca profesorul să fi terminat un program de licență în profilul postului și un program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an și jumătate.
Art. 171 (1) -„e) pentru ocuparea funcțiilor didactice de profesor în învățământul gimnazial, liceal și terțiar nonuniversitar, profesor de instruire practică, profesor documentarist, respectiv profesor corepetitor cel puțin una din următoarele condiții:
(i) absolvirea cu examen de licență în profilul postului, modulul de formare psihopedagogică totalizând 30 de credite ECTS și absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an;
(ii) absolvirea cu examen de licență a unui program de licență din domeniul Științe ale educației și absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an;
(iii) absolvirea cu examen de licență a unui program de licență în profilul postului și absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an și jumătate.”
Conform proiectului de lege a învățământului preuniversitar (art. 245 alin. 12), pentru persoanele care până în anul 2027 finalizează studii universitare de licență în profilul postului și un program de studii universitare de masterat didactic cu o durată de 2 ani se consideră îndeplinită condiția de studiu pentru ocuparea funcției didactice de profesor în învățământul gimnazial, liceal și terțiar nonuniversitar.
Despre masteratul didactic – varianta Deca
Potrivit proiectului de lege a învățământului superior, cei care frecvențează cursurile masteratului didactic beneficiază de burse de studiu egale cu salariul net al unui profesor debutant. Iată ce prevede art. 106 din proiectul menționat anterior:
„(2) Studenții care frecventează cursurile licenței didactice cu dublă specializare sau masteratului didactic, într-o instituție de învățământ superior de stat, pot beneficia de burse de studiu finanțate de la bugetul de stat.
(3) Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat studenților înmatriculați la programele de studii universitare de licență didactică cu dublă specializare sau masterat didactic este egal cu salariul net al unui profesor debutant. Criteriile generale de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc prin ordin al ministrului educației.”
Tot în document apare că absolvenții unui program de studii universitare de masterat care au beneficiat de finanțare de la bugetul de stat pot urma un program de studii universitare de masterat didactic cu finanțare de la bugetul de stat.
La art. 101 din proiectul de Lege al învățământului superior sunt menționate aspecte ce vizează masteratul didactic:
Art. 101 – „(6) Programul de studii universitare de masterat didactic de 60 de credite ECTS se organizează de instituțiile de învățământ superior pentru absolvenții programelor de licență care au parcurs un program de formare psihopedagogică de 30 credite ECTS. Absolvenții specializărilor de licență în domeniul Științele educației se consideră absolvenți ai programului de formare psihopedagogică de 30 de credite ECTS, atât timp cât disciplinele acestui program sunt cuprinse în programul lor de licență.
(7) Programul de studii universitare de masterat didactic de 60 de credite ECTS cuprinde stagiatura didactică, dublu coordonată de către instituția de învățământ superior organizatoare și unitatea de învățământ preuniversitar de aplicație unde are loc stagiatura didactică, cu 48 de credite ECTS și activități specifice desfășurate în cadrul instituției de învățământ superior, cu 12 credite ECTS.
(8) Programul de studii universitare de masterat didactic integrat, de 90 de credite ECTS, se organizează de instituțiile de învățământ superior pentru absolvenții programelor de licență care nu au parcurs programul de formare psihopedagogică de 30 de credite ECTS. Programul de studii cuprinde, pe lângă stagiatura didactică și activitățile specifice desfășurate în cadrul 58 instituției de învățământ superior, precum și programul de formare psihopedagogică de 30 de credite ECTS.”
În prezent, Legea Educației Naționale (art. 248 alin. 1) stabilește pentru profesorii de gimnaziu și liceu este necesară efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an școlar, realizat într-o unitate de învățământ, în funcția didactică corespunzătoare studiilor, de regulă sub îndrumarea unui profesor mentor, și trebuie îndeplinite anumite condiții minime. (vezi foto)
FOTO Legea Educației Naționale 1/2011- secțiunea Funcțiile didactice și didactice auxiliare. Condiții de ocupare
Tot în Legea Educației apare că „ocuparea funcțiilor didactice de profesor pentru învățământul gimnazial și profesor pentru învățământul liceal se poate realiza și în condițiile efectuării unui stagiu practic cu durata de un an școlar, realizat într-o unitate de învățământ, în funcția didactică corespunzătoare studiilor, și îndeplinirii cumulativ a următoarele condiții minime de studii:
- a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licență în profilul postului;
- b) absolvirea unui program de studii de master didactic cu durata de 2 ani.”
Foto: © Liquoricelegs | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Liceele pedagogice vor putea forma învățători, dar vor fi angajați pe perioadă determinată. Pentru a se titulariza, aceștia trebuie să termine o facultate de profil – proiectul legii Deca
Profesorii ar putea realiza planuri de învățare pentru fiecare elev, în funcție de rezultatele evaluărilor și de interacțiunea cu elevii și părinții, potrivit proiectului Legii învățământului preuniversitar / Planurile individualizate fac parte din portofoliul educațional obligatoriu
Generalizarea masteratului didactic, titularizarea pe jumătate de normă, eliminarea definitivatului și înlocuirea lui cu licențierea în carierea didactică, anunțate de ministrul Educației, Ligia Deca, în proiectul Legii învățământului preuniversitar
I.N.
Ștefan Lefter
Alexa Stănescu
Redacția
8 comments
Bună ziua! vor beneficia de bursa și studenții din anul 2023 -2024?
eu am 150 de elevi pe zi.ce fac?150 de planuri de remediere? când? cum? sau ar trebui sa respectăm norma de 8 elevi la clasa?
La probleme de tipul :
– finanțare învățământ, la un nivel rușinos în comparație atât cu restul lumii dar și cu istoria României;
– salarizare personal educațional, la un nivel umilitor atât față de restul lumii cât și față de propria economie privată cât și față de restul sistemului bugetar;
– impact stres elevi-profesor (raport complet dezechilibrat ca valoare) asupra ultimilor (stresul fiind prima din presupusele cauze ale cancerului) nestudiat efectiv!
– relație profesor-elevi-părinți legiferată complet în defavoarea primilor, atât ca drepturi cât și ca obligații;
– status quo-ul actual al profesorilor drept slujitori ai sistemului, ai elevilor și ai părinților;
– curricula extrem de stufoasă, în plus lipsită de conținut științific (cel puțin actualizat), două aspecte care pun din nou o presiune enormă, dublată, asupra profesorului;
– nevoile și condițiile de lucru ale profesorilor absolut eclipsate de grija (și ea absolut necesară) față de condițiile oferite elevilor;
– idealizarea socialistă a obiectivelor învățământului, obiective care nu pot fi atinse prin însăși definiția “idealului”, fapt care produce tensiuni imense în sistem, toate părțile implicate acționând defensiv;
– lipsa de conectare, măcar prin relativizare, la necesitățile și nevoile reale ale pieței de muncă din România, fapt care produce generații întregi de cetățeni neadaptați profesional și social, una din cauzele principale ale exodului românilor, ale tulburărilor sociale și politice din România;
– dezechibrul calitativ și pe sexe din sistemul educațional (femeile domină cu aprox. 80%, ca nr.);
– scoaterea cadrului didactic din aria de acțiune pedagogică, de educație efectivă, prin birocratizarea excesivă;
– acordarea de roluri extinse cadrului didactic care pun o presiune imensă asupra lui, nu datorită faptului că nu ar fi pregătit sau nu ar fi capabil, ci pentru că efectiv nu se poate multiplica pentru a realiza job-urile altor oameni (alte categorii profesionale);
– minimizarea sau chiar subminarea nevoilor reale ale elevilor prin:
– impunerea unor standarde sociale și nu profesionale de absolvit;
– forțarea integrării elevului într-un sistem eșuat deja;
– ignorarea completă a calităților elevilor (unice și puține, deci care necesită energie mai puțină);
– axarea întregului sistem pe “corectarea” defectelor indivizilor (infinit de multe, deci care necesită o energie nesfârșită, epuizantă).
Da, la toate aceste mici problemuțe din sistemul educațional preuniversitar românesc, soluția politică este de îndoctrinarea suplimentară a cadrelor didactice, că ei ar fi cumva de vină, prin lipsa poate de obediență, pentru tot ce se întâmplă în sistemul acesta excesiv de birocratic idealizat și neconectat la economia liberală (specific de altfel tuturor țărilor socialiste și dictatoriale).
Chestia era prevăzută și în legile Miclea – Funeriu.
Și a venit Abramburica … Așa că …
De parca tinerii absolventi se bat sa devina profesori, avem asa mare concurenta incat trebuie sa complicam si mai mult.
Care reconversie,beneficiar doar de diploma ,că oricum habar nu aveți pentru disciplina noua,doar să aveți mai multe specializări,ore suplinite multe,in rest nimic bun pentru elevi .
Un absolvent bun nu o sa vina nici o data pe banii aceștia in sistem, mai ales ca salariul peste 10, 20, 30 ani nu o sa fie mult mai mare. Un absolvent bun se va face programator sau medic unde salariile sunt de 3,4,….5,6,7 ori mai mari.
Trebuie sa fim realiști!!!
poate dau și fonduri pentru reconversiile actualilor profesori…