Elevii din din sistemul de învățământ britanic își aleg încă din gimnaziu materiile pe care le vor studia pentru examenele IGCSE și, mai târziu, pentru A Level, calificarea folosită la admiterea la universitate. În România, disciplinele pe care le studiază un licean sunt stabilite la începutul clasei a IX-a, în mare parte de profilul la care este repartizat și de oferta școlii. Sunt elevă în clasa a X-a și pornind de la experiența mea în sistemul britanic, am analizat cum funcționează alegerea materiilor în cele două sisteme și ce cred profesori și elevi despre libertatea de a decide propriul parcurs educațional.
Sistemul educațional britanic și cel românesc sunt diferite. Materiile de liceu sunt alese de elevi, profesori și părinți în sistemul educațional britanic. În cel românesc, sunt stabilite de ministerul educației plus conducerea școlii.
Liceele britanice au acces la opțiuni diferite de materii, în funcție de disponibilitate. Liceeni români își aleg orele în corelație cu profilul la care sunt repartizați.
Elevii din învățământul britanic își aleg disciplinele de liceu conform intereselor personale și cerințelor școlii. Elevii din România își optează subiectele academice din cadrul carierei de liceu în corelație cu “direcția în care vor să meargă mai departe: academică, tehnică sau vocațională”, arată Upper School, într-un ghid actualizat pe tema aceasta.
Dacă viitorii elevi de liceu ar avea posibilitatea să facă propriile decizii pentru viitorul lor academic, ar putea deveni mai încrezători în abilitățile lor și mai siguri pe sine.
Pentru cursul academic numit IGCSE, sau International General Certificate of Secondary Education, “majoritatea școlilor cer ca elevii să urmeze între cinci și doisprezece materii IGCSE în total, explică platforma specializată Save my Exams.
Elevii își aleg materiile pentru IGCSE din perioada liceului în clasa a opta. Se pot consulta cu profesori plus alte cadre didactice, și se se sfătuiesc cu părinții lor. Deoarece își aleg singuri materiile, elevii “își asumă responsabilitatea pentru învățarea lor. Ei înțeleg impactul acțiunilor lor asupra celorlalți și asupra mediului”, explică The Perse School.
Pentru mine, examenele de IGCSE au fost mai ușoare decât mă așteptam, pentru că m-am organizat și am început să învăț din timp. Managementul timpului este un aspect foarte important de perfecționat înainte de perioada examenelor. Din experiența mea, cea mai grea materie a fost Arte deoarece volumul de informații era foarte mare și erau multe termene limită, pe lângă faptul că a fost provocatoare din punct de vedere creativ.
A Level, sau Advanced Level este calificarea preuniversitară folosită pentru admiterea la universitate. Pentru comparație, am putea spune că este similar cu bacul de la noi. În acest sistem elevii studiază doar 3 sau 4 discipline, alese exclusiv de ei. De obicei, materiile opționale pe care elevii le vor alege sunt organizate pe blocuri. În exemplu este o captură cu materiile pentru bac de la liceul meu, Avenor College, care arată opțiunile de materii pe care le oferă scoala, ca să ușureze procesul de alegere pentru noi:
Elevii din sistemul academic britanic își aleg materiile în funcție de mai multe aspecte. Alegerea depinde de cariera spre care vor să se îndrepte, materiile la care se pricep cel mai mult, și nivelul de efort pe care pot să-l dedice pentru cariera lor academică.
Sistemul educațional românesc are niște diferențe față de cel britanic, în procesul de alegere a disciplinelor școlare. În sistemul de stat, “consiliul profesoral” avizează “oferta de CDEOȘ, este prezentată, dezbătută și aprobată de consiliului de administrație al unității de învățământ,” confirmă metodologia CDEOS aprobată de Ministerul Educației și al Cercetării.
Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, învățământul liceal cuprinde următoarele filiere şi profiluri:
- filiera teoretică (profilurile umanist şi real)
- filiera tehnologică (profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului)
- filiera vocaţională (profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic)”
Aceste opțiuni “sunt menite să ajute elevul în alegerea viitoarei cariere”, conform aceleiași surse. Rămâne de văzut cum se vor aplica noile planuri-cadru, noile programe și noile alegeri pe care elevii le vor avea prin CDEOȘ. Este de urmărit dacă elevii vor avea în mod real opțiunea de a alege singuri materiile, lucru care i-ar avantaja. Șansa de a avea acces la mai multă autonomie ar putea să aibă efecte mult mai bune și mai ample, mai ales când vine vorba de a lua decizii independente în diferite situații.
Profilul liceului la care un elev a fost repartizat determină accesul său la anumite discipline. Conform planurilor-cadru pentru învățământul liceal, acestea sunt opțiunile de materii care sunt studiate la fiecare profil de liceu:
“LIMBĂ ȘI COMUNICARE:
- Limba și literatura română;
- Limba moderna 1;
- Limba modernă 2;
- Limba latină.
MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE ALE NATURII:
- Matematică;
- Fizică;
- Chimie;
- Biologie;
- Matematică aplicată în științele sociale.
OM ȘI SOCIETATE:
- Istorie;
- Istoria comunismului din România;
- Istoria evreilor. Holocaustul Geografie;
- Disciplină socio-umană;
- Religie.
ARTE:
- Discipline din domeniul arte.
EDUCAȚIE FIZICA, SPORT ȘI SĂNĂTATE:
- Educație fizică și sport.
TEHNOLOGII:
- Tehnologia informației și a comunicațiilor.”
Adolescenții care învață în sistemul românesc își aleg profilul și automat, materiile pe care le vor studia la liceu prin o “repartizare computerizată”. Acesta “este procesul prin care fiecare elev este alocat automat la un liceu, în funcție de media de admitere și de ordinea opțiunilor completate în fișa de opțiuni. Nu există intervenții manuale și nu poți „negocia” locul”, explică Upper school.
Opțiunile pentru alegerea materiilor și profilelor de liceu sunt trimise la dirigintele elevului din liceul în care a fost admis prin următorul proces. ““Învățătorul/profesorul pentru învățământul primar/profesorul diriginte centralizează opțiunile pentru Curriculum la Decizia Elevului din Oferta Școlii exprimate de către elevi şi părinți/reprezentanți legali ai acestora, la nivelul fiecărei clase”, spune potrivit site-ului Ministerului Educației.
Miercuri, pe 17 iunie 2026, profesori din toată țara au protestat în Piața Victoriei din București, după cum Edupedu.ro a relatat. Am mers la protest și am cerut câtorva participanți, cadre didactice și elevi, un răspuns la întrebarea: Credeți că elevii din sistemul românesc sunt limitați de profilul liceului în a alege materiile pe care ar dori să le studieze?
“Da, cred ca într-o oarecare măsură limitează accesul elevilor pentru anumite materii. Cred că elevii ar trebui să își aleagă materiile, cele care sunt importante pentru ei și pentru ceea ce își doresc să urmeze în carieră. Nu are rost să dea examen din anumite materii care nu le vor folosi pentru meseria pe care și-o doresc”, spune Flaviu Zancu, unul din profesorii prezenți la protest.
“Sunt între cred că mă ajută și pe ce îmi place. Sunt pe profil de filologie și mă bazez mai mult pe română, istorie și la chimie și fizică mă simt destul de solicitată având în vedere ca în clasa a unsprezecea nu o să mai învăț aceste materii, chiar dacă le fac acum, în clasa a noua”, zice Olyvia Olteanu, o elevă de liceu care a venit la protest alături de mama ei, să-și susțină profesorii.
“Da, sigur. Dacă au intrat într-un profil, fie uman, mate-info, etc. pe asta ar trebui să meargă până la final. Nu există posibilitatea de a alege o altă variantă sau o altă materie din alt profil. Asta înseamnă ca sunt limitați în cadrul profilului respectiv”, explică Cristina Ungureanu, o altă profesoară care a participat la protest.
Diferențele dintre sistemul britanic și cel românesc arată două moduri diferite de a privi educația și rolul elevului în propriul parcurs școlar. În timp ce elevii din Marea Britanie au mai multă libertate să își aleagă materiile în funcție de interesele și planurile lor de viitor, elevii din România sunt orientați încă de la început către un anumit profil, care le stabilește în mare măsură disciplinele studiate.
Nu există un model perfect, însă discuțiile despre noile planuri-cadru și despre extinderea opțiunilor elevilor arată că și în România există interes pentru o mai mare flexibilitate. Rămâne de văzut în ce măsură aceste schimbări le vor oferi elevilor posibilitatea de a lua decizii reale despre propria educație și de a-și construi un parcurs care să răspundă mai bine intereselor și obiectivelor lor.
________
Despre autor: Sofia Croitoru este elevă în clasa a X-a la Avenor College. Este pasionată de scris poezii, făcut colaje și călătorit.
Foto: ID 6081332 © Monkey Business Images | Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.