BREAKING Comisia Europeană: Măsurile luate de Guvern în școli anul trecut au afectat negativ condițiile de muncă ale profesorilor, în pofida majorărilor salariale din 2023 și 2024

5.132 de vizualizări
Foto: © Fizkes | Dreamstime.com
Comisia Europeană arată, în Raportul de țară pentru România 2026, publicat miercuri, 3 iunie, că măsurile de reducere a cheltuielilor luate în 2025 de Guvernul Bolojan prin Legea 141/2025 au afectat negativ condițiile de muncă ale profesorilor, chiar dacă salariile acestora au crescut în 2023 și 2024.

„În pofida creșterilor salariale din 2023 și 2024, măsurile de reducere a costurilor luate în 2025, precum creșterea efectivelor claselor, creșterea normei didactice, reorganizarea și comasarea școlilor și impunerea înghețării salariilor, au afectat negativ condițiile de muncă ale profesorilor”, scrie Comisia Europeană în raportul dedicat României, în cadrul Semestrului European.

Este una dintre cele mai directe formulări ale Comisiei Europene despre efectele măsurilor fiscal-bugetare adoptate anul trecut asupra școlii. Documentul leagă explicit pachetul de austeritate din 2025 de deteriorarea condițiilor de muncă ale cadrelor didactice.

În anexa dedicată educației și competențelor, Comisia Europeană detaliază că măsurile bugetare recente au afectat condițiile de lucru ale profesorilor prin înghețarea salariilor de la finalul anului 2024, reducerea cu 50% a plății pentru orele suplimentare de predare, creșterea cu două ore a normei didactice și majorarea efectivelor de elevi la clasă la toate nivelurile de învățământ.

Raportul notează că, deși profesorii români declară un nivel ridicat de satisfacție generală față de profesie, satisfacția față de salariu s-a îmbunătățit semnificativ după creșterile salariale din 2023-2024. În același timp, Comisia avertizează că măsurile bugetare recente au lovit tocmai în condițiile de muncă ale profesorilor.

Până acum, nici Ministerul Educației, nici Guvernul și nici Administrația Prezidențială nu au prezentat public o analiză de impact a măsurilor, deși reprezentanții instituțiilor au promis astfel de evaluări.

Măsurile au fost adoptate în lipsa unor date publice care să arate efectele estimate asupra calității educației, asupra abandonului școlar, asupra deficitului de profesori sau asupra rezultatelor elevilor, în condițiile în care Comisia Europeană constată acum că acestea au afectat negativ condițiile de muncă ale profesorilor.

Reamintim că Legea 141 din 2025 a impus fără consultare un set de măsuri care au afectat activitatea profesorilor: majorarea normei didactice, creșterea numărului maxim de elevi în clase, modificările privind plata cu ora și reorganizarea rețelei școlare.

Au fost adoptate într-un ritm accelerat și contestate de sindicate, organizații profesionale și experți în educație. Edupedu.ro a arătat constant lipsa unor studii de impact făcute publice și a unor argumente bazate pe cercetare educațională sau bune practici internaționale care să susțină eficiența acestor măsuri asupra calității educației.

Dezbaterea a fost amplificată și de discursul unor reprezentanți ai Guvernului la adresa profesorilor, considerat de organizațiile sindicale drept stigmatizant pentru personalul din educație.

Edupedu.ro a arătat, în iulie 2025, că Institutul de Științe ale Educației a transmis că nu a fost implicat în elaborarea măsurilor propuse de Guvern și că nu a primit solicitări privind estimarea impactului acestora, iar analiza cercetătorilor IȘE obținută de redacție a fost oprită de la publicare de Ministerul Educației și transmisă presei doar în fragmente editate.

Revenind la raportul CE, acesta mai scrie că România are deja probleme persistente cu lipsa profesorilor, mai ales în școlile rurale, în școlile mici și la disciplinele STEM – știință, tehnologie, inginerie și matematică. Comisia notează că aceste lipsuri sunt legate de condițiile de muncă neatractive din rural, de oferta limitată de absolvenți STEM și de competiția cu sectorul privat.

Raportul de țară pentru România 2026 este documentul prin care Comisia Europeană evaluează situația economică, socială, bugetară și structurală a țării, în cadrul Semestrului European. Documentul însoțește recomandările de țară propuse de Comisie pentru România.

Articol în curs de actualizare

Foto: © Fizkes | Dreamstime.com /  Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


3 comments
  1. Un infringement al UE pentru ceea ce face acest guvern ilegitim tuturor românilor, dar mai ales celor mai săraci TVA majorat, taxe majorate, energie majorată, casa pensie, impozit pensie, cele mai mari taxe pe muncă din UE (pensionari și cei cu salariu minim) pe care ii duce la sapa de lemn, s-ar putea? De ce nu și pentru dezastru care îl fac în educație. As vrea asta sa simt și eu că e de folos maxima „sunt cetatea european și am drepturi” . In UE există și al 13-lea salar și al 14-lea, la fel și la pensie, nu e impozitată pensia, e altceva. Dar nu, Comisia doar constată.

  2. „Austeritatea” a reprezentat doar justificarea pentru supraimpozitare, pentru suprataxare, pentru creșterea accizelor, pentru creșterea TVA, pentru pauperizarea generalizată a societății. Precum într-un experiment, dacă le oferi câinilor o miză, să spunem un porumbel pe care să-l ciufulească, ei uită că le strângi lesa. Discursul desconsiderant la adresa școlii a atins două mize simultan: ținerea ocupată a societății, care preocupată să injure la profesori a primit majorarea taxelor, impozitelor, și a asistat la creșterea inflației, adică sărăcirea generalizată, fără vreo reacție coordonată, dar și stricarea educației, prin înghesuirea elevilor în clase (până la 40 de elevi în clase, comasarea școlilor, împovărarea profesorilor, concedierea tinerilor, fragmentarea normelor, risipirea profesorilor între școli etc.). Acum, după un singur an, se vede că austeritatea a avut o singură miză reală, colectarea de cașcaval pentru a permite creșterea salariilor demnitarilor și a funcționarilor politici. Nicio reformă, în fond. Nicio sinecură desființată. Nicio depolitizare. Nicio îmbunătățire a ratingurilor economice. Nicio creștere a indexului democratic. Doar jupuire generalizată, spre beneficiul cartelului politic. Iar unii dintre blestemații acestor zile încă se mai iluzionează că ar fi legitimi și populari.

  3. Credeți că îi va interesa acest raport pe cei care guvernează? Sigur nu. Nu se poate invoca faptul ca masurile de austeritate din L 141/2025 au fost solicitate de către UE
    Între timp, Bolojan a distrus și toată tara, nu doar învățământul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *