Jumătate dintre copii primesc primul telefon între 5 și 9 ani, iar timpul petrecut în fața ecranelor ajunge, în medie, la 4,4 ore pe zi, iar 86% dintre români sunt de acord cu limitarea accesului copiilor sub 13 ani la rețelele sociale, conform unor studii realizate de Cult Research în mai multe valuri, în perioada 2025-2026, în colaborare cu psihologul Otilia Mantelers, conform unui comunicat de presă.
În același timp, două treimi dintre respondenți consideră că minorii sub 13 ani pot accesa în prezent platforme online interzise fără acordul și fără știrea părinților.
Autorii cercetării susțin că rezultatele indică nevoia unor reglementări mai eficiente pentru protejarea copiilor de conținut nepotrivit, interacțiuni periculoase și riscurile asociate utilizării necontrolate a platformelor online.
- Accesul copiilor la rețelele sociale ar urma să fie verificat prin instrumente certificate la nivelul Uniunii Europene, iar funcțiile de control parental ar trebui să fie activate implicit, ușor de folosit și compatibile între servicii, au anunțat joi, 17 septembrie, Ursula von der Leyen și vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Henna Virkkunen.
- Propunerea EU Kids Act prevede, pentru copiii de la 13 ani până la împlinirea vârstei de 15 ani, conturi restrânse, supravegheate de părinți sau tutori, cu maximum o oră de utilizare pe zi. Declarațiile nu precizează cum va fi urmărită această limită între platforme și dispozitive, inclusiv atunci când copilul folosește telefonul părintelui. Edupedu.ro a scris de ieri despre anunțul șefei Comisiei Europene de a propune interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 13 ani, adică mai mici de clasa a VII-a.
„Accesul copiilor la tehnologie nu poate rămâne doar responsabilitatea familiilor”, a declarat Otilia Mantelers.
„Discuția publică se concentrează astăzi pe rețelele sociale, însă provocarea reală este ce urmează după ele. Inteligența artificială începe deja să influențeze modul în care copiii învață, comunică și își formează percepțiile despre lume. Reacția noastră socială este, de regulă, întârziată față de ritmul tehnologic, iar în absența unor mecanisme proactive de protecție, riscăm să intervenim abia după ce efectele devin vizibile,” a declarat Alexandru Zodieru, Managing Partner Cult Research.
Părinții de 30-39 de ani susțin cel mai mult limitarea accesului
Analiza datelor arată că părinții cu vârste între 30 și 39 de ani, în special antreprenorii și liber-profesioniștii, se numără printre cei care susțin în cea mai mare măsură limitarea accesului copiilor la social media.
Pe categorii de vârstă, 90% dintre persoanele între 30 și 39 de ani susțin astfel de măsuri.
Procentul este de 85% în rândul celor cu vârste între 40 și 50 de ani și de 83% în cazul tinerilor între 18 și 29 de ani, grupa care înregistrează cea mai redusă susținere dintre cele analizate.
Chiar și în această categorie, însă, mai mult de 8 din 10 respondenți sunt favorabili unor limitări.
Părinții vor restricții, dar copiii primesc telefonul de la 5-9 ani
Datele din cercetările Cult Research indică o diferență între atitudinea declarată a adulților și practicile din familie. Deși o largă majoritate susține limitarea accesului minorilor la rețelele sociale, jumătate dintre copiii din România primesc primul telefon între 5 și 9 ani, iar 46% îl primesc între 10 și 14 ani, potrivit cercetărilor citate.
Copiii petrec, în medie, 4,4 ore pe zi în fața ecranelor.
În același timp, numai 23% dintre părinți folosesc aplicații de control parental, iar 33% verifică în mod regulat telefoanele copiilor.
În ceea ce privește conținutul urmărit, desenele animate sunt pe primul loc, cu 62%, urmate de videoclipurile de pe YouTube, cu 26%.
„Pe de o parte, părinții susțin, la nivel declarativ, necesitatea unor limitări ale accesului pe rețelele sociale, pe de altă parte, practicile cotidiene, spre exemplu oferirea timpurie a telefonului, utilizarea acestuia ca instrument de liniștire și tolerarea accesului la platforme sociale, indică o integrare profundă a tehnologiei în familie, inclusiv în rândul minorilor”, conform analizei Cult Research.
Otilia Mantelers: Accesul copiilor la tehnologie nu poate rămâne doar responsabilitatea familiilor
Psihologul Otilia Mantelers susține că problema accesului timpuriu la tehnologie trebuie analizată dincolo de responsabilitatea individuală a părinților, în condițiile în care aceștia se confruntă inclusiv cu presiunea socială de a le oferi copiilor telefoane sau tablete.
„Accesul copiilor la tehnologie nu poate rămâne doar responsabilitatea familiilor. La fel cum alcoolul și fumatul au fost reglementate prin legi pentru a proteja sănătatea publică, și utilizarea timpurie a mediului digital are nevoie de reguli colective clare. Cu atât mai mult cu cât, la nivel internațional, există deja recunoașteri clinice ale tulburărilor asociate utilizării excesive a mediului digital”, spune Otilia Mantelers.
Analiza atrage atenția și asupra situațiilor în care părinții oferă telefonul sau tableta pentru a evita conflictele ori pentru că alți copii au deja acces la astfel de dispozitive, ceea ce contribuie la normalizarea utilizării tehnologiei de la vârste mici.
Alexandru Zodieru: Întrebarea reală este dacă părinții nu se simt, de fapt, singuri în fața social media și dacă nu au nevoie de mai mult sprijin în educația digitală a copiilor
Alexandru Zodieru, Managing Partner Cult Research, spune că procentul ridicat al celor care cer restricții poate indica inclusiv nevoia părinților de sprijin pentru gestionarea accesului copiilor la mediul digital.
„Întrebarea reală este dacă părinții nu se simt, de fapt, singuri în fața social media și dacă nu au nevoie de mai mult sprijin în educația digitală a copiilor lor. Susținerea masivă a restricțiilor arată că părinții caută mai mult decât soluții individuale, într-un context în care tehnologia a devenit omniprezentă în viața de familie”, spune Alexandru Zodieru.
Acesta atrage atenția că discuția nu se oprește la rețelele sociale, în condițiile dezvoltării rapide a instrumentelor bazate pe inteligență artificială:
„Discuția publică se concentrează astăzi pe rețelele sociale, însă provocarea reală este ce urmează după ele. Inteligența artificială începe deja să influențeze modul în care copiii învață, comunică și își formează percepțiile despre lume. Reacția noastră socială este, de regulă, întârziată față de ritmul tehnologic, iar în absența unor mecanisme proactive de protecție, riscăm să intervenim abia după ce efectele devin vizibile.”
Cum au fost realizate studiile
Cercetările Cult Research au fost realizate prin sondaje de opinie cantitative, prin metoda CAWI – Computer Assisted Web Interviewing.
Fiecare cercetare a cuprins între 600 și 900 de respondenți, eșantioanele fiind prezentate drept reprezentative la nivel național. Marja de eroare indicată este de ±3,5%, la un nivel de încredere de 95%, iar durata medie de completare a chestionarelor a fost de aproximativ 7 minute.
