Practica pedagogică a studenților a fost adusă în atenție de Raluca Iarovoi, învățătoare la Școala Primară „Carol I” din Iași și mentor de practică pedagogică. „La universitate se face foarte puțină practică, se țin doar două lecții, una de probă și una finală, ceea ce este insuficient. Cred că aici este iarăși o mare problema sistemului”, a spus învățătoarea într-un interviu pentru Radio România Iași.
Raluca Iarovoi este de părere că nu se acordă suficientă atenție pregătirii viitoarelor cadre didactice. Aceasta a transmis că i se pare „inadmisibil ca un viitor învățător, care vine și modelează creierașele unor copii, să intre pe bază unui dosar la facultate”:
„Sunt mentor de practică pedagogică și pentru elevii de la Colegiul Pedagogic și pentru studenții de la Facultatea de Pedagogie a Învăţământului Primar din cadrul Universității «Alexandru Ioan Cuza» [de la Iași]. Fac lucrul acesta de mulți ani de zile și consider că pot să-mi exprim un punct de vedere. Nu se acordă suficientă atenție pregătirii viitoarelor cadre didactice. Mi se pare inadmisibil ca un viitor învățător, care vine și modelează creierașele unor copii, să intre pe bază unui dosar la facultate.
Nici nu este ofertant domeniul, să fim sinceri. Cei care aleg învățământul, cei foarte buni, îl aleg doar ca pe o soluție de moment. Sunt și metodist, merg mult în inspecții și când văd tineri foarte buni care își dau examenul de definitivat întotdeauna îi întreb dacă vor urma cariera didactică toată viața. Cei mai mulți îmi spun că nu. E o soluție de moment, până își găsesc un loc de muncă mai bine plătit. Din păcate, asta ne duce spre a pierde oamenii buni din învățământ.”
Profesoara a menționat că studenții din universități fac foarte puțină practică, „se țin doar două lecții, una de probă și una finală, ceea ce este insuficient”:
„Practica pedagogică este insuficientă pentru cei care fac studii superioare. Cei de la Liceul pedagogic sunt foarte bine pregătiți din punct de vedere metodic, din punct de vedere al pedagogiei, al psihologiei. Vin cu cunoștințe solide și fac o practică pedagogică solidă. Adică vin o dată pe săptămână, tot anul școlar și au și săptămâna aceea de practică comasată. Vin și la început de an școlar, exact cum vă spuneam că am parcurs și eu în școală lucrul acesta, adică vor fi foarte bine pregătiți când își vor prelua propria clasă. La universitate se face foarte puțină practică, se țin doar două lecții, una de probă și una finală, ceea ce este insuficient. Cred că aici este iarăși o mare problema sistemului. Ar trebui pregătiți foarte bine învățătorii și profesorii, în general. Eu nu concep ideea de a deveni profesor pe baza unui examen de dosare. Poate de aceea erau și profesorii atât de dedicați pe vremuri, pentru că se duceau spre domeniul pe care și-l doreau cu adevărat. Acum vorbim de hazard. N-am intrat acolo, mi-am depus dosarul în mai multe locuri, voi face eu ceva. Și de aici este lipsa de pasiune și lipsa de profesionalism, care, din păcate, își pune amprenta asupra copiilor.”
Informații de context – formarea inițială a profesorilor
În septembrie 2023, profesorul Cătălin Ciupală despre pregătirea celor care ies din universități:
„Avem noi o mare problemă cu selecția profesorilor. Nu mai intră profesorii buni în sistem, pentru că ies foarte slab pregătiți din universitate, iar orice universitatea este stat în stat și nu interesează calitatea oamenilor care ies din facultate. Din păcate, sunt foarte puține situații în care pe profesorii universitari îi interesează în mod real calitatea studenților, că declarativ pe toți îi interesează, pentru că altfel nu i-ar lăsa să plece. (…)
Dacă profesorul respectiv a luat 3 la fizică înseamnă că el, credeți-mă, nu știe nici măcar materia de gimnaziu, de liceu. Practic, dacă el a terminat terminat de curând facultatea, el n-a făcut nimic în facultate, adică acolo e o problemă a facultății”, a menționat cadrul didactic.
În ianuarie 2023, Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației, punea public problema formării slabe a resursei umane în cadrul sistemului universitar și susținea că din acest mediu universitar provine „o buna parte din politic, în cele mai importante foruri de conducere, dar nu există comoditate și nepăsare mai mare decât în universitar”:
„De zeci de ani sistemul de învățământ preuniversitar este tocat de presă pentru toate relele din educație. Rareori cineva a îndrăznit să meargă și să vadă, cu adevărat, dacă în superior se pune accentul pe student, cum se realizează predarea, ce impact are ea, cât este de corelat – la nivelul cercetării- conținutul predat cu descoperirile recente din domeniile de cunoaștere etc.
Nu este posibil ca formarea pentru cariera didactică din universități să se facă atât de prost, după zeci de ani în care s-au văzut rezultatele înregistrate prin angajările/incadrarile din preuniversitar, având la vârful conducerii politicieni-miniștri universitari”, a susținut Maria Manea.
În iulie 2022, Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației la acea vreme, spunea că „90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră”:
„Nu știu dacă e bine să spun că, la examenul de titularizare de anul acesta, 90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră, cu niște competențe dobândite în anumite instituții (…)”, a declarat Sorin Cîmpeanu, în cadrul unei dezbateri pe tema proiectului legii Educației. Peste jumătate din absolvenții 2022 care au participat la proba scrisă de la concursul de titularizare 2022 au obținut note sub 7, potrivit datelor Ministerului Educației, analizate de Edupedu.ro.
Amintim că Edupedu.ro a scris în 2019 că formarea inițială a profesorilor se face în România prin urmarea unui modul psihopedagogic în timpul facultății, la care poate participa orice student, indiferent dacă termină cu media 5 la disciplina pe care vrea ca el însuși la să o predea în preuniversitar.
Cunoscute ca modulele pedagogice sau “DPDD-uri” [pentru că sunt organizate de către Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic], aceste rute falimentare de formare a cadrelor didactice produc, la final, absolvenți gata să intre în clase, dar cu o experiență practică de maximum 3 ore de predare, avertiza într-o analiză pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat în Ministerul Educației, Oana Badea.
Foto: © Oleksandr Brylov – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Este inadmisibil ca un viitor învățător, care modelează creierașele unor copii, să intre pe bază de dosar la facultate, semnalează învățătoarea Raluca Iarovoi, mentor de practică pedagogică: Nu se acordă suficientă atenție pregătirii viitoarelor cadre didactice
Învățătoare: Recunosc că nu mă pot obișnui încă cu stilul acesta al părinților de a-și face concediile în timpul cursurilor. Nici nu conștientizează cât se pierde lipsind copilul o zi de la școală
