Aproape jumătate dintre candidații admiși la Institutul Național al Magistraturii sunt absolvenți ai Facultății de Drept a Universității din București

15.531 de vizualizări
ciocan
Photo 143558745 © Khwaneigq | Dreamstime.com
Din totalul de 284 de candidați admiși la Institutul Național al Magistraturii, 132 sunt absolvenți ai Facultății de Drept a Universitatea București, reprezentând un procent de 46,47% din total, se arată într-un comunicat de presă.

Aproape jumătate dintre candidații admiși la Institutul Național al Magistraturii sunt absolvenți ai Facultății de Drept a Universității din București. Astfel, din totalul de 284 de candidați admiși, 132 sunt absolvenți ai Facultății de Drept a UB, reprezentând un procent de 46,47% din total, se arată în comunicatul de presă.

Rezultatele concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, desfăşurat în perioada iulie 2021 – aprilie 2022, au fost validate joi, 17 martie 2022.

“Reușita din 2022 se înscrie în linia ascendentă din ultimii ani, când rezultatele absolvenților Facultății de Drept a Universității din București s-au situat între 33-38% începând cu anul 2016. La precedentul concurs, desfăşurat în perioada septembrie 2019 – februarie 2020, procentul de absolvenți ai Facultății de Drept a UB care au ocupat unul dintre posturile scoase la concurs de Institutul Național al Magistraturii a fost de 42,72%. 

Facultatea de Drept a Universității din București îi felicită pe toți candidații admiși și le urează mult succes în activitatea pe care o vor desfășura,” scrie în comunicatul de presă.

Facultatea de Drept a Universității din București îi felicită, de asemenea, pe toți candidații admiși și, în mod special pe cei care provin de la celelalte facultăți componente ale Hexagonului Facultăților de Drept care, împreună cu absolvenții UB, reprezintă 88,38% din totalul celor admiși.

În prezent, Hexagonul Facultăților de Drept este un consorțiu informal al celor mai prestigioase facultăți de drept din România: Facultatea de Drept a Universității din București, Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Drept a Universității din Craiova, Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Drept „Simion Bărnuțiu” a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara.

Photo 143558745 © Khwaneigq | Dreamstime.com /  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


2 comments
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Care este situația omologării testelor non-invazive și ce dotări au școlile cu astfel de materiale, precum și situația personalului medical din școli dispus să administreze și teste rapide antigen pentru elevii și angajații din unitățile de învățământ – solicitările comune ale consiliului elevilor, federației părinților și sindicatelor pentru autorități

Organizațiile care reprezintă elevii, părinții și angajații din învățământ iau poziție publică față de schimbarea regulilor după care funcționează școlile. Potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro, CNE, FNAP, FSLI și…
Vezi articolul

Sunt 237 de mii de elevi care nu au internet și 287 de mii de elevi care nu au echipamente IT, anunță ministrul Educației / Sunt mai mulți elevi fără acces la educație online decât arăta recensământul oficial primăvara trecută. Datele vin după ce Guvernul a distribuit aproape 250 de mii de tablete și primăriile peste 100 de mii

În momentul de față, după centralizările de până acum, sunt 237 de mii de elevi care nu au avut internet și 287 de mii de elevi care nu au avut…
Vezi articolul

VIDEO Bianca, o tânără de 19 ani, despre cum se pot implica tinerii în procesul electoral al alegerilor din Uniunea Europeană în 2024: Dacă fiecare gândește că nu poate face diferența, la final o să ne adunăm și chiar nu o să putem face diferența

În contextul alegerilor europarlamentare din 2024, tinerii au cel puțin trei căi de a se implica în procesul electoral, dincolo de votul propriu-zis și pot genera o nouă direcție în…
Vezi articolul