Asociația americană de Psihologie Organizațională răspunde în scandalul legat de Testele de Personalitate, generat de Documentarul HBO Max „Persona: Adevărul întunecat din spatele testelor de personalitate”: Evaluările conforme standardelor moderne pot prezice candidații care vor performa cel mai bine

3.243 de vizualizări
Locuri speciale în licee
Foto: Pixabay.com
Asociația americană de Psihologie Industrială și Organizațională a lansat public o serie de precizări cu privire la realizarea evaluărilor de personalitate la locul de muncă, după ce documentarul „Persona: Adevărul întunecat din spatele testelor de personalitate” lansat de HBO Max și CNN Films a generat o adevărată dezbatere referitoare la modul în care sunt folosite aceste teste, în cadrul companiilor.

„Cercetările științifice arată în mod clar faptul că evaluările de personalitate dezvoltate în conformitate cu standardele profesionale moderne pot prezice, cu o anumită probabilitate, care sunt candidații care vor performa cel mai bine, vor fi mai satisfăcuți în munca lor și vor fi mai puțin tentați să demisioneze, fără a discrimina în niciun fel între aceștia. Din păcate, filmul pune în aceeași categorie evaluările de personalitate MBTI cu testele valide din punct de vedere științific”, se arată în răspunsul Asociației americane de Psihologie Industrială și Organizațională (SIOP), tradus de specialiștii în psihologie de la AID-Lab, Universitatea din București.

  • Documentarul, lansat acum o lună, a stârnit controverse prin faptul că a pus accentul pe criticile aduse testelor de personalitate, critici potrivit cărora acestea ar fi “profund discriminatorii și relevante pentru modul cum are loc discuția despre cine e considerat merituos și valoros în societate”, după cum scria The Guardian. Publicația nota că documentarul se bazează pe cartea “The Personality Brokers” a profesorului Merve Emre de la Oxford University, care este și producător executiv al filmului.

Există, într-adevăr, o parte întunecată a evaluărilor personalității sau a oricărei evaluări, atunci când acestea nu sunt utilizate în mod responsabil sau nu sunt cercetate corespunzător. Pe de altă parte, există și o parte pozitivă a evaluărilor personalității, atunci când acestea sunt utilizate într-un mod adecvat, bazat pe dovezi științifice, de către profesioniști bine pregătiți”, încheie asociația.

Răspunsul integral Asociației americane de Psihologie Industrială și Organizațională, tradus de AID-Lab, Facultatea de Psihologie și Științele Educației de la Universitatea din București:

Documentarul HBO Max despre Testele de Personalitate: Răspunsul SIOP

HBO Max și CNN Films au lansat recent un documentar intitulat: Persona: Adevărul întunecat din spatele testelor de personalitate. Documentarul lansează o serie de afirmații inexacte, cu potențialul de a submina practicile științifice din domeniul utilizării evaluărilor de personalitate la locul de muncă. Filmul are în vedere Indicatorul de Tip Myers-Briggs (MBTI) și comunică în mod corect faptul că tipurile de personalitate din cadrul MBTI nu au fost concepute și nici nu ar trebui utilizate pentru a lua decizii de angajare sau orice alte decizii importante în companii. Cu toate acestea, modul în care documentarul se centrează pe problemele MBTI lasă să treacă neobservat faptul că există totuși un domeniu vast de cercetări care susține utilizarea evaluărilor de personalitate pentru a lua decizii informate.

Cercetările științifice arată în mod clar faptul că evaluările de personalitate dezvoltate în conformitate cu standardele profesionale moderne pot prezice, cu o anumită probabilitate, care sunt candidații care vor performa cel mai bine, vor fi mai satisfăcuți în munca lor și vor fi mai puțin tentați să demisioneze, fără a discrimina în niciun fel între aceștia. Din păcate, filmul pune în aceeași categorie evaluările de personalitate MBTI cu testele valide din punct de vedere științific, astfel că majoritatea celor care urmăresc documentarul nu vor înțelege distincția.

Evaluările bazate pe Big 5 și alternativele acestora, dezvoltate pe baza literaturii științifice, nu sunt instrumente de diagnostic medical și nu pot fi utilizate pentru a diagnostica sau detecta afecțiuni ce țin de sfera sănătății mintale. Întrebările testelor sunt verificate pentru a fi în acord cu Legea Americanilor cu Dizabilități. Filmul descrie evaluarea personalității ca fiind singura sursă de informații pe care organizațiile o utilizează în luarea deciziilor. În practică însă, rezultatele unei singure evaluări sunt rar utilizate ca singura sursă de informații atunci când vorbim despre deciziile de angajare.

Domeniul psihologiei Industrial-Organizaționale (I-O) este specializat în implementarea evaluărilor valide din punct de vedere științific, la locul de muncă. Studiem acele aspecte care sunt necesare pentru a atinge succesul în diferite roluri la locul de muncă, și ajutăm organizațiile să evalueze candidații în raport cu aceste aspecte, considerând evaluările ca fiind metoda cea mai eficientă și dovedită științific. Psihologia I-O a fost descrisă incorect ca susținând doar operațiunile și profitul organizațiilor. Mai degrabă, psihologia I-O abordează acele aspecte la locul de muncă ce au în vedere protejarea și îmbunătățirea vieții și carierei indivizilor, și sporirea eficacității echipelor și a organizațiilor. Un accent major în cadrul acestui domeniul este pus pe promovarea corectitudinii, echității și luarea unor decizii imparțiale în cadrul organizațiilor.

Atunci când sunt utilizate ca parte a abordărilor evaluative ce se desfășoară la locul de muncă, evaluările de personalitate asigură rezultate de angajare echitabile și nediscriminatorii, pentru care organizațiile au răspundere legală. Nu pledăm pentru utilizarea generală a evaluărilor de personalitate, fără metode adecvate care să asigure măsurarea specifică a unor trăsături relevante pentru cerințele postului, și fără dovezi de validare care să ateste faptul că acestea prezic rezultate relevante pentru locul de muncă. Aceste cerințe diferențiază evaluările științifice de MBTI și altele asemenea. Există, într-adevăr, o parte întunecată a evaluărilor personalității sau a oricărei evaluări, atunci când acestea nu sunt utilizate în mod responsabil sau nu sunt cercetate corespunzător. Pe de altă parte, există și o parte pozitivă a evaluărilor personalității, atunci când acestea sunt utilizate într-un mod adecvat, bazat pe dovezi științifice, de către profesioniști bine pregătiți.

Traducerea acestui comunicat a fost realizat sub egida AID-Lab, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, de către Roxana Spinu și Andreea Corbeanu.”


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

BREAKING Fosta Directoare a Centrului de Asistență Educațională CJRAE Mehedinți, condamnată în primă instanță la închisoare cu suspendare pentru luare de mită, după ce a recunoscut acuzațiile. Șpaga era încasată lunar, 1.000 de lei la fiecare salariu, de la o persoană pe care a angajat-o pe un post de consilier școlar

Fosta Directoare a Centrului de Asistență Educațională CJRAE Mehedinți, Andreea Florentina Bădescu, prinsă în flagrant de DNA când lua mită de la o persoana angajată pe post de consilier școlar,…
Vezi articolul

Daniel David, despre lipsa spațiilor pentru orele remediale introduse prin Legea Bolojan: Un ministru trebuie să vină să spună ce trebuie făcut și după aceea ne chinuim împreună, noi cu autoritățile locale, să implementăm acel lucru. Eu nu pot gândi viziunea pe educație în funcție de infrastructura care nu există în anumite unități școlare

Lipsa infrastructurii nu ar trebui să împiedice lansarea programului de ore remediale obligatorii pentru ciclul primar și că viziunea în educație trebuie formulată în funcție de nevoile pedagogice, nu limitată…
Vezi articolul

Planurile Ministerului Educației pentru finanțarea cercetării în universități: “100 de milioane de lei, cel puțin”, alocați pe baza performanței / Premii pentru universități cu domenii în topurile internaționale

„Pentru prima dată, din bugetul Ministerului Educaţiei, vom acorda o componentă pentru finanţarea instituţională a cercetării ştiinţifice din universităţile româneşti. Ne dorim să reuşim să construim în interiorul lui, bugetul…
Vezi articolul