Bursele sociale acordate studenților în ultimii 5 ani – mult sub nivelul cuantumului minim necesar și sub cuantumul ce ține cont de toate cheltuielile de trai, arată o analiză a Alianței organizațiilor studențești / Veniturile studenților – „alcătuite în proporție de 57% din contribuția părinților”

Bursele sociale acordate studenților în ultimii cinci ani au fost sub nivelul cuantumului minim calculat independent de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și mult sub cât ar fi trebuit să fie dacă s-ar ține cont de toate cheltuielile de trai, nu doar de masă și cazare, arată o analiză a ANOSR. Aceasta arată că situația acestor burse, afectate acum de Legea Bolojan, se face simțită în țara cu cei mai puțini tineri absolvenți de studii superioare din UE și în care veniturile studenților depind de contribuția părinților.

• ANOSR folosește această analiză pentru a cere din nou Guvernului să „acorde o mai mare importanță fondului de burse și protecție socială”, ca „investiție în viitorul țării, nu o simplă cheltuială”, după ce, prin Legea 141/2025 (Legea Bolojan), a fost redusă perioada de acordare a burselor sociale, care în ultimii ani a acoperit toate cele 12 luni din an.

Alianța face trimitere la o analiză pe care a publicat-o în 2020 și care arăta că atunci, luând în calcul cheltuielile de cazare și masă, a constatat că bursele sociale ar fi trebuit să aibă cuantumul minim de 838 de lei, peste cel propus de CNFIS și aprobat de Ministerul Educației, de 580 de lei. 

Acum, ANOSR indexează valoarea de atunci cu rata inflației „pentru ca calcula cuantumul minim necesar al bursei sociale pentru perioada 2020-2024”, în funcție de cheltuielile de cazare și masă. Și ajunge la concluzia că, deși s-a redus diferența, cuantumul minim al bursei sociale calculat de ANOSR s-a menținut peste cel acordat de universități, în perioada menționată.

Dar, arată analiza ANOSR, cuantumul calculat de Alianță în funcție de toate cheltuielile de trai ale un student (adică inclusiv cele cu materialele de studiu, transport, îmbrăcăminte sau igienă personală, pe lângă cele de cazare și masă) sunt considerabil mai mari decât cel acordat prin ordin de ministru.

ANOSR a calculat în 2020 că „suma necesară pe care un student ar fi trebuit să o plătească (…) pentru a se întreține la nivelul unui trai decent, a fost de 1.172 lei pe lună”, de două ori mai mult decât cuantumul acordat prin ordin de ministru. 

Diferența s-a păstrat, de atunci, la un nivel substanțial până în 2024, când cuantumul calculat de ANOSR, indexat cu inflația, a fost de 1.587 lei, față de cel alocat de minister, de 925 de lei.

Potrivit analizei Alianței studențești:

• „Această ignoranță ne plasează în prezent printre ultimele 6 țări care acordă mai puțin de 10% burse din numărul total de studenți înmatriculați în ciclul de studii universitare de licență, conform analizei Education and Training Monitor 2024 întocmite de Comisia Europeană. În aceeași analiză se menționează faptul că 10 sisteme din Uniunea Europeană oferă burse pentru un procent cuprins între 10% și 30% dintre studenții din această categorie, alte 5 sisteme oferă burse pentru mai mult decât 30% dintre studenți, iar state precum Danemarca, Luxemburg și Suedia oferă burse tuturor studenților care au nevoie și sunt eligibili pentru acestea.

• Tot în cadrul analizei Education and Training Monitor 2024, întocmite de Comisia Europeană, observăm faptul că veniturile studenților din România sunt alcătuite în proporție de 57% din contribuția părinților. Astfel, studenții români depind foarte mult de veniturile familiilor, ceea ce înseamnă că posibilitatea acestora de a urma studii superioare depinde în mod direct de sprijinul pe care îl poate oferi familia, iar în România rata de sărăcie și excluziune socială este de 27,9% din populație, conform Condiții de viață în Europa – sărăcie și excluziune socială, o analiză publicată de Eurostat, astfel că șansele studenților de a urma studii superioare fără un sprijin real din partea statului se mențin destul de scăzute.”

Același raport al Comisiei Europene – ediția pe 2024 a Education and Training Monitor – plasează România pe ultimul loc în rândul țărilor UE în ceea ce privește numărul tinerilor de 24-34 de ani absolvenți de învățământ terțiar. Dacă la nivel UE 45% dintre aceștia au finalizat studii superioare, în România doar 22,5% dintre tineri erau absolvenți de facultate, în scădere în 2023 față de 2022.

Citește și:

ULTIMA ORĂ Educația din România ocupă cel mai rău loc în UE la aproape toți indicatorii de calitate și trage în jos statisticile europene în domeniu, la sfârșitul mandatelor Iohannis-Deca. Noul Monitor al Educației și Formării a fost publicat de Comisia Europeană

Fondul de burse pentru studenți s-a apropiat de necesar, în ultimul deceniu, doar în 2017, iar finanțarea de bază a universităților a crescut strict simbolic în ultimii cinci ani – analiză a Alianței organizațiilor studențești / ANOSR: Prevederile legale privind finanțarea rămân ținte fără un plan pentru a fi atinse

Foto: © Vlad Ispas | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.