Când mobilitatea devine lecție de civism: Ce înseamnă să fii european, ca elev român – Opinia unui elev participant în proiecte Erasmus+

1.682 de vizualizări
Eric Pîrvoiu / Foto: Arhiva personală
Într-o perioadă în care ideea de apartenență la Uniunea Europeană este deseori pusă sub semnul întrebării de către mișcarea suveranistă, iar euroscepticismul pare să prindă rădăcini atât în România, cât și în alte state europene, experiențele personale ale tinerilor devin dovezi vii ale beneficiilor reale aduse de această integrare. Ca elev al Colegiului Național „Școala Centrală” din București, un liceu francofon, am avut ocazia să particip la două proiecte Erasmus+, în Spania și Franța, care mi-au oferit nu doar prilejul de a cunoaște alte culturi, ci și de a înțelege mai profund ce înseamnă să fii european.

Articolul 45 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene garantează libera circulație a cetățenilor Uniunii Europene, un drept pe care îl considerăm firesc, fără a-i înțelege pe deplin impactul. Participarea mea în proiectele Erasmus m-a învățat că mobilitatea nu este doar despre a călători, ci despre a construi legături între oameni, idei și valori.

Primul proiect, „L’eau(r) du futur” („Apă (aurul) viitorului”) a avut loc în colaborare cu liceul „Illa de Rodes” din Roses, Spania. A fost o experiență de tip schimb cultural: elevii spanioli au venit în România pentru o săptămână, iar apoi noi am mers în Spania. Pentru a fi acceptat, am avut nevoie de diplomă DELF de nivel minim A2, un CV cu activități de voluntariat, scrisori de intenție și eseuri tematice. În ciuda rigorii selecției, am fost admis și am trăit o experiență care mi-a depășit toate așteptările.

Corespondenta mea era o elevă catalană cu o implicare activă în comunitate. Am aflat că, în cultura lor, voluntariatul și civismul fac parte din educația de zi cu zi. Împreună cu colegii români, le-am prezentat oaspeților noștri Barajul Vidraru, Curtea de Argeș, Constanța și viața de noapte bucureșteană. A fost mai mult decât turism, a fost o lecție despre România și despre cum este percepută de către alți tineri europeni.

Profesoara noastră de franceză ne-a spus că unul dintre obiectivele proiectului este combaterea stereotipurilor despre români și promovarea ideii că europenii sunt egali, indiferent din ce colț al continentului vin. După acea săptămână, am realizat că avea dreptate. Deși provenim din culturi diferite, ne unește un set comun de valori, valorile europene.

La câteva luni după vizita colegilor din Roses, a fost rândul nostru să plecăm în Spania. Ajunși în Barcelona și apoi în Roses, ne-am integrat rapid în atmosfera locală. Totuși, o întâmplare dintr-o seară ne-a adus față în față cu o altă realitate: percepția negativă a unor români din diaspora. Într-o shaormerie deținută de un român stabilit în Spania din 2004, am fost întâmpinați cu un discurs pesimist despre România: că nu avem democrație, că nu există libertate, că ar trebui să ne pregătim să plecăm definitiv din țară. Oricât am încercat să contrazicem această viziune cu date obiective, ne-am lovit de neîncredere și refuzul dialogului. A fost un moment de frustrare, dar și de conștientizare a cât de importantă este comunicarea și conectarea cu realitatea actuală a României.

Al doilea proiect Erasmus, „Des histoires au fil de l’eau” („Povești de-a lungul apei”) în parteneriat cu liceu „Grandmont” din Tours, Franța, a fost poate chiar mai intens și mai aproape de ceea ce înseamnă prietenie între oameni din țări si medii diferite. Corespondentul meu francez avea pasiuni comune cu mine, muzica și politica, și dezbaterile noastre s-au transformat în prietenie de durată. În plus, am avut șansa să descopăr o altă față a Franței, una autentică, departe de clișeele turistice. Și acolo am văzut cum valorile europene sunt trăite, nu doar proclamate: toleranță, implicare civică, respect reciproc.

Aceste experiențe Erasmus+ m-au ajutat în fomarea ca tânăr european. M-au învățat că identitatea mea nu se oprește la granițele României și că, în ciuda diferențelor culturale, tinerii din Europa împărtășesc aceleași aspirații. Mi-au arătat că este esențial să păstrăm drumul european al țării noastre și să combatem cinismul și dezinformarea cu exemple concrete și cu vocea generației noastre.

România este norocoasă să facă parte dintr-un continent atât de unit. Iar noi, elevii, suntem ambasadorii acestor valori europene, nu doar prin ceea ce învățăm, ci și prin ceea ce trăim. Mobilitatea, într-un sens profund, devine astfel o lecție de civism. O lecție pe care sper să o poată învăța cât mai mulți dintre tineri români.

__________

Despre autor:

Eric Pîrvoiu este elev în clasa a XI-a la Colegiul Național „Școala Centrală” din București, participant în două proiecte Erasmus+, în Spania și Franța, pasionat de muzică și politică.

__________

Nota Redacției: Edupedu.ro încurajează elevii care au luat parte la mobilitățile de tipul Erasmus+ să își împărtășească experiențele și descoperirile. Fă-ți auzită vocea! Spune-le colegilor și adulților care nu sunt implicați în educație ce ai descoperit în călătoria ta europeană. Trimite-ți textul la adresa redactie@edupedu.ro, iar povestea ta va merge mai departe!


1 comment
  1. Mulțumim, era nevoie de un astfel de articol-mărturie! Eric e un tânăr pasionat de muzică, deci nu de Mate, Info sau En. Luați aminte pentru copiii dumneavoastră! Acest copil e deja european, va ști să trăiască printre orice fel de oameni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

HARTĂ Sunt 119 localități din 27 de județe cu rată de infectare de peste 6 la mie. Alte 100 înregistrează peste 5 la mie incidență / Scenariul pentru școli se stabilește vineri, dacă între timp nu s-a instituit carantina zonală

Rata de incidență din 119 de localități aflate în 27 județe din țară trecuse de pragul de 6 cazuri de infectare la 1.000 de locuitori. Asta arată datele publicate pe…
Vezi articolul

INTERVIU Un președinte extremist înseamnă sfârșitul democrației – avertizează Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie: Este halucinant că 40% dintre românii care au mers la urne au votat un candidat suveranist

Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie, atrage atenția că „un președinte extremist înseamnă sfârșitul democrației”. Într-un interviu acordat Edupedu.ro, profesorul de istorie a identificat trei cauze care au condus…
Vezi articolul

Finlanda, țară declarată model pentru “reforma” ARACIP, nu are niciun echivalent al ARACIP. Ce se întâmplă cu evaluarea și autorizarea școlilor și grădinițelor în țara unde s-a format și Radu Szekely, consilierul ministrului Cîmpeanu

Modul de reorganizare al agenției care autorizează și evaluează școlile și grădinițele din România a ținut cont de practicile din state cu sisteme performante de educație, inclusiv Finlanda. Așa a…
Vezi articolul

Competențele digitale insuficiente și părăsirea timpurie a școlii –  incluse printre cauzele-cheie ale deficitului de forță de muncă din România, alături de fenomene precum migrația masivă a populației active – analiză PwC-AmCham / O problemă „de ordin structural și pe termen lung”: formarea, pregătirea și perfecționarea forței de muncă

Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii și întărirea programelor de consiliere în carieră în școli, mai ales în zonele defavorizate, se numără printre recomandările-cheie pentru România în eforturile ei…
Vezi articolul