Când mobilitatea devine lecție de civism: Ce înseamnă să fii european, ca elev român – Opinia unui elev participant în proiecte Erasmus+

1.674 de vizualizări
Eric Pîrvoiu / Foto: Arhiva personală
Într-o perioadă în care ideea de apartenență la Uniunea Europeană este deseori pusă sub semnul întrebării de către mișcarea suveranistă, iar euroscepticismul pare să prindă rădăcini atât în România, cât și în alte state europene, experiențele personale ale tinerilor devin dovezi vii ale beneficiilor reale aduse de această integrare. Ca elev al Colegiului Național „Școala Centrală” din București, un liceu francofon, am avut ocazia să particip la două proiecte Erasmus+, în Spania și Franța, care mi-au oferit nu doar prilejul de a cunoaște alte culturi, ci și de a înțelege mai profund ce înseamnă să fii european.

Articolul 45 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene garantează libera circulație a cetățenilor Uniunii Europene, un drept pe care îl considerăm firesc, fără a-i înțelege pe deplin impactul. Participarea mea în proiectele Erasmus m-a învățat că mobilitatea nu este doar despre a călători, ci despre a construi legături între oameni, idei și valori.

Primul proiect, „L’eau(r) du futur” („Apă (aurul) viitorului”) a avut loc în colaborare cu liceul „Illa de Rodes” din Roses, Spania. A fost o experiență de tip schimb cultural: elevii spanioli au venit în România pentru o săptămână, iar apoi noi am mers în Spania. Pentru a fi acceptat, am avut nevoie de diplomă DELF de nivel minim A2, un CV cu activități de voluntariat, scrisori de intenție și eseuri tematice. În ciuda rigorii selecției, am fost admis și am trăit o experiență care mi-a depășit toate așteptările.

Corespondenta mea era o elevă catalană cu o implicare activă în comunitate. Am aflat că, în cultura lor, voluntariatul și civismul fac parte din educația de zi cu zi. Împreună cu colegii români, le-am prezentat oaspeților noștri Barajul Vidraru, Curtea de Argeș, Constanța și viața de noapte bucureșteană. A fost mai mult decât turism, a fost o lecție despre România și despre cum este percepută de către alți tineri europeni.

Profesoara noastră de franceză ne-a spus că unul dintre obiectivele proiectului este combaterea stereotipurilor despre români și promovarea ideii că europenii sunt egali, indiferent din ce colț al continentului vin. După acea săptămână, am realizat că avea dreptate. Deși provenim din culturi diferite, ne unește un set comun de valori, valorile europene.

La câteva luni după vizita colegilor din Roses, a fost rândul nostru să plecăm în Spania. Ajunși în Barcelona și apoi în Roses, ne-am integrat rapid în atmosfera locală. Totuși, o întâmplare dintr-o seară ne-a adus față în față cu o altă realitate: percepția negativă a unor români din diaspora. Într-o shaormerie deținută de un român stabilit în Spania din 2004, am fost întâmpinați cu un discurs pesimist despre România: că nu avem democrație, că nu există libertate, că ar trebui să ne pregătim să plecăm definitiv din țară. Oricât am încercat să contrazicem această viziune cu date obiective, ne-am lovit de neîncredere și refuzul dialogului. A fost un moment de frustrare, dar și de conștientizare a cât de importantă este comunicarea și conectarea cu realitatea actuală a României.

Al doilea proiect Erasmus, „Des histoires au fil de l’eau” („Povești de-a lungul apei”) în parteneriat cu liceu „Grandmont” din Tours, Franța, a fost poate chiar mai intens și mai aproape de ceea ce înseamnă prietenie între oameni din țări si medii diferite. Corespondentul meu francez avea pasiuni comune cu mine, muzica și politica, și dezbaterile noastre s-au transformat în prietenie de durată. În plus, am avut șansa să descopăr o altă față a Franței, una autentică, departe de clișeele turistice. Și acolo am văzut cum valorile europene sunt trăite, nu doar proclamate: toleranță, implicare civică, respect reciproc.

Aceste experiențe Erasmus+ m-au ajutat în fomarea ca tânăr european. M-au învățat că identitatea mea nu se oprește la granițele României și că, în ciuda diferențelor culturale, tinerii din Europa împărtășesc aceleași aspirații. Mi-au arătat că este esențial să păstrăm drumul european al țării noastre și să combatem cinismul și dezinformarea cu exemple concrete și cu vocea generației noastre.

România este norocoasă să facă parte dintr-un continent atât de unit. Iar noi, elevii, suntem ambasadorii acestor valori europene, nu doar prin ceea ce învățăm, ci și prin ceea ce trăim. Mobilitatea, într-un sens profund, devine astfel o lecție de civism. O lecție pe care sper să o poată învăța cât mai mulți dintre tineri români.

__________

Despre autor:

Eric Pîrvoiu este elev în clasa a XI-a la Colegiul Național „Școala Centrală” din București, participant în două proiecte Erasmus+, în Spania și Franța, pasionat de muzică și politică.

__________

Nota Redacției: Edupedu.ro încurajează elevii care au luat parte la mobilitățile de tipul Erasmus+ să își împărtășească experiențele și descoperirile. Fă-ți auzită vocea! Spune-le colegilor și adulților care nu sunt implicați în educație ce ai descoperit în călătoria ta europeană. Trimite-ți textul la adresa redactie@edupedu.ro, iar povestea ta va merge mai departe!


1 comment
  1. Mulțumim, era nevoie de un astfel de articol-mărturie! Eric e un tânăr pasionat de muzică, deci nu de Mate, Info sau En. Luați aminte pentru copiii dumneavoastră! Acest copil e deja european, va ști să trăiască printre orice fel de oameni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
locuri în cămine - Studenția online

Cele mai bune universități din România, în 2020: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Politehnica București sunt top 3 în clasamentul universităților anunțat de Ad Astra

Cele mai bune universități din România anului 2020 sunt Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea Politehnica din București. Clasamentul Universităților din România 2020 publicat în această dimineață…
Vezi articolul

Ce lipsește din argumentația despre burse a ministrului Cîmpeanu? Adevărul: Scade cu 185 de mii numărul elevilor care au primit în acest an bursă de merit, după ridicarea pragului la 9,50 / Bugetul pentru bursele de merit este tăiat cu 35%

Numărul elevilor care iau burse de merit scade cu 185 de mii, iar bugetul pentru bursele de merit scade cu 35%, potrivit calculelor făcute de Edupedu.ro pe baza datelor oficiale…
Vezi articolul

Cum a ajuns Cumpănașu, alimentat cu zeci de milioane de sistemul de educație și suspect într-un dosar DNA, să pozeze în omul anti-sistem pe rețeaua chinezească TikTok. Plus: țipete și aluzii cu tentă sexuală la adresa copiilor

Alexandru Cumpănașu are peste 500.000 de urmăritori – majoritatea copii și adolescenți – pe platforma socială chinezească TikTok, unde postează zilnic zeci de clipuri în care critică profesorii și sistemul…
Vezi articolul

Cei mai mulți profesori, directori de școli și părinți cred că școala lor poate face ce trebuie în pandemie, dar persistă „angoasa generală” / Nu e nevoie doar de măsuri sanitare, ci și de măsuri educaționale pentru ieșirea din criză – studiu

Un sfert dintre participanții la un studiu referitor la politicile educaționale în context pandemic, realizat când școala era pe punctul să înceapă, apreciau că școlile lor nu erau pregătite pentru…
Vezi articolul