Comisia Europeană va propune interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 13 ani și permiterea doar a unor conturi cu funcții limitate, create și supravegheate de părinți, pentru cei între 13 și 15 ani, a anunțat miercuri, 16 septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul privind starea Uniunii, susținut în Parlamentul European. Inițiativa, denumită „EU Kids Act”, urmează să fie prezentată joi, 17 septembrie.
În România, în general, vârsta de 13 ani corespunde clasei a VII-a, iar intervalul 13-15 ani – claselor a VII-a – a IX-a.
„Fără rețele sociale pentru copiii sub 13 ani. Fără conturi personale pentru cei sub 15 ani”, a declarat Ursula von der Leyen.
Președinta Comisiei a explicat că propunerea va avea o abordare diferențiată în funcție de vârstă, cu niveluri de protecție adaptate vulnerabilităților copiilor și adolescenților.
Pentru copiii care au împlinit 13 ani, dar nu au încă 15 ani, ar urma să fie permise doar „mini-conturi”, create și supravegheate de părinți, cu funcții restrânse și cu o limită de timp de utilizare. Pentru adolescenții între 15 și 18 ani, platformele ar urma să aibă obligația de a asigura siguranța încă din proiectarea serviciilor.
Măsurile anunțate reprezintă direcțiile viitoarei propuneri a Comisiei, nu reguli care intră în vigoare odată cu discursul.
„Asistăm la o acaparare masivă a copiilor noștri”
Ursula von der Leyen a susținut că tinerii europeni petrec între patru și șase ore pe zi în fața ecranelor și că platformele îi atrag în fluxuri de conținut concepute pentru a-i face să deruleze la nesfârșit.
„Asistăm la o acaparare masivă a copiilor noștri. Le sunt acaparate atenția, concentrarea, mintea. Acest lucru îi privează de copilărie”, a declarat președinta Comisiei.
Ea a vorbit despre nevoia copiilor de a crește alături de ceilalți, de a trece prin emoțiile și alegerile vieții reale și de a avea inclusiv timp să se plictisească.
„Pentru că atunci trebuie să-și folosească imaginația. Atunci trebuie să vorbească, să fie de acord, să nu fie de acord, să-și formeze o opinie, să și-o schimbe”, a spus von der Leyen.
În discurs, aceasta a enumerat lipsa somnului, anxietatea și autovătămarea printre consecințele pe care le observă părinții. A evocat și cazul Oléei, o fată de 14 ani din Belgia care, potrivit relatării sale, și-a luat viața în urmă cu o lună, după ce a fost victima hărțuirii online.
Președinta Comisiei a citat-o pe mama adolescentei: „Sunt convinsă că, fără aceste rețele omniprezente, fiica mea ar fi încă aici. Este prea mult”.
Platformele vor trebui să demonstreze că sunt sigure
Von der Leyen a anunțat că inițiativa va urmări inversarea sarcinii probei, astfel încât platformele să fie cele care trebuie să demonstreze că sunt sigure.
„Nu trebuie să acceptăm funcții care creează dependență. Nu trebuie să acceptăm ca minorii să fie atrași către conținut din ce în ce mai extrem. Nu trebuie să acceptăm ca fotografiile fetelor să fie folosite pentru a genera, cu ajutorul inteligenței artificiale, imagini cu caracter sexual”, a declarat aceasta.
„Nu este vorba despre accesul minorilor noștri la rețelele sociale. Este vorba despre momentul și modul în care le permitem rețelelor sociale să aibă acces la minori”, a adăugat președinta Comisiei.
Ea a precizat că a convocat un grup special de experți, că au avut loc discuții cu tineri și că au fost analizate măsurile luate de Australia și de alte țări.
Prezentarea inițiativei „EU Kids Act”, joi, de către Ursula von der Leyen și vicepreședinta executivă Henna Virkkunen, fusese confirmată și în briefingul Comisiei Europene din 14 septembrie.
Separat, președinta Comisiei a anunțat pentru această toamnă propunerea „Digital Fairness Act”, un cadru mai larg privind echitatea digitală. Ea a argumentat că mecanismele platformelor care creează dependență îi afectează și pe adulți, nu doar pe minori.
„Europa are puterea de a acționa. Noi ne stabilim regulile, nu marile companii de tehnologie”, a declarat Ursula von der Leyen.
Discursul integral pe acest subiect, aici.
Context: Doar 36% dintre copiii din România spun că se simt în siguranță pe internet
Anunțul vine în contextul în care raportul EU Kids Online 2026 indică vulnerabilități importante în România. Doar 36% dintre copiii români chestionați spun că se simt în siguranță online, față de 48% în ansamblul celor 19 țări participante, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Tot 36% declară că trec cel puțin lunar prin experiențe online care îi deranjează sau îi supără. În rândul copiilor români de 10 ani, proporția ajunge la 40%.
Utilizarea tehnologiei începe devreme: 58% dintre copiii de 10 ani folosesc zilnic smartphone-ul pentru a intra pe internet. Separat de accesul la rețelele sociale, 82% dintre copiii români de 10–16 ani chestionați declară că au folosit inteligența artificială generativă în ultima lună.
Cercetătorii avertizează însă că utilizarea frecventă nu presupune automat competențe digitale solide și că restricțiile nu echivalează, prin ele însele, cu protecția.
Studiul cuprinde răspunsurile a 28.465 de copii de 10–16 ani din 19 țări, colectate între aprilie 2025 și aprilie 2026. Rezultatele sunt bazate pe declarațiile participanților și nu demonstrează relații de cauzalitate.
