Peste 100 de oameni de cultură – scriitori, regizori, muzicologi și interpreți, actori, filosofi, istorici, manageri culturali – semnează un apel adresat președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și ministrului Culturii, András Demeter, prin care solicită măsuri în cazul manuscriselor și altor obiecte de patrimoniu de la Muzeul Național „George Enerscu”. Ei cer, între altele, mutarea manuscriselor și a altor obiecte „din containere improprii în condiții de depozitare profesioniste, demne de statura lui Enescu”.
- Apelul vine în condițiile în care, la sfârșitul săptămânii trecute, după o investigație de presă referitoare la condițiile improprii de depozitare de la muzeu, Ministerul Culturii a informat că ministrul András Demeter a efectuat, vineri, o inspecție inopinată – „anunțată cu doar zece minute în avans” – la acest muzeu, vizită în urma căreia el a declarat: „Putem asigura pe toată lumea că obiectele sunt prezervate în condiții adecvate! M-ar bucura dacă multe alte elemente ale patrimoniului național, aflate în diferite muzee sau în arhive ori fonoteci, ar fi păstrate cu aceeași grijă”.
Lista semnatarilor apelului celor peste 100 de oameni de cultură este deschisă de Lawrence Foster, dirijor, fost director al Festivalului George Enescu; scriitorul Norman Manea, filosoful Andrei Pleșu, scriitorul Mircea Cărtărescu, actorul Victor Rebengiuc, regizorul Andrei Șerban, Anca Vasiliu, cercetătoare și profesoară de istoria filosofiei – Sorbonne Université, pictorul Ștefan Câlția, soprana Ioana Bentoiu, Ada Solomon, Președintă a Consiliului de Administrație al Academiei Europene de Film.
- Inițiatori sunt: Gabriel Bebeșelea, dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu”, director artistic al Musica Ricercata; Eugen Ciurtin, director al Institutului de Istorie a Religiilor, Academia Română, coordonator Sonotheism: Religion in Enescu; Radu Vancu, scriitor și profesor universitar.
Pe lângă mutarea manuscriselor, inițiatorii mai cer: „constituirea unei echipe de muzicologi români și străini, cu o expertiză și relevanță de asemenea demne de statura lui Enescu, al căror acces la aceste manuscrise să fie asigurat – astfel încât să poată verifica starea lor reală, pagină cu pagină”, precum și „erificarea digitalizării integrale a acestor manuscrise – astfel încât cel puțin copia lor să existe, în cazul unui eventual dezastru ulterior”.
Ei solicită autorităților să se asigure „că acest control ministerial nu va admite nici o încercare de mușamalizare”.
Și apreciază, în apelul lor: „În timp ce ancheta ministerială se va desfășura, manuscrisele Enescu vor continua să se degradeze, atâta vreme cât sunt păstrate în containere în aer liber, la temperaturi extreme, fără nici o formă de control al umidității. Ele au acumulat o vechime de un secol. Sunt fragile și vulnerabile la toate aceste diferențe de temperatură, de umiditate, de luminozitate, în care sunt păstrate deja de aproape 5 ani – ceea ce, cu mare probabilitate, a început să le altereze”.
Amintim că, în mesajul transmis sâmbătă după vizita de vineri la muzeu, ministrul Culturii a transmis, printr-un comunicat oficial:
- „Deciziile serioase nu se iau nici sub presiune, nici sub imperiul unor judecăți de moment. Ele se fac cu calm, cu expertiză competentă, cu examinarea completă a situației și cu evaluări reale. Am dorit să văd personal ce se întâmplă la muzeu; așadar, după analiza din cadrul colegiului director, am decis verificarea în teren a modului în care sunt protejate bunurile de patrimoniu. Putem asigura pe toată lumea că obiectele sunt prezervate în condiții adecvate! M-ar bucura dacă multe alte elemente ale patrimoniului național, aflate în diferite muzee sau în arhive ori fonoteci, ar fi păstrate cu aceeași grijă. Am inspectat toate depozitele, iar rapoartele privind monitorizarea parametrilor de microclimat din spațiile de depozitare confirmă că bunurile de patrimoniu sunt plasate în condiții propice de umiditate, temperatură și luminozitate; condiții pe care conducerea muzeului le consideră necesare și suficiente!”, a menționat Ministrul Culturii, adăugând că: „sistemele integrate de monitorizare pe care le-am văzut amplasate peste tot în spațiile speciale de depozitare măsoară factorii de mediu în timp real și dau informații despre acești parametri din minut în minut. Trebuie subliniat însă faptul că, în perioada următoare, voi dispune și efectuarea unei expertize de specialitate, în completarea demersurilor de examinare pe care comisia de control le desfășoară în prezent”.
Context:
Amintim că, săptămâna trecută, inistrul Culturii, Andras Istvan Demeter, a dispus constituirea unei comisii de control la Muzeul Național „George Enescu” din București pentru verificarea modului de păstrare a manuscriselor compozitorului, potrivit unui comunicat de presă. Reacția vine după ce Cultura de Dubă a scris că „manuscrisele lui Enescu, bunuri de Tezaur, ținute de 4 ani în containere, în ger sau caniculă”.
Ulterior, joi, Culturaladuba.ro, site-ul care a publicat pe 3 martie, o investigație despre condițiile de depozitare a manuscriselor lui George Enescu, bunuri de tezaur, a acuzat că jurnalista sa Alexandra Tănăsescu a fost ținta unei „acțiuni de intimidare și hărțuire”. Aceste presiuni sunt atribuite unei persoane „care s-a prezentat drept reprezentantul legal al Ministerului Culturii” și conducerii Muzeului Național „George Enescu” și au avut loc, potrivit sursei citate, în ziua publicării anchetei referitoare la muzeu.
Ulterior, pe 5 martie, ministerul a spus că, în urma unui control, „în această primă etapă” nu au fost „identificate situații de distrugere a bunurilor culturale mobile”. Instituția spune, totodată, că în cadrul controlului vor fi analizate și acuzațiilor formulate joi de site-ul care a publicat investigația.
Apelul public al celor peste 100 de oameni de cultură, pe tema manuscriselor lui George Enescu:
„Scrisoare publică pentru protejarea manuscriselor lui George Enescu
Stimate domnule Președinte al României, Nicușor Dan
Stimate domnule Prim-Ministru, Ilie Bolojan
Stimate domnule Ministru al Culturii,András Demeter
Puține culturi au avut șansa unui muzician genial precum George Enescu. Yehudi Menuhin îl socotea „cea mai extraordinară ființă umană, cel mai mare muzician și cea mai formatoare experiență pe care am trăit-o vreodată”. Iar Menuhin chiar a întâlnit toată muzica relevantă a planetei din secolul 20. La rândul lui, Pablo Casals îl considera pur și simplu „cel mai mare fenomen muzical după Mozart”.
Și mai puține culturi își permit să-și trateze geniile cu ireverența, nepăsarea și disprețul cu care este tratat Enescu – așa cum rezultă din informațiile prezentate în investigația realizată de Cultura la dubă.
Apreciem îngrijorarea Ministerului Culturii, care a dispus o anchetă privitoare la modul în care sunt protejate manuscrisele lui George Enescu de către Muzeul Național „George Enescu”. Adică la modul în care e protejat un tezaur oficial al României de către o instituție a României.
Însă, în timp ce ancheta ministerială se va desfășura, manuscrisele Enescu vor continua să se degradeze, atâta vreme cât sunt păstrate în containere în aer liber, la temperaturi extreme, fără nici o formă de control al umidității. Ele au acumulat o vechime de un secol. Sunt fragile și vulnerabile la toate aceste diferențe de temperatură, de umiditate, de luminozitate, în care sunt păstrate deja de aproape 5 ani – ceea ce, cu mare probabilitate, a început să le altereze.
La fel de importante sunt și celelalte obiecte personale care au aparținut marelui compozitor, la rândul lor bunuri clasate în tezaur. Nici ele nu trebuie să rămână în aceste containere.
Prin urmare, vă solicităm ca, în virtutea autorității dumneavoastră cumulate și a grijii pentru manuscrisele și obiectele patrimoniale ale acestui artist genial, să identificați în regim de urgență procedurile necesare pentru realizarea următoarelor măsuri esențiale pentru salvarea patrimoniului Enescu:
1. Mutarea manuscriselor și a celorlalte obiecte din aceste containere improprii în condiții de depozitare profesioniste, demne de statura lui Enescu.
2. Constituirea unei echipe de muzicologi români și străini, cu o expertiză și relevanță de asemenea demne de statura lui Enescu, al căror acces la aceste manuscrise să fie asigurat – astfel încât să poată verifica starea lor reală, pagină cu pagină.
3. Verificarea digitalizării integrale a acestor manuscrise – astfel încât cel puțin copia lor să existe, în cazul unui eventual dezastru ulterior.
De asemenea, vă rugăm ca, tot în virtutea autorității dumneavoastră cumulate, venite direct din vârful statului, să vă asigurați că acest control ministerial nu va admite nici o încercare de mușamalizare.
Avem încredere că veți dispune aceste măsuri – în absența cărora statul român se va dovedi, până la capăt, complet nedemn de Enescu.
Vă mulțumim,
Inițiatori
Gabriel Bebeșelea, dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu”, director artistic al Musica Ricercata
Eugen Ciurtin, director al Institutului de Istorie a Religiilor, Academia Română, coordonator Sonotheism: Religion in Enescu – https://enescueliade.com/
Radu Vancu, scriitor și profesor universitar
Semnatari
- Lawrence Foster, dirijor, fost director al Festivalului George Enescu
- Norman Manea, scriitor
- Andrei Pleșu, filosof
- Mircea Cărtărescu, scriitor
- Victor Rebengiuc, actor
- Andrei Șerban, regizor
- Anca Vasiliu, cercetătoare și profesoară de istoria filosofiei, Sorbonne Université
- Ștefan Câlția, pictor
- Ioana Bentoiu, soprană
- Ada Solomon, Președintă a Consiliului de Administrație al Academiei Europene de Film
- Götz Teutsch, fost solo-violoncelist la Berliner Philharmoniker
- Alexandra Dariescu, pianistă concertistă, profesoară la Guildhall School of Music and Drama, Londra
- Andrei Ioniță, violoncelist, profesor la Facultatea de Muzică din Köln
- Remus Azoiței, violonist, profesor la Royal Academy of Music, Londra
- Daniel Ciobanu, pianist
- Antonio Grosu – dirijor European Academic Orchestra / Choeur de Chambre de Luxembourg
- Mihai Constantinescu, manager muzical
- Andrei Cornea, scriitor, traducător, profesor universitar
- Cristi Puiu, regizor
- Marta Petreu, scriitoare și profesoară universitară
- Oana Pellea, actriță
- Radu Filipescu, inginer
- Matei Vișniec, scriitor
- Gabriela Adameșteanu, scriitoare
- Radu Jude, regizor
- Magda Cârneci, scriitoare
- Ruxandra Cesereanu, scriitoare, președintă a PEN România
- Dan Perjovschi, artist
- Lia Perjovschi, artist
- Mircea Cantor, artist
- Corneliu Porumboiu, regizor
- Alexander Nanau, regizor
- Radu Afrim, regizor
- Dana Ciocârlie, pianistă concertistă
- Florian Mitrea, pianist, profesor la Royal Academy of Music, Londra
- Raluca Știrbăț, pianistă
- Daria Tudor, pianistă, profesoară la Universitatea de Arte Berlin și Academia Barenboim-Said
- Sabina Ulubeanu, lector universitar dr., compozitoare
- Carmen Maria Cârneci, compozitoare
- Cristian Lolea, compozitor
- Dragoș Buhagiar, scenograf și profesor universitar
- Oana Marinescu, consultantă comunicare strategică
- Ștefan Diaconu, editor, manager editura Musica Coloris
- Alexandra Badea, regizoare și scriitoare
- Tatiana Țîbuleac, scriitoare
- Gigi Căciuleanu, coregraf, dansator, poet
- Radu Paraschivescu, scriitor și traducător
- Gianina Cărbunariu, regizoare
- Nae Caranfil, regizor
- Alexandru Solomon, regizor
- Vlad Ivanov, actor
- Bogdan-Alexandru Stănescu, scriitor și editor
- Marius Manole, actor
- Ofelia Popii, actriță
- Bruno Mazzoni, traducător
- Mihaela Miroiu, scriitoare, profesoară universitară, membră a Academia Europaea
- Adrian Miroiu, filozof, profesor universitar, membru al Academiei Române
- Emil Hurezeanu, diplomat, scriitor, publicist, editorialist
- Paula Erizanu, scriitoare, jurnalistă
- Ion Vartic, scriitor și profesor universitar
- Cătălin Sava, muzicolog
- Mihai Cojocaru, muzicolog
- Bogdan Mureșanu, regizor
- Vlad Alexandrescu, profesor universitar, președinte al Grupului pentru Dialog Social, fost ministru al Culturii
- Corina Șuteu, manager cultural, fost ministru al Culturii
- Dorin Crețu, pictor
- Livia Câlția, arhitect
- Claudiu Komartin, poet
- Simona Goșu, scriitoare
- Botond Nagy, regizor
- Bogdan Crețu, istoric și critic literar, scriitor
- Doris Mironescu, istoric și critic literar
- Marin Mălaicu-Hondrari, scriitor și traducător
- Katia Pascariu, actriță
- Dan Coman, scriitor
- Ioana Nicolaie, scriitoare
- Teodora Coman, scriitoare
- Mihai Călin, actor
- Adriana Babeți, scriitoare și profesoară universitară
- Mihaela Michailov, dramaturgă și conferențiară universitară
- Iulian Tănase, scriitor
- Corin Braga, scriitor, profesor universitar
- Alex Călin, actor
- Oana Boca Stănescu, manager cultural & consultant în comunicare
- Alex Goldiș, critic literar și conferențiar universitar
- Andreea Apostu, cercetător științific
- István Téglás, actor
- Luminița Corneanu, scriitoare
- Andrei Măjeri, regizor
- Andrei Terian, critic literar și profesor universitar
- Matei Câlția, galerist
- Bogdan Tătaru-Cazaban, preot și cercetător în istoria religiilor
- Daniel Șandru, profesor universitar, politolog
- Mădălina Lascu, bibliograf
- Dorin Dobrincu, istoric
- Monica Joița, diplomat, Ministerul Afacerilor Externe
- Ștefan Baghiu, scriitor și lector universitar
- Mihai Demetriade, istoric
- Gelu Duminică, sociolog
- Cristian Vasile, istoric
- Raluca Nagy, scriitoare
- Bogdan Simion, muzician
- Teodora Dumitru, cercetătoare, istoric literar
- Dragoș Neamu, manager cultural, fondator al Rețelei Naționale a Muzeelor din România”