Legea care permitea angajarea pe perioada nedeterminată a cadrelor didactice care au participat la Titularizare în ultimii 3 ani şi au luat peste 7, contestată de Preşedintele Iohannis la Curtea Constituţională

31.681 de vizualizări
Foto: presidency.ro
Președintele României atacă la Curtea Constituțională Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. Legea prevede că un cadru didactic care a participat la examenul de Titularizare şi care a luat peste media 7, iar acum are definitivatul şi este angajat pe perioadă determinată, să fie angajat pe perioada nedeterminată fără alt concurs.

Klaus Iohannis motivează în sesizare faptul că aceste noi reglementări “prin care se instituie posibilitatea pentru cadrele didactice să devină titulari în sistemul de învățământ preuniversitar – sunt discriminatorii și contrare art. 16 alin. (1) din Constituție referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, întrucât permit recunoașterea calității de titular în învățământul preuniversitar într-o altă modalitate decât concursul, care este obligatoriu pentru toate celelalte persoane care doresc să ocupe un post didactic de titular”.

Redăm textul sesizării CCR:

“În data de 8 mai 2020, Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 21/2012 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011. Considerăm că legea contravine normelor și principiilor constituționale prevăzute de art. 1 alin. (5) și de art. 147 alin. (4) raportate la cele ale art. 1 alin. (5) și art. 16 alin. (1) din Constituție, pentru argumentele pe care le vom prezenta în cele ce urmează.

Articolul unic pct. 2 [cu referire la art. 931 al Legii nr. 1/2011] din legea dedusă controlului de constituționalitate stabilește următoarele:

„(1) Cadrele didactice calificate care au participat și obținut în ultimii 3 ani nota/media cel puțin 7 la un concurs național unic de titularizare în învățământul preuniversitar, au definitivarea în învățământ și sunt angajate cu contract individual de muncă pe perioadă determinată pe acel post/catedră de cel puțin 3 ani de zile, devin titulari în sistemul de învățământ preuniversitar, li se modifică durata contractului încheiat cu unitatea de învățământ, în durată nedeterminată, dacă postul didactic/catedra este vacant(ă) și are viabilitate.

(2) Cadrelor didactice calificate care au participat în ultimii ani la concursul național unic de titularizare în învățământul preuniversitar, au obținut nota/media de cel puțin 7, au definitivarea în învățământ și sunt încadrate cu contract individual de muncă pe durată determinată, mai mică decât cea prevăzută la alin. (1), pe un post/catedră, li se modifică durata contractului de muncă în durată nedeterminată la data la care acumulează 3 ani pe postul/catedra respectiv(ă) și acesta/aceasta are viabilitate pe durata nivelului de învățământ preșcolar, primar, gimnazial sau liceal, după caz.

(3) De la data modificării duratei contractului individual de muncă în durată nedeterminată, cadrele didactice au dreptul să participe la toate etapele de mobilitate de personal, potrivit metodologiei elaborate cu consultarea partenerilor de dialog social și aprobată prin ordin al ministrului educației și cercetării”.

De asemenea, articolul unic pct. 6 din legea criticată introduce un nou alineat, alin. (131), în cuprinsul articolului 254 din Legea educației, cu următorul conținut: „În anul școlar în care se declară stare de urgență sau de asediu, potrivit Constituției României, cadrele didactice calificate care au participat și obținut în ultimii 3 ani nota/media cel puțin 7 la un concurs național unic de titularizare în învățământul preuniversitar, au definitivarea în învățământ și sunt angajate cu contract individual de muncă pe perioadă determinată pe acel post/catedră de cel puțin 3 ani de zile, devin titulari în sistemul de învățământ preuniversitar, li se modifică durata contractului încheiat cu unitatea de învățământ, în durată nedeterminată, dacă postul didactic/catedra este vacant(ă) și are viabilitate”.

În prezent, potrivit art. 931 din Legea nr. 1/2011, pentru cadrele didactice calificate, modificarea duratei contractului individual de muncă din durată determinată de un an în contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului/catedrei se poate realiza dacă acestea au promovat examenul de definitivat și concursul național de titularizare cu nota/media de cel puțin 7, în condițiile legii, și dacă postul este vacant. Această dispoziție nu înseamnă, însă, că un cadru didactic devine, implicit, titular pe post în sistemul de învățământ dacă/atunci când postul capătă viabilitate.

Mai mult de atât, prevederile art. 89 alin. (1), ale art. 90 alin. (1) și ale art. 254 alin. (13) din Legea nr. 1/2011 stabilesc exhaustiv modalitățile de ocupare a posturilor didactice din învățământul preuniversitar, dobândirea statutului de titular realizându-se în baza unui concurs deschis, la care pot participa toți cei care îndeplinesc condițiile legii.

Ca atare, în conformitate cu aceste dispoziții ale Legii nr. 1/2011, instituirea prin legea criticată a criteriului referitor la vechimea în ocuparea aceluiași post – cel puțin 3 ani – nu poate reprezenta însă un criteriu obiectiv și calitativ pentru obținerea titularizării.

Analizând aspectele de mai sus, considerăm că, prin modificările și completările aduse Legii nr. 1/2011, de către legea supusă controlului de constituționalitate asupra prevederilor art. 931, respectiv asupra prevederilor art. 254, prin introducerea alin. (131), se creează un cadru legislativ confuz, cu reglementări și condiționări diferite pentru aceeași ipoteză normativă – obținerea titularizării, ceea ce afectează claritatea și predictibilitatea legii, aspect contrar cerințelor de calitate ale legii, instituite prin art. 1 alin. (5) din Constituție, raportat la Legea nr. 24/2000, așa cum rezultă din interpretarea dată de instanța constituțională. Astfel, prin această nouă reglementare se perpetuează o modalitate „paralelă” de accedere la calitatea de titular în învățământul preuniversitar, contrară derulării în condiții optime a procesului de învățământ în cadrul unui sistem național de învățământ predictibil și funcțional, aspect ce este de natură să conducă la denaturarea regimului juridic al instituției titularizării, astfel cum este aceasta reglementată prin Legea nr. 1/2011 și, prin aceasta, să genereze discriminări în interiorul sistemului.

Cu privire la o soluție legislativă asemănătoare referitoare la instituirea unor modalități de obținere a titularizării în învățământul preuniversitar, învederăm că, prin Decizia nr. 528/2018, Curtea Constituțională a reținut că aceasta „instituie condițiile generale care trebuie îndeplinite cumulativ de cadrele didactice netitulare calificate pentru a deveni titulare în sistemul de învățământ preuniversitar. O asemenea reglementare instituie, în realitate, o modalitate de dobândire a calității de titular în învățământul preuniversitar contrară principiilor pe care legea le instituie pentru titularizare, precum și regimului juridic pe care legea îl circumscrie noțiunii de «titular» în învățământ. Astfel, în contradicție cu dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, se creează o discriminare în ceea ce privește ocuparea posturilor în învățământul preuniversitar, în sensul că, pentru o anumită categorie de persoane – cadrele didactice netitulare calificate care au participat în ultimii 6 ani la concursul național unic de titularizare, care au obținut cel puțin nota/media 7 și au ocupat un post/o catedră aceasta se realizează doar pe baza certificării viabilității postului și acordului consiliului de administrație al unității de învățământ respective”.

Prin aceeași Decizie, instanța constituțională a statuat că „statutul de titular în învățământul preuniversitar are un regim juridic distinct, această categorie de personal didactic beneficiind de drepturi specifice (…). În considerarea acestui regim juridic specific, statutul de titular în învățământ se dobândește prin concurs, acesta fiind principiul care se desprinde din interpretarea sistematică a Legii nr. 1/2011”.

Curtea a constatat, cu același prilej, că „normele criticate, în ansamblul reglementării din care fac parte, configurează o instituție cu un regim juridic confuz, care permite dobândirea calității de cadru didactic titular în alte condiții decât prin promovarea unui concurs. O asemenea instituție este de natură să încalce exigențele de claritate și precizie a reglementării impuse de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. Chiar dacă textele constituționale indicate nu stabilesc în mod expres exigențe privitoare la calitatea legislației, realizând interpretarea lor în concordanță cu prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constituțională a stabilit o serie de criterii care trebuie respectate în activitatea de legiferare: «precizie, previzibilitate și predictibilitate pentru ca subiectul de drept vizat să își poată conforma conduita, astfel încât să evite consecințele nerespectării lor». (…) Respectarea acestor criterii impune ca noțiunea de «titular» în învățământ reglementată de Legea educației naționale nr. 1/2011 să aibă un regim unic în ceea ce privește accederea la statutul pe care îl desemnează”.

Prin urmare, Curtea, prin considerentele Deciziei nr. 528/2018, a stabilit că „normele de lege criticate în prezenta cauză sunt discriminatorii, întrucât permit recunoașterea calității de titular în învățământul preuniversitar într-o altă modalitate decât concursul, la care sunt obligate să se supună toate celelalte persoane care vor să acceadă la posturile didactice ca titulari. De asemenea, noțiunea de «viabilitate a postului/catedrei», utilizată în textul de lege criticat, are un caracter vădit imprecis”. Totodată, Curtea a arătat că o asemenea reglementare configurează o instituție cu un regim juridic confuz, care permite dobândirea calității de cadru didactic titular în alte condiții decât prin promovarea unui concurs. Instanța constituțională a argumentat că se creează astfel, fără o justificare rațională și în directă legătură cu scopul urmărit de legiuitor, o procedură de titularizare distinctă și diferită de cea obișnuită, bazată pe concurs, aspect ce duce la aplicarea unui tratament diferențiat, dar nejustificat, pentru o categorie de cadre didactice care se află într-o situație identică cu toate celelalte.

Având în vedere toate aceste aspecte, dispozițiile articolului unic pct. 2 și 6 al legii deduse controlului de constituționalitate – prin care se instituie posibilitatea pentru cadrele didactice să devină titulari în sistemul de învățământ preuniversitar – sunt discriminatorii și contrare art. 16 alin. (1) din Constituție referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, întrucât permit recunoașterea calității de titular în învățământul preuniversitar într-o altă modalitate decât concursul, care este obligatoriu pentru toate celelalte persoane care doresc să ocupe un post didactic de titular.

Soluția legislativă, de instituire a unor noi modalități de obținere a titularizării în învățământul preuniversitar, a fost încercată de legiuitor în diverse formule în ultimii ani, de fiecare dată acestea fiind declarate neconstituționale. Acest lucru a fost remarcat și de instanța constituțională, care a constatat, prin Decizia nr. 528/2018, că „toate acestea reiau soluția legislativă constatată ca fiind neconstituțională într-o altă formulare. Astfel, într-o formă sau alta, toate aceste prevederi legale reglementează titularizarea unor cadre didactice care nu au promovat concursul național unic de titularizare, creând o modalitate paralelă de acces la funcția de cadru didactic titular”.

Or, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că legiuitorul, încălcând autoritatea de lucru judecat și efectele erga omnes ale deciziei de constatare a neconstituționalității, a procedat într-un mod contrar comportamentului constituțional loial de care acesta trebuie să dea dovadă față de instanța constituțională și față de jurisprudența acesteia. Întrucât respectarea jurisprudenței constituționale constituie una dintre valorile care caracterizează statul de drept, Curtea a constatat că obligațiile constituționale care rezultă din jurisprudența sa circumscriu cadrul activității legislative viitoare. Tocmai de aceea, Curtea a reținut că, prin adoptarea unei soluții legislative similare cu cea constatată, în precedent, ca fiind contrară dispozițiilor Constituției, legiuitorul a acționat ultra vires, încălcându-și obligația constituțională rezultată din art. 147 alin. (4) (Decizia nr. 895/2015).

În aceste condiții, având în vedere similitudinea de situații, respectiv reluarea într-o altă variantă redacțională a unei soluții legislative declarate neconstituționale, considerăm că sunt încălcate și prevederile constituționale ale art. 147 alin. (4).

Din analiza textelor prevăzute în cuprinsul articolului unic pct. 2 și pct. 6 [cu referire la modificarea art. 931 alin. (1), respectiv la introducerea unui nou alineat, alin. (131) la art. 254 din Legea nr. 1/2011] al legii criticate, se poate observa că, pe de o parte, se repetă dispozițiile referitoare la modalitățile de titularizare a cadrelor didactice, iar pe de altă parte, la pct. 6, se circumstanțiază soluția normativă doar pentru cazul în care se declară starea de urgență sau de asediu, potrivit Constituției. Astfel, soluțiile legislative adoptate sunt de natură să creeze confuzie cu privire la conduita de urmat, din modul de redactare a normelor, nefiind clar dacă voința legiuitorului a fost aceea de a institui o normă cu aplicare generală referitoare la titularizarea cadrelor didactice sau de a o aplica doar în situația declarării stării de urgență ori de asediu. De aceea, considerăm că cele două texte de lege anterior amintite nu se încadrează în exigența dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă care stabilesc că „în procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative”. Totodată, potrivit art. 36. alin. (1) din același act normativ, referitor la elaborarea actelor normative: „actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc”.

Prin urmare, considerăm că aceste dispoziții ale legii supuse controlului de constituționalitate contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la calitatea legii.

În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate asupra dispozițiilor Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea și completarea Legii educației nr. 1/2011 și să constatați că acestea sunt neconstituționale.”

Erată: Iniţial ştirea indica faptul că Legea contestată permitea titularizarea cadrelor didactice după 3 participări la examenul naţional, cu medii peste 7. Informaţia din titlu a fost corectată ulterior şi publicată în forma corectă.

Foto: presidency.ro


15 comentarii
  1. Este absolut aberant. Am dat titularizarea câțiva ani la rând și de fiecare dată m-am clasat pe podium. Au fost și câteva posturi titularizabile. În primul an am refuzat să mă titularizez la țară. Era la 95 de km (dus) și nu mi l-am asumat într-o țară fără autostrăzi și infrastructură. Nu-mi permit să îmi risc viața zilnic pe șoselele patriei mele. În sfârșit, am luat suplinire, în a doua etapă de repartiții, în două școli, una la țară (40 km dus) și una în oraș. Surpriză! Postul din oraș NU exista. Am renunțat la ambele, de scârbă (apropo, plătește cineva gafele astea?), și m-am prezentat din nou la titularizare în anul următor.
    De data aceasta, am avansat și mai mult pe podium (aviz amatorilor care tot miaună pe grupuri și caută tertipuri de faultare a învățării – în loc să vă plângeți, puneți mâna și învățați și oferiți exemplul personal dacă vreți să fiți profesori, educatori și modele pentru alții) și am luat un post de titular la aprox 40 km dus de casă.
    În primăvara următoare, în calitate de titular (deja campion la titularizare, sic!) am vrut să mă transfer mai aproape de casă și nu am reușit. Deși existau posturi în oraș, acestea erau REZERVATE pentru cei care le ocupau ca suplinitori, cu nota puțin peste 7, și cărora directorii le-au prelungit contractul de muncă pe durata de viabilitate a postului. Iar această etapă de prelungire a contractelor suplinitorilor ESTE STIPULATĂ ÎN ORDINELE CARE SE REFERĂ LA MIȘCAREA PERSONALULUI DIDACTIC, CU PRIORITATE FAȚĂ DE TITULARI! Nu am putut alege posturile din oraș deoarece erau marcate ca REZERVATE pentru acești suplinitori. Aș vrea să-i văd trași la răspundere pe cei care nu scot posturile la concursul național precum și pe cei care au introdus aceste articole în lege. Cine a făcut așa ceva, ar trebui să fie penalizat corespunzător. Consider că cei care legiferează și sunt plătiți imperial pentru aceste posturi trebuie trași la răspundere proporțional.
    Între timp, în oraș sunt posturi încâlcite, ai căror titulari sunt detașați la alte școli, și mai moțate, sperând să mai prindă articolul ăsta 253 de coadă și să rămână acolo. Pe posturile lor sunt instalați suplinitori (cu note peste 7, e drept și asta) dar care aș vrea să știu și eu cum au ajuns acolo, deoarece aceste posturi nu au figurat ca vacante nicăieri, niciodată în ultimii 3 ani, de când sunt eu cu ochii pe ele.
    Aceasta este România educată – titularizarea la mica înțelegere cu directorii, negocierea postului cu viitorii pensionari – un sistem de încurajare a relațiilor exact ca în vremurile de dinainte de 1989.
    Să nu uităm din peisajul educației inspectoratele școlare cu cadre de îndrumare și control care n-au mai dat pe la catedră de zeci de ani. Este cu atât mai splendid cu cât se întâmplă în timpul a două mandate prezidențiale consecutive care au ca titular un profesor. În România educată un inspector are dreptul la mai multe mandate consecutive decât un președinte.
    Mi-am demonstrat că cinstit nu se poate și încep să mă gândesc serios să mă retrag din acest sistem corupt chiar la nivel de lege și birocratizat până la măduva spinării. Dar cum aș putea să ratez umilința educării profesorilor cu televizorul?

  2. Regimul titularizarii are un statut special. Nu îl poate denatura nimeni!!!! Posturile la care faceți referire au fost ocupate cu concurs, nimic de spus, dar nu ești titular pe el și nici nu vei fi. De ce? La vremea când a fost ocupat nu era viabil/vacant. Între timp se vacanteaza și, prin diverse formule (vezi art 253!art93!), cel ce ocupă postul ca suplinitor vrea să se titularizare pe el. O imensă aberație! Să dea concurs pentru acel post, nu să se folosească de o notă de acum 5 ani să devină EL titular!!!! Sunt convins că ar mai fi 20 de concurenți pe lângă actualul ocupant temporar pentru respectivul post! Despre ce vorbim??? Nu mai denaturati realitatea, nu mai priviți doar forma, sesizați și fondul problemei!
    P. S. Posturi titularizabile, complete sau nu, se găsesc în mediul rural destule!!!! Nu se vrea să fie ocupate! E mai comod să particip la examen, iau 8, nimic de spus pana aici. Nu iau post la țară că, na, vreau și eu un liceu de top. Stau la pândă când se eliberează un post, îl iau la suplinire vreo 3,4 ani și apoi vreau să devin titular pe el printr-o aberație de articol ca cele menționate anterior. Cu ce sunt mai îndreptățit eu să îl ocup față de alt candidat? Vi se pare corect? Mie nu. Scurt. Participi la examen, iei nota 8, îți iei post și gata. Nu vrei, să-ți fie de bine! Nu stai la pândă, blocând un anume post (care îți convine ție!) și aștepți să îl iei doar TU! Șansele trebuie să fie egale pentru toți!
    Succes la titularizare!

  3. Si cand te gandesti ca e profesor si habar nu are ce se intampla in invatamant. Profesori care dau ani de-a randul concurs, iau peste 9 si sunt tinuti suplinitori si dupa atatea examene sunt acuzati ca vor sa se titularizeze fara concurs .Daca in domeniul in care a profesat nu intelege ce se-ntampla ,nu suntem oare indreptatiti sa ne intrebam ce masuri poate sa ia un astfel de conducator in alte domenii de activitate ?
    Nu are consilieri care sa – l lamureasca ? Ce fel de Ministru al educatiei are in functie ? Ne intrebam si ne minunam!

  4. Dar oare ce sansa mai are un profesor……care de 3 ani participa la examen,obtine note de 8 si aproape de 10 ,preda in 7 scoli si …..doar atat ,pt ca nu sunt ore .Oare ce sansa mai exista pt acesta sa se titularizeze ??????????????

  5. In scoli sunt implicati primarii mai mult decat directorii. Primarul analfabet angajeaza profesorii din scoli in urma unor mese pompoase la care participa inspectori isj. Directorul este de acord sa li se dea ore profesorilor facuti la apelul de noapte ca sa voteze primarul.

  6. Suplinitorii participă la concursul de titularizare, dar titularii nu participă,
    aceasta este discriminarea, vizibilă chiar de pe Lună!

  7. Doamne Dumnezeule… Ma ingrozeste sintagma” doresc sa se titularizeze fara concurs”… Cum fara concurs??? Posturile respective au fost ocupate cu note de concurs peste 7…sunteti fantastici si CC si domnul presedinte

  8. Mă uit și mă mir. Nu despre ce spune Iohannis (care vrea sa taie articolul 253), ci despre faptul că dascălii și nimeni nu pare să înțeleagă unde e problema. De ce iau oamenii peste 7 și nu se pot titulariza. Marea problema sunt Directorii de Școli. Pentru că nu scot la titularizare decât posturile pe care vor domniile lor să le scoată. Pentru că sunt refractari la profesorii noi. Pentru că vor în școală profesorii vechi, deja angajați, cei pe care îi cunosc de ani de zile și în care au “încredere”. Pentru că interese de tot felul, simpatii și antipatii, nepotisme etc. Pentru că directorul școlii (plus secretara & Co) face și desface Coduri de Posturi, ca pe alba-neagra, titularizabile și netitularizabile, în funcție de aceste interese și algoritmi, pe care le declară, SAU NU, la inspectorat, pentru concursul de titularizare. Pentru că. Pentru că. Dar asta-i tot. De aceea nu sunt posturi. De aceea nu vă puteți titulariza.

  9. dar domn președinte, nu sunt posturi mai deloc pentru majoritatea materiilor…. sunt persoane care dau titularizarea ani la rând cu note peste 7 dar tot suplinitori rămân deoarece nu sunt posturi.

  10. și dacă in fiecare an am luat peste 7 timp de 6 ani și nu m-am putut titulariza că nu s-au scos posturi titularizabile, atunci cum e? e corect? nu e discriminare, față de alții care ăn alți ani au avut note mici?

  11. Daca un dascal a dat concurs si a obtinut peste 7 nu inteleg unde este neconstitutionalitatea ca lui sa i se recunoasca dreptul de titular, ca doar a dat concurs, nu vrea sa fie titular fara concurs. Baga bete in roate santa claus asta de ma doare capul. Il rog pe aceasta cale sa lase dascalii care au obtinut media 7 la titularizare sa se poata titulariza. si asa este un deficit de cadre si aduc pensionari in sistem. au dat un examen dar poate au avut ghinion in anul respectiv dar in urmatorul au avut post. lasatii va rog sa se titularizeze!

    Nota Redacției: Acest comentariu a fost editat, prin transformarea cuvintelor scrise cu majusculă în text normal. În scris, Caps Lock (redactarea cu litere mari a mesajelor) este înțeles de obicei ca ton agresiv, țipăt, furie. Edupedu.ro încurajează dialogul civilizat, constructiv. Prin urmare, vă rugăm să vă construiți mesajele fără a folosi majuscule în propoziții întregi și în alte cazuri decât cele în care avem de-a face cu abrevieri sau titluri.

  12. Domnu presedinte nu se gandeste La varianta ca degeaba avem note mari la concurs daca nu sunt posturi titularizabile in unele locuri. Se iveste ocazia datorita acestei ordonanta sí nu putem beneficia de ea?

  13. Oare președintele se gândește la cei care participa aproape anual la concurs, iau ani la rand note peste șapte și nu se pot titulariza?Acest om își da seama cata uzura psihica suporta un astfel de cadru didactic? Președintele în loc sa ajute profesorii care ani la rand au demonstrat ca sunt competenți le baga bețe în roate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

FSE condamnă decizia Guvernului României de a bloca angajările în sistemul de învățământ și amenință cu greva în toamnă, dacă vor fi probleme cu salariile

Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET“ condamnă decizia Guvernului României de a bloca angajările în sistemul de învățământ, conform unui comunicat primit la redacție. Sindicaliștii spun că decizia este cu…
Vezi articolul

DOCUMENT Notele de la simularea examenelor de Evaluare Națională și BAC 2019 pot fi trecute în catalog – a stabilit Ministerul Educației. Ordinul privind simularea la clasele a VII-a, a VIII-a, a XI-a și a XII-a a fost publicat în Monitor

Notele de la simularea examenelor de Evaluare Națională și BAC 2019 pot să fie trecute în catalog, la cererea elevilor sau a părinților. Decizia apare în ordinul care stabilește organizarea…
Vezi articolul

DOCUMENT Principiile pe baza cărora Guvernul va modifica Legea salarizării în sistemul public, inclusiv în Învățământ. Ministerul Educației are 30 de zile la dispoziție să trimită propuneri

Guvernul a stabilit, printr-un memorandum adoptat în ședința săptămâna aceasta, principiile care vor sta la baza reanalizării și elaborării cadrului legal privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Documentul, obținut…
Vezi articolul