Bacalaureat 2024 la Filosofie. Ghid cu recomandări de la profesorul Florin Popovici

499 de vizualizări
Bacalaureat 2024 la Filosofie
Sfaturi pentru BAC 2024 la Filosofie / Foto: Florin George Popovici
Profesorul de filosofie Florin George Popovici de la Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi”, Rădăuți – Suceava propune un ghid cu indicații și recomandări pentru candidații la examenul de Bacalaureat 2024 care se pregătesc să susțină proba de filosofie, joi. Îl redăm complet mai jos în articol.

Un avantaj al alegerii acestei discipline este, spune profesorul, că „beneficiază de o relativă stabilitate tematică, mai bine de un deceniu programa de bacalaureat fiind centrată pe cinci mari direcții de analiză: omul (problematica naturii umane, sensul vieții), morala (teorii morale, probleme de etică aplicată), politica (libertate și responsabilitate social-politică, egalitate și dreptate, teorii politice moderne și contemporane, drepturile omului), cunoașterea (forme de cunoaștere și tipuri de adevăr, adevăr și eroare) și filosofia (filosofie și viață)”.

Calendar BAC 2024 pe scurt:
  • 1 iulie 2024: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
  • 2 iulie 2024: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
  • 4 iulie 2024: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
  • 5 iulie 2024: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă

Seria de articole cu sfaturi pentru probele de BAC 2024 poate fi accesată aici –edupedu.ro/tag/sfaturi-bac/ și se va actualiza pe măsură ce publicăm ghidurile cu indicații de la profesori.

Redăm integral ghidul scris de profesorul Florin Popovici:

Recomandări privind rezolvarea corectă a subiectelor la disciplina la alegere Filosofie:

Înscrisă în categoria disciplinelor opționale la examenul maturității pentru elevii de la profilul umanist, filosofia dobândește statutul unei provocări admirabile, fiind o disciplină de studiu pe cât de interesantă, pe atât de dificilă. Întemeierea unei astfel de afirmații, oricât de hazardată sau subiectivă ar fi la o primă vedere, se referă la faptul că domeniul filosofiei apelează la un aparat conceptual complex și abstract, în care se analizează teme și subiecte mai mult sau mai puțin ancorate în concretul cotidian, se problematizează critic „adevăruri” consacrate, se demontează stereotipuri și prejudecăți, se formulează interogații îndrăznețe, se creionează ipoteze și direcții de argumentare dintre cele mai surprinzătoare.

La fel de surprinzător este numărul elevilor care aleg să susțină proba la disciplina Filosofie, iar ca profesor care predă o astfel de materie la un colegiu național, sunt oarecum livrat perplexității atunci când descopăr, într-un articol publicat de Edupedu, că „aproape 730.000 de tineri încep Bacalaureatul în Franța, cu proba de Filosofie”. Informația provenită din spațiul cultural francez mă face să îmi doresc ca pragmatismul veacului să nu-i fi atins atât de mult pe tinerii absolvenți ai îndrăgitei noastre țări, astfel încât o parte rezonabilă dintre aceștia să aibă frumoasa îndrăzneală de a-și exersa gândirea și expresia filosofică la proba de bacalaureat. Deocamdată mă consolez cu formularea câtorva recomandări pe care le dăruiesc cu sinceritate celor dispuși să opteze pentru susținerea probei la una dintre cele mai frumoase dintre disciplinele de studiu (asumpție subiectivă, evident!).

Înainte de a trece le sugestiile propriu-zise amintesc faptul că filosofia beneficiază de o relativă stabilitate tematică, mai bine de un deceniu programa de bacalaureat fiind centrată pe cinci mari direcții de analiză: omul (problematica naturii umane, sensul vieții), morala (teorii morale, probleme de etică aplicată), politica (libertate și responsabilitate social-politică, egalitate și dreptate, teorii politice moderne și contemporane, drepturile omului), cunoașterea (forme de cunoaștere și tipuri de adevăr, adevăr și eroare) și filosofia (filosofie și viață). Competențele pe care își propune să le dezvolte la tineri evoluează gradual: precizarea semnificației unor concepte, analiza critică a unei problematici, prezentarea argumentată a unui punct de vedere personal și ilustrarea propriei perspective printr-un exemplu concret decupat din perimetrul actualității. Deplin conștient de riscurile propriei străduințe, ofer câteva sugestii pe care le nădăjduiesc cu folos pentru cei care-și propun să transforme proba de examen la Filosofie într-o reușită. 

Subiectul I. Rezolvarea corectă a grilelor presupune efortul prealabil și deopotrivă admirabil concretizat în stăpânirea principalelor repere ale gândirii autorilor canonici prezenți în programă: Platon, Aristotel, Augustin, René Descartes, Baruch Spinoza, John Locke, Immanuel Kant, J. J. Rousseau, Friedrich Nietzsche, Emil Cioran, J. St. Mill, H. Bergson, L. Blaga, Albert Camus, Jean-Paul Sartre, K. R. Popper, Isaiah Berlin, Ludwig Wittgenstein ș.a. Gândirea filosofică a fiecăruia dintre autorii menționați poate fi sistematizată (pe lângă manualele în vigoare, dicționarele de filosofie sau enciclopediile pot fi instrumente sau ghiduri valoroase) și rezumată prin intermediul operațiilor de analiză și sinteză, fiind reduse la un set de idei principale cu rol propulsor ce pot fi consemnate pe câte un bilețel sau, în limbajul actualității, pe un post-it.

Altfel spus, filosofia gânditorilor consacrați poate fi „condensată” în concepte-cheie și expresii-nucleu menite să funcționeze ca ancore ce activează informațiile stocate în depozitul mișcător al memoriei, funcționând ca repere de conținut menite să faciliteze corectitudinea răspunsurilor. O importanță majoră revine cunoașterii semnificațiilor pe care le au termenii specifici limbajului filosofic: natură umană, sociabilitate, fericire, plăcere, libertate, responsabilitate, dreptate, echitate, egalitate, bine, rău, adevăr, corespondență, coerență, sens al vieții, destin creator, teleologie, etică aplicată, datorie, imperativ categoric, drept pozitiv și/sau negativ, rațiune, sensibilitate, simț intern, a priori, a posteriori, analitic, sintetic ș.a.m.d. O eventuală corelare a fiecărui termen sus-menționat cu numele unui autor sau cu alte concepte-cheie (termeni de ordin secund ca importanță, de pildă sociabilitatea poate fi corelată cu limbajul articulat, dreptatea cu ierarhia sau ordinea socială etc.) și menționarea operei respectivului autor sunt aspecte ce pot confirma calitatea limbajului filosofic utilizat. De asemenea un avantaj neprețuit îl constituie stăpânirea înțelesului pe care îl au cuvintele cu rol de „etichetă” pentru perspectivele prezente în evoluția gândirii filosofice: idealism, materialism, pragmatism, monism, dualism, moralitate, hedonism, utilitarism, eudaimonism, etatism, deontologie etc. și încadrarea gânditorilor în astfel de „termeni-umbrelă”. 

Subiectul II. Analiza problematicii solicitată de subiectul al II-lea presupune numirea unui filosof ce face referire la respectiva problematică. Recomand, eventual, menționarea unei lucrări/scrieri în care respectivul gânditor descrie problematica în cauză ca element ce conferă mai multă consistență propriei analize. În privința cerinței de la punctul B, argumentarea unei idei se situează, conform baremului, în acel spectru care are la o extremă, oricât de vag conturată, maniera convingătoare, iar la celălalt capăt, stilul superficial, neangajat cognitiv. Chiar dacă este dificil să explic acum, în doar câteva enunțuri, ce poate să însemne maniera convingătoare și cea superficială de argumentare, recomand folosirea indicatorilor logici de premisă (premisa/premisele pe care autorul X își întemeiază teza constă în…, dacă admitem că…, oferind credit unei astfel de idei/perspective ș.a.), respectiv de concluzie (se cuvine să susținem că…, atunci este legitimă afirmația potrivit căreia…, teza propusă de autor este aceea potrivit căreia…ș.a.). Insist asupra importanței pe care o are încadrarea în limita de spațiu rezervată unei astfel de cerințe, baremul fiind cât se poate de clar într-o astfel de privință.

Cât despre exemplul concret solicitat de cerința punctului C, rezolvarea acestuia nu trebuie să fie confiscată de tentația banalității sau „decupată” fără simț critic din experiența personală și expusă fără o oarecare maturitate filosofică. Recomand, mai curând, ca exemplul să se concretizeze într-o ilustrare aleasă în mod inspirat și redată într-un limbaj îngrijit și elegant, expresie a transpunerii în registrul concretului a unui concept filosofic abstract. Trebuie evitată în acest loc teoretizarea, reluarea unor idei sau aspecte menționate anterior, fapt care atrage pierderea punctajului acordat. De exemplu, nu explicăm ce înseamnă dreptatea/nedreptatea, ci descriem concret o situație în care am fost, cu sau fără voia noastră, protagoniștii unui scenariu de dreptate/nedreptate (o notă obținută meritat/nemeritat la o evaluare pe parcursul anilor de studiu, un beneficiu dobândit pentru un efort pe care l-am depus/nu l-am depus, pierderea unei prietenii atunci când am decis să nu sacrificăm idealul echității în favoarea unui avantaj nemeritat etc.)

Subiectul III. La punctul A, analiza perspectivei care are în centru teza unui autor presupune identificarea și folosirea conceptelor din fragmentul de text într-o manieră cât mai apropiată de exigențele limbajului filosofic, totodată explicarea corelației dintre aceștia, cu ajutorul unor conectori specifici (în timp ce…, în schimb…, într-o primă instanță…, însă la o analiză mai profundă… ș.a.m.d.), evitându-se superficialitatea sau limbajul informal/colocvial. Formularea tezei unui autor presupune efortul de sinteză a filosofiei acestuia, având ca reper fragmentul de text. De exemplu, în textul propus la simularea din acest an, aparținându-i lui Jean-Paul Sartre, teza are în vedere capacitatea alegerii personale ca expresie a libertății și responsabilității absolute cu care este înzestrat fiecare individ. O astfel de teză poate fi sintetizată într-o formulare precum aceea potrivit căreia omul nu are o natură/esență prestabilită, fiecare individ fiind rezultatul propriilor alegeri și decizii pe care acesta le face în virtutea libertății și responsabilității absolute cu care este înzestrat. Mai mult, este oportună stabilirea a ceea ce putem numi ideea propulsoare a autorului, adică formularea unui enunț ce surprinde cât mai mult din esența fragmentului de text și a gândirii propunătorului.

În acest loc, pe ciornă, schițăm, cât mai sintetic, principalele elemente ale filosofiei autorului X. Corelația dintre cei doi termeni propuși de subiect nu trebuie să se rezume doar la explicarea sau descrierea înțelesului pe care-l are fiecare concept în parte, ci mai ales formularea unui enunț în care se evidențiază modul în care termenii relaționează, aspect căruia propun să îi fie rezervat un paragraf distinct pentru ca demersul făcut să fie cât mai vizibil pentru evaluator. Formularea punctului de vedere personal trebuie să implice expresii care probează competența de a aduce în actualitate ideile aparent defuncte ale unui autor. Recomand chiar formulări sau expresii ce evidențiază această „traducere” sau transpunere în prezent a gândirii autorilor ce au scris într-o perioadă mai mult sau mai îndepărtată de momentul prezent: dacă ar fi să admitem cele susținute de autorul X, totuși nu este lipsit de importanță să constatăm în manieră critică aspecte precum… sau chiar formulări retorice cu rol introductiv, de tipul oare își păstrează actualitatea ideea susținută de autor? Ne propunem, în cele ce urmează, să vedem în ce măsură… Este decisivă raportarea critică, distanțarea, renunțarea la stilul docil, la maniera aservită invariabil sau confiscată definitiv de gândirea autorului propus. Este locul unde avem șansa de a ne proba creativitatea, demonstrând că, pe fundația oferită de ideile unui autor sau pe „ruinele” unei concepții filosofice, suntem capabili să reconstruim, să ne asumăm critic dar nu lipsit de reverență propriul punct de vedere.

În acest loc, începem să explorăm și să expunem cât mai atent ideile, etalându-ne astfel arhitectura propriei cunoașteri. Într-un registru mai puțin speculativ, două aspecte importante ce pot face diferența la punctajul obținut sunt: coerența răspunsului formulat și încadrarea în limita de spațiu rezervată rezolvării subiectului. În ceea ce privește cerința prezentă la punctul B, menționarea aspectelor pe care le presupune subiectul, plecând de la o expresie-suport, aceasta presupune cât mai multă claritate, eventual folosirea unui paragraf pentru fiecare aspect implicat în cerință.

  • De exemplu, la cerința care presupune menționarea a două aspecte ale naturii umane, plecând de la ideea aristotelică potrivit căreia „antisocialul din natură, nu din împrejurări ocazionale, este ori un supraom, ori o fiară”, se poate menționa ca trăsătură definitorie sociabilitatea, capacitatea omului de a trăi în comunități întemeiate pe ideea binelui și a dreptății, totodată caracterul teleologic al sociabilității, omul fiind parte dintr-un univers în care se produc evenimente și acțiuni orientate către un scop. În menționarea unor aspecte de ordin filosofic și argumentarea unei perspective personale solicitate de punctul B, recomand să se evite teoretizarea în exces și, totodată, să fie folosiți indicatori ai argumentării meniți să evidențieze statutul propozițiilor cu rol de premisă și concluzie.

Oricât de inadecvată riscă să fie opțiunea către finalul acestor recomandări, îndrăznesc totuși să revin la bacalaureatul de filosofie din Franța, Bac Philo 2024, mai exact, la o întrebare ce constituie punctul de plecare și cerința subiectului 1 pentru elevii de la liceele teoretice: „Ne poate satisface știința nevoia de adevăr?” Aleg să traduc interogația printr-un semn de respect plin de speranță adresat tuturor temerarilor ce aleg disciplina Filosofie la examenul de bacalaureat: sunteți admirabili în măsura în care ați conștientizat importanța cunoașterii, nevoia profund umană a apropierii de adevăr. Iar din acest punct de vedere, aveți prețuirea sinceră a autorului prezentelor rânduri! Vă doresc să aveți idei, argumente și cuvinte potrivite, să fiți coerenți și structurați în gândire, totodată eleganți, frumoși și persuasivi în limbaj. Străduiți-vă să fiți originali, fără a cocheta cu atitudinea de epatare, evitați ispita locului comun și a clișeelor, fără a neglija gândirile fondatoare. Succes la probele de bacalaureat și multe reușite relevante oriunde vă vor purta pașii și curiozitatea!”  

MODEL Subiect BAC 2024 Filosofie (sursa):
  • Baremul pentru subiectul de mai sus:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Corectare digitalizată la Bacalaureat. Parcursul unei lucrări de la predarea ei către profesorii asistenți și până la urcarea în platformă. Documentele trebuie șterse de pe laptop la final – procedură

Operațiuni cu text în limba engleză, grija ca pe prima pagină să nu scrie candidații și atenția pentru ștergerea lucrărilor de pe desktopul computerului la finalul scanărilor sunt câteva din…
Vezi articolul

Trebuie să ne gândim dacă merită sau nu merită să dirijăm elevii spre două tipuri de Bacalaureat: unul profesional, iar celălalt care să le dea acces mai ușor la universități – Marius Andruh, membru în comisia de validare a planurilor-cadru de liceu

Academicianul Marius Andruh, membru în comisia de validare a planurilor cadru pentru liceu a declarat că ar trebui să se pună problema dacă nu cumva ar fi cazul “să dirijăm…
Vezi articolul