BAC 2026. Profesoara Irina Căpățînă: Comentariile sunt cele care sperie pe toată lumea, dar aș vrea să cred că mai sunt atât de puțini profesori care intră la oră și fac din predarea unui text literar românesc o oră de dictat comentarii. În felul acesta, literatura noastră clasică nu o să supraviețuiască multă vreme

Profesoara Irina Căpățînă a vorbit, pentru TVR Craiova, despre comentariile de la examenul național de Bacalaureat și despre cum ar putea fi ele abordate la clasă. „Comentariile acestea sunt cele care sperie pe toată lumea, dar aș vrea să cred că mai sunt atât de puțini profesori care intră la oră și fac din predarea unui text literar românesc o oră de dictat comentarii”, a spus cadrul didactic.

• Aceasta predă Limba și literatura română la Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova.

„Comentariile acestea sunt cele care sperie pe toată lumea, dar aș vrea să cred că mai sunt atât de puțini profesori care intră la oră și fac din predarea unui text literar românesc o oră de dictat comentarii. În felul acesta, literatura noastră clasică nu o să supraviețuiască multă vreme, pentru că nu poți să duci un text, în felul acesta, către o generație care are alte provocări, care are alte interese și care, până la urmă, se confruntă cu o altă realitate”, a precizat profesoara.

Irina Căpățînă a menționat că textele sunt generoase pentru ancorarea în realitate și a oferit și exemple în acest sens. „Ion și-a bătut nevasta, lucrurile astea s-au întâmplat acolo, dar hai să ne uităm la lumea noastră. Nu se întâmplă asta și în lumea noastră? De ce a făcut-o Ion? De ce se întâmplă acum lucrurile astea? Sunt 100 de ani între cele două momente”:

„Textele sunt extrem de generoase pentru ancorarea în realitate. Haideți să ne uităm puțin la toate buletinele de știri din ultimele două-trei luni, da, și ne uităm cu îngrijorare și cu frustrare, și cu furie, și ce alte stări mai pot intra acolo, la cât crește numărul acesta al agresiunilor, al violenței, al cazurilor de violență domestică în spațiul românesc. Haideți să luăm realitatea asta și să o ducem în textele pe care noi le studiem la clasă. În felul acela, copilul n-o să mai aibă niciun motiv să spună «de ce să învăț eu despre Ion care și-a bătut nevasta?». Da, Ion și-a bătut nevasta, lucrurile astea s-au întâmplat acolo, dar hai să ne uităm la lumea noastră.

Nu se întâmplă asta și în lumea noastră? De ce a făcut-o Ion? De ce se întâmplă acum lucrurile astea? Sunt 100 de ani între cele două momente. Ne punem o întrebare: «s-a schimbat sau nu s-a schimbat ceva și, dacă nu s-a schimbat, oare de ce nu s-a schimbat?». Și vedeți, cum spuneam mai înainte, aici deja intervine o discuție interdisciplinară, transdisciplinară, pentru că nu mai putem să rămânem doar în spațiul nostru literar și nu mai pot să vorbesc doar despre elementele mele de teorie literară, care, între noi fie vorba și pe bună dreptate, intră pe ureche și ies pe urechea cealaltă, odată ce s-a încheiat examenul de bacalaureat. Dar nu cu asta trebuie să rămână copiii, după studierea acestor cărți obligatorii.”

Cadrul didactic a vorbit și despre ce ar trebui să înțeleagă elevii:

„Să înțeleagă, de fapt, că toate acele cărți nu au fost scoase dintr-o imaginație mai bună sau mai puțin bună a unor scriitori, după cum o apreciază fiecare, ci s-au hrănit din niște realități care, din păcate pentru noi, ca societate, mai sunt și realitățile zilelor de astăzi.”

Informații de context

Puțin peste 20% dintre românii de peste 18 ani au citit între una și cinci cărți în 2023, arată Barometrul de consum cultural, publicat pe 12 noiembrie 2024. Doar 10% dintre respondenți au citit până la 12 cărți pe an, adică una pe lună. O altă concluzie a studiului privind lectura este aceea că după vârsta de 36 de ani scade procentul celor care citesc în scop profesional sau educațional și aleg să citească de plăcere.

Emil Munteanu, profesor de Limba și literatura româna la Colegiul Naţional Iaşi, spune că Bacalaureatul “înseamnă doar câteva opere, adică îl condamni pe elev în cel mai bun caz să citească cinci romane”. “E o mare greșeală că Bacalaureatul este gândit așa, pentru că el impune nivelul de lectură”, este de părere Emil Munteanu.

O altă problemă semnalată de el legată de examenul de Bacalaureat este faptul că unii profesori încep să pregătească elevii pentru examenul de BAC încă din clasa a IX-a. “Dacă pregătește elevi în funcție de aceste subiecte, este clar că elevul va citi niciodată nimic. Sau după ce s-a terminat liceul, nu va mai pune mâna pe nicio carte de literatură, eventual pe niște cărți motivaționale, că sunt la modă”, atrage atenția profesorul.

„Dacă adolescentul va percepe textul doar ca un divertisment uşor, o modalitate de ieşire facilă din realitate, cu ajutorul unui text fantasy, citit între două sesiuni de TikTok sau Instagram, mă tem că pariul cu lectura poate fi uşor pierdut”, spune profesoara Lidia Cotea, directoarea Departamentului de Limba și literatura franceză (DLLF) al Universității din București, într-un interviu acordat Edupedu.ro. În contextul unor schimbări rapide în preferințele de lectură ale tinerilor, influențate de mediile digitale, profesoara subliniază riscul ca lectura să își piardă din valoarea formativă dacă este văzută doar ca o formă de divertisment.

În interviul pentru Edupedu.ro, Lidia Cotea subliniază importanța unei selecții de lecturi care să fie valoroase și să contribuie la formarea caracterului și a gândirii critice a adolescenților. „Un tânăr are nevoie, în mod cert, de multiple repere pentru a se forma ca cititor avizat”, afirmă profesoara, făcând un apel la editori și cadre didactice să sprijine accesul elevilor la o literatură diversă și profundă, capabilă să ofere perspective durabile, dincolo de influențele efemere ale platformelor online.

Calendarul examenului național de Bacalaureat 2026 – Sesiunea iunie-iulie 2026

• 2-4 iunie 2026 – Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen
• 4 iunie 2026 – Încheierea cursurilor pentru elevii claselor a XII-a/a XIII-a
• 8-10 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
• 10-11 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
• 11-12 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C
• 15-17 iunie 2026 – Evaluarea competențelor digitale — proba D
• 29 iunie 2026 – Limba și literatura română — proba E.a) — probă scrisă
• 30 iunie 2026 – Proba obligatorie a profilului — proba E.c) — probă scrisă
• 2 iulie 2026 – Proba la alegere a profilului și specializării — proba E.d) — probă scrisă
• 3 iulie 2026 – Limba și literatura maternă — proba E.b) — probă scrisă
• 7 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor inițiale la probele scrise (până la ora 12:00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14:00–18:00)
• 8-9 iulie 2026 – Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
• 9-10 iulie 2026 – Soluționarea contestațiilor
• 13 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor finale

Citește și:

OFICIAL Calendar Bacalaureat 2026. Probele scrise au loc între 29 iunie și 3 iulie, iar rezultatele inițiale se afișează pe 7 iulie

Profesoara Irina Căpățînă: Nu pot să predau nimic din ce înseamnă literatură română la liceu fără să arunc un ochi și să-i direcționez pe elevi către un context istoric, către un context filosofic, către un context social și economic: Totul este un întreg, totul trebuie să se coordoneze

Pentru un copil căruia în clasa VI-a sau a VII-a i se recomandă să citească „Maitreyi” sau „Moromeții”, cred că, în momentul acela, calea de lectură este o fundătură, spune profesoara Irina Căpățînă: Aflu de la elevi că au avut pe listele lor de lecturi obligatorii titluri care nu sunt potrivite cu vârsta

De ce nu citesc bine elevii români? Analiză comparativă între Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a și testele PISA: la examenul românesc lectura e decontextualizată, itemii sunt repetitivi, lipsiți de relevanță pentru evaluarea competențelor la nivel înalt

Un român din cinci a citit cel mult 5 cărți pe an. Femeile citesc mai puțin și mai rar decât declară bărbații că citesc, arată Barometrul de consum cultural 2023 / De ce nu citesc românii

Lectură suplimentară pentru elevii de gimnaziu – recomandări de la profesorii de limba și literatură română din Cluj: cărți fantastice, teatru, texte explicative și literatură universală

INTERVIU Profesoara Lidia Cotea, directoarea departamentului de Limba Franceză al Universității din București: Pariul cu lectura poate fi ușor pierdut, dacă adolescentul va percepe textul doar ca un divertisment ușor, o modalitate de ieșire facilă din realitate, cu ajutorul unui text fantasy, citit între două sesiuni de TikTok sau Instagram

„Ultima pisică neagră” sau ce înseamnă o carte bună pentru copii – recomandare de lectură de la librarul Ana Sipciu: Să îți pună mintea la contribuție ca să îți tragi propriile concluzii

Bacalaureatul la limba română înseamnă cinci opere. E o mare greșeală pentru că astfel se impune nivelul de lectură. Dacă pregătești elevi încă din clasa a IX-a, în funcție de subiectele de la BAC, este clar că elevul nu va citi niciodată nimic, spune profesorul de limba română Emil Munteanu

Bătrânul și marea, de Ernest Hemingway, recomandare de lectură pentru liceeni care se confruntă cu eșecul, de la Liviu Papadima