„Când credeam că limita cinismului administrativ a fost atinsă, Guvernul ne arată că, în materie de austeritate pe spatele copiilor vulnerabili, imaginația nu intră niciodată în vacanță”, apreciază Consiliul Național al Elevilor (CNE) într-un punct de vedere transmis astăzi, 19 august, în urma proiectului MEC de tăiere a burselor sociale pe parcursul verii. Organizația arată că discuțiile la care a luat parte pe tema burselor nu au atins acest subiect. CNE cere menținerea burselor pe tot parcursul anului, iar orice decizie să se bazeze pe transparență și pe o „fundamentare reală” a măsurilor.
- Punctul de vedere al CNE vine după ce Ministerul Educației a pus în dezbatere publică, pe 17 august, un proiect de Hotărâre de Guvern care elimină, fără nicio explicație publică, plata bursei sociale pe perioada vacanțelor școlare, un drept de care elevii beneficiari beneficiază în prezent, prevăzut expres în metodologia în vigoare. Proiectul publicat cu doar două săptămâni înainte de începerea anului școlar 2026-2027, modifică HG 732/2025, cea care aprobase actuala metodologie-cadru de acordare a burselor în urmă cu un an, în vara lui 2025.
CNE apreciază că, în această situație, pe lângă responsabilitatea ce revine Ministerului, responsabilitatea este și una individuală: „Responsabilitatea este și una personală. Președintele CNFIP, Marius-Sorin Göndör, conduce și coordonează activitatea acestui organism. După eșecul de a produce soluții, de a asigura o dezbatere substanțială și de a proteja rolul instituției, Consiliul Național al Elevilor solicită demisia acestuia din funcția de președinte al CNFIP”.
CNFIP este Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (CNFIP). Acest for a discutat, înainte ca proiectul de schimbare a metodologiei de burse să fie pus în consultare, o serie de propuneri de schimbare, însă nu și cea de tăiere a burselor.
Potrivit CNE, toate propunerile sale, în acea ședință, au fost respinse:
- „(…) amendamentele formulate de Consiliul Național al Elevilor la proiectul Metodologiei-cadru de acordare a burselor și a cuantumului acestora pentru anul școlar 2026–2027, prin care se propunea acordarea bursei de merit tuturor elevilor cu media generală de cel puțin 9,50, acordarea bursei de merit elevilor premiați cu locurile I, II și III la olimpiadele naționale și internaționale, precum și flexibilizarea acordării burselor sociale prin posibilitatea depunerii cererilor pe tot parcursul anului, au fost respinse invocându-se impactul bugetar, fără ca vreun alt membru să formuleze o contrapropunere reală. Metodologia a rămas, din perspectiva propunerilor discutate în acel cadru, neschimbată. (…)”
Tot CNE prezintă ce înseamnă, în bani pierduți de familii aflate în dificultate, pierderea acestor burse:
- „În aprilie 2026, Consiliul Național al Elevilor a desfășurat o consultare națională la care au răspuns peste 20.000 de elevi. Concluziile contrazic logica acestui proiect.
- Mai mult de o treime dintre respondenți, respectiv 36%, primesc bursă socială, iar 35% recunosc că întâmpină dificultăți în acoperirea cheltuielilor școlare. Pentru 67% dintre elevi, bursa este folosită pentru îmbrăcăminte și alte necesități de bază, în timp ce 66% consideră că actualul sistem de burse nu reușește nici măcar acum să reflecte cu adevărat nevoile și performanțele lor.
- Aceste procente nu sunt simple cifre într-un tabel. Bursa socială nu este un premiu și nici un bonus acordat pentru zilele petrecute în bancă. Este o măsură de protecție socială și un instrument esențial pentru prevenirea abandonului școlar. Iar nevoia unui copil de hrană, haine sau medicamente nu dispare odată cu ultimul clopoțel și nu poate fi suspendată prin hotărâre de Guvern până la începutul următorului an școlar.
- Conform metodologiei în vigoare, un elev se încadrează pe criteriul de venit dacă familia are un venit mediu net mai mic de 50% din salariul minim net pe economie. La salariul minim net de aproximativ 2.699 de lei, pragul este de aproximativ 1.350 de lei pentru fiecare membru al familiei. Pentru doi adulți și doi copii, asta înseamnă un venit total lunar mai mic de aproximativ 5.398 de lei pentru întreaga familie.
- Vorbim, așadar, despre familii care trăiesc cu foarte puțin și care primesc 300 de lei pentru fiecare copil eligibil. Numai eliminarea plății în lunile iulie și august înseamnă o pierdere de cel puțin 600 de lei pentru fiecare elev, într-un singur an. Pentru o familie cu doi copii eligibili, pierderea minimă este de 1.200 de lei, la care se adaugă reducerile din lunile cu vacanțe.”
Comunicatul Consiliului Național al Elevilor, integral:
„Sărăcia nu dispare în vacanță
Cum vrea Guvernul României să îi lase pe cei mai vulnerabil elevi fără sprijin financiar
Urmărim zilnic noutățile din educație și, cu fiecare proiect nou pus pe masă, rămânem tot mai des surprinși de direcția în care sistemul pretinde că evoluează. Căci în România, dacă vrei să faci un bine învățământului, vorba lui Caragiale, „Fugi, nenorocitule!”, pentru că la noi nu se mai pune problema dacă nu cumva nu se poate, ci începem să ne întrebăm dacă nu cumva nu se vrea.
Nu a fost deloc o săptămână bună pentru educație. După ce proiectul de ordin privind metodologia admiterii la liceu a stârnit un val de controverse, Ministerul și Guvernul vin acum cu un alt proiect „luminat”, gata să taie sprijinul acordat tocmai elevilor care au cea mai mare nevoie de el: bursele sociale nu ar mai fi plătite în vacanța de vară și ar urma să fie reduse inclusiv în lunile în care există zile de vacanță. Când credeam că limita cinismului administrativ a fost atinsă, Guvernul ne arată că, în materie de austeritate pe spatele copiilor vulnerabili, imaginația nu intră niciodată în vacanță.
Metodologia în vigoare, aprobată anul trecut, stabilește că bursele sociale se acordă și în perioada vacanțelor școlare. Proiectul publicat de Ministerul Educației și Cercetării la 17 august 2026 șterge această garanție: include bursa socială în categoria burselor acordate numai „în perioada cursurilor școlare”, trimite acordarea ei la această regulă generală și abrogă dispozițiile care reglementau plata pe timpul verii.
Măsura a mai fost pusă pe masă în etapa de elaborare a metodologiei aplicabile în anul școlar 2025-2026. Elevii au protestat împotriva tăierilor, iar forma adoptată a păstrat expres bursa socială pe durata vacanțelor. Guvernul a înțeles atunci, măcar în ultimul ceas, că vulnerabilitatea unui copil nu se suspendă odată cu închiderea catalogului. Nu există niciun argument moral, social sau educațional pentru a reveni, un an mai târziu, la aceeași tăiere.
Dar cum s-a ajuns aici? În cadrul ședinței Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (CNFIP), amendamentele formulate de Consiliul Național al Elevilor la proiectul Metodologiei-cadru de acordare a burselor și a cuantumului acestora pentru anul școlar 2026–2027, prin care se propunea acordarea bursei de merit tuturor elevilor cu media generală de cel puțin 9,50, acordarea bursei de merit elevilor premiați cu locurile I, II și III la olimpiadele naționale și internaționale, precum și flexibilizarea acordării burselor sociale prin posibilitatea depunerii cererilor pe tot parcursul anului, au fost respinse invocându-se impactul bugetar, fără ca vreun alt membru să formuleze o contrapropunere reală.
Metodologia a rămas, din perspectiva propunerilor discutate în acel cadru, neschimbată. Când singurele soluții de îmbunătățire sunt respinse, iar alternativa este tăcerea, consultarea devine o formalitate. Nota de fundamentare a proiectului actual spune doar că CNFIP a aprobat cuantumurile burselor. Nu aflăm că eliminarea plății în vacanțe ar fi fost discutată, fundamentată sau votată. Această tăcere nu absolvă CNFIP, ci dimpotrivă.
CNFIP are prin lege rolul de a propune metodologia și cuantumurile burselor, iar conducerea sa are obligația de a coordona întreaga activitate. Dacă o tăiere de asemenea amploare a trecut fără o dezbatere reală, CNFIP nu și-a făcut treaba și și-a pierdut direcția.
Un consiliu pentru finanțare care respinge propuneri fără să construiască alternative și care permite apariția unei metodologii mai rele pentru elevi, nu mai oferă consultanță reală Ministerului, ci legitimează decizii deja convenabile politic.
Responsabilitatea este și una personală. Președintele CNFIP, Marius-Sorin Göndör, conduce și coordonează activitatea acestui organism. După eșecul de a produce soluții, de a asigura o dezbatere substanțială și de a proteja rolul instituției, Consiliul Național al Elevilor solicită demisia acestuia din funcția de președinte al CNFIP.
Dar vinovăția nu se oprește aici. Ministerul Educației și Cercetării nu a invitat Consiliul Național al Elevilor sau celelalte structuri reprezentative la consultări reale înainte de publicarea proiectului. A publicat textul cu numai două săptămâni înainte de începerea cursurilor și a oferit zece zile calendaristice pentru observații, după ce decizia fusese deja redactată, avizată intern și asumată politic.
Subliniem că, deși decizia finală va aparține Guvernului, asumarea acestui proiect îi revine în egală măsură și Ministerului: proiectul este inițiat de Ministerul Educației și Cercetării, nota de fundamentare poartă semnătura ministrului, iar metodologia se aprobă, potrivit legii, la propunerea CNFIP.
Dacă Ministerul Educației și Cercetării nu a considerat necesar să strângă date concrete înainte de a propune o măsură care va lovi zeci de mii de elevi, am făcut-o noi. În aprilie 2026, Consiliul Național al Elevilor a desfășurat o consultare națională la care au răspuns peste 20.000 de elevi. Concluziile contrazic logica acestui proiect.
Mai mult de o treime dintre respondenți, respectiv 36%, primesc bursă socială, iar 35% recunosc că întâmpină dificultăți în acoperirea cheltuielilor școlare. Pentru 67% dintre elevi, bursa este folosită pentru îmbrăcăminte și alte necesități de bază, în timp ce 66% consideră că actualul sistem de burse nu reușește nici măcar acum să reflecte cu adevărat nevoile și performanțele lor.
Aceste procente nu sunt simple cifre într-un tabel. Bursa socială nu este un premiu și nici un bonus acordat pentru zilele petrecute în bancă. Este o măsură de protecție socială și un instrument esențial pentru prevenirea abandonului școlar. Iar nevoia unui copil de hrană, haine sau medicamente nu dispare odată cu ultimul clopoțel și nu poate fi suspendată prin hotărâre de Guvern până la începutul următorului an școlar.
Conform metodologiei în vigoare, un elev se încadrează pe criteriul de venit dacă familia are un venit mediu net mai mic de 50% din salariul minim net pe economie. La salariul minim net de aproximativ 2.699 de lei, pragul este de aproximativ 1.350 de lei pentru fiecare membru al familiei. Pentru doi adulți și doi copii, asta înseamnă un venit total lunar mai mic de aproximativ 5.398 de lei pentru întreaga familie.
Vorbim, așadar, despre familii care trăiesc cu foarte puțin și care primesc 300 de lei pentru fiecare copil eligibil. Numai eliminarea plății în lunile iulie și august înseamnă o pierdere de cel puțin 600 de lei pentru fiecare elev, într-un singur an. Pentru o familie cu doi copii eligibili, pierderea minimă este de 1.200 de lei, la care se adaugă reducerile din lunile cu vacanțe.
Pentru Guvern, 300 de lei sunt o economie la bugetul de stat. Pentru o familie vulnerabilă, pot însemna o pereche de pantofi cu care copilul intră în clasă, alimente pentru câteva zile sau caietele și creioanele din septembrie. Acei bani făceau, pentru mulți, diferența dintre a-și putea trimite copiii la școală și a-i ține acasă pentru că nu mai au cu ce.
În acest context, Consiliul Național al Elevilor solicită Guvernului României, prin Ministerul Educației și Cercetării:
- Menținerea burselor sociale pe întreaga durată a anului școlar – Vulnerabilitatea economică a unui copil nu dispare odată cu încheierea cursurilor, iar cheltuielile pentru hrană, îmbrăcăminte, medicamente și pregătirea pentru noul an școlar continuă și în vacanță. Eliminarea bursei în lunile de vară ar lovi direct în familiile care depind de acest sprijin pentru acoperirea nevoilor de bază. Solicităm retragerea imediată a prevederilor care elimină plata burselor sociale în vacanțe și menținerea explicită a art. 15 alin. (1) din HG nr. 732/2025, astfel încât bursa socială să fie acordată integral, inclusiv pe perioada vacanțelor școlare.
2. Consultarea elevilor și a celorlalți actori din educație – O măsură cu un asemenea impact social nu poate fi redactată în spatele ușilor închise și prezentată elevilor și celorlalți actori din sfera educațională abia după ce decizia a fost deja conturată. Politicile destinate copiilor vulnerabili trebuie construite împreună cu cei care le cunosc direct nevoile, nu doar anunțate prin publicarea formală a unui proiect.
Solicităm organizarea, înaintea oricărei noi promovări a proiectului, a unor consultări substanțiale cu Consiliul Național al Elevilor, structurile reprezentative ale părinților, organizațiile care lucrează cu elevi vulnerabili și specialiștii în protecție socială.
3. Transparentizarea activității CNFIP și asumarea deciziilor luate – Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar nu poate funcționa ca un paravan tehnic pentru măsuri de austeritate ale căror fundamentare și circuit deciziona rămân necunoscute publicului. Elevii au dreptul să știe cine a propus, cine a susținut și cine a votat măsurile care le afectează accesul la educație. Solicităm publicarea integrală a documentelor aferente ședinței CNFIP din 28 iulie 2026, inclusiv procesul-verbal, materialele-suport, amendamentele discutate și toate calculele de impact bugetar.
4. Fundamentarea reală a oricărei modificări aduse sistemului de burse – Nu poate fi acceptată adoptarea unei măsuri care afectează zeci de mii de copii în absența unor date privind numărul beneficiarilor, economiile urmărite și consecințele asupra participării școlare. O notă de fundamentare care evită să menționeze chiar principala tăiere pe care proiectul o produce nu fundamentează nimic, ci ascunde efectele reale ale deciziei. Solicităm publicarea unei evaluări complete a impactului social și financiar, care să prezinte transparent numărul elevilor afectați, economiile estimate și riscul de creștere a abandonului școlar.
Un stat care economisește pe seama copiilor vulnerabili nu face reformă. Își abandonează responsabilitatea. Când Guvernul retrage bursa socială, nu elimină cheltuială inutilă, ci mută factura către familiile care nu o pot plăti. Iar când acea factură rămâne neachitată, prețul nu apare în execuția bugetară. Apare în abandon școlar, în rușinea copilului care nu are cu ce să se îmbrace și în locul gol din bancă, în prima zi de școală.
Foamea nu așteaptă prima zi de curs. Boala nu respectă structura anului școlar. Sărăcia nu dispare în vacanță.”
