Dinamitarea tezelor școlare și pregătirea externalizării evaluărilor naționale: Întrebările la care a ratat răspunsul ministrul Cîmpeanu

14.078 de vizualizări
Raluca Pantazi / Foto: Arhiva personală
Dinamitarea tezelor școlare fără nimic pus în loc și a structurii clasice de organizare a anului școlar au fost anunțate intempestiv de ministrul Educației, într-o conferință organizată la Guvern care a avut ca subiect principal PNRR-ul. La final, Sorin Cîmpeanu a venit cu anunțul care va da peste cap întreagă viață școlară: tezele vor fi anulate dar nu e clar dacă în locul lor va exista vreo evaluare și dacă noul model va fi susținut rapid cu o formare a profesorilor, semestrele nu vor mai exista însă anul școlar viitor pare a fi la fel de scurt ca actualul, vor fi introduse evaluări inițiale și evaluări finale standardizate anuale, dar care nu se știe dacă vor fi obligatorii.

Esențiale, așadar, în anunțul de miercuri sunt informațiile care lipsesc: experții în științele educației ai Ministerului i-ar fi indicat lui Sorin Cîmpeanu inutilitatea tezelor cu subiecte concepute de profesori, i-ar fi sugerat introducerea de evaluări naționale standardizate, DAR în pofida acestei declarate expertize ministrul nu știe încă dacă aceste evaluări vor fi obligatorii sau nu, la ce materii vor fi susținute sau dacă vor fi transdisciplinare așa cum cere Legea educației de mai bine de 10 ani, ce anume i-ar mai presa pe profesori să înlocuiască cu ceva teza, un element de parcurs important pentru ca elevii și părinții să știe nivelul școlar și să aibă timp să îndrepte eventualele lacune. Nu aflăm nici cum vor fi formați profesorii să treacă ei înșiși la următorul nivel, având în vedere că tezele acuzate de totală irelevanță de ministrul care le anulează sunt concepute tocmai de acești profesori, care își ascund predarea slabă sub note foarte mari.

Readucerea evaluărilor inițiale este o veste extraordinară. La fel și introducerea de evaluări finale naționale, după cum vedem și în analiza cercetătorului Dacian Dolean.

Dar de ce prin anularea tezelor școlare care nu sunt înlocuite de nimic, testări care tradițional se organizează în interiorul anului școlar, deci între cele două evaluări nou anunțate? Ce studiu și care sunt argumentele experților în susținerea ideii că tezele nu mai funcționează și trebuie înlocuite? Dacă există astfel de argumente, dar e nevoie de o formă similară de mobilizare a elevilor, atunci ce tip de testare va prelua funcția lor de a-i mobiliza pe copii să concentreze învățarea, să facă legături între informațiile capitolelor învățate disparat până atunci, de a-i mobiliza pe profesori, atâția câți fac asta, să depună eforturi pentru ca elevii să aibă parte de o învățare în profunzime?

Potrivit surselor Edupedu.ro, aceste evaluări nou anunțate de ministrul Cîmpeanu vor fi concepute de o companie specializată în așa ceva. Deci o firmă privată care să gândească subiectele evaluării standardizate naționale la final de an școlar a elevilor și subiectele evaluării standardizate de la început de an școlar. În premieră, statul român renunță la monopolul subiectelor de examen și, atenție, la crearea propriului curriculum. Cum? Evaluarea determină în covârșitoare proporție învățarea, după modelul educațional actual. Spune-mi din ce îmi dai examen și cam cum sunt formulate întrebările, ca să îți spun ce voi învăța. Excelent că vom avea specialiști dedicați exclusiv evaluării standardizate. Dar atâta vreme cât ei nu sunt ai Ministerului Educației, atâta vreme cât nu au niciun jurământ de onestitate în fața viitorului acestei țări, ce anume garantează că nu vor modifica ușor-ușor conținutul învățării? Ce anume garantează că toate datele care vor ieși din această evaluare, de o importanță capitală pentru sistemul educațional și social românesc, vor fi făcute publice sau puse la dispoziția Ministerului? Ce anume garantează că toate analizele făcute până la urmă pe informațiile, atitudinile și aptitudinile pe care le au copiii de 6-19 ani din România și pe rezultatele tuturor profesorilor din țara asta vor fi livrate Ministerului de resort, și nu scurse într-un sistem paralel pentru interese de business, de profiling sau de alte tipuri?

Toate aceste întrebări și-ar putea găsi răspunsul în contractul dintre Ministerul Educației și actorul comercial, în ideea că autoritatea va lua măsuri de protecție a copiilor. Dar aceasta ar fi o premieră în România și, ca orice premieră în țara nefăcutelor, autoritatea ar fi trebuit să vină de la bun început cu toate lămuririle necesare că nu vor exista derapaje sau abuzuri.

Și dacă de data asta contractul pentru conceperea acestor evaluări standardizate este încheiat cu o echipă de profesioniști, care își va duce la îndeplinire sarcina eficient și fără obiecții legate de transparență sau de onestitate, de remarcat totuși că decizia deschide un precedent uriaș, pe a cărei poartă pot intra anii următori pseudo-specialiști interesați, în cazul în care guvernanții nu stabilesc regulile de bună-practică, – și de ce nu, chiar legale, – din momentul zero. Altminteri, ar putea fi introduse în școală, în mintea copiilor și a profesorilor, informații bazate pe ideologie, nu pe știință *.

Și de ce a mai modificat structura anului școlar, dacă numărul de zile de școală rezultat pentru elevii de gimnaziu și liceu este chiar mai mică decât ce am avut până acum? Anunțăm că drive-ul declarativ al modificării structurii anului școlar a fost tocmai extinderea numărului de zile de școală, ratat total prin ceea ce a anunțat.

Ce se decantează, la mai bine de 1 an de la preluarea funcției de ministru de către Sorin Cîmpeanu, în guvernele Cîțu și Ciucă? Multe intenții bune și declarații corecte, dar al căror obiectiv este uitat pe parcurs și înlocuit cu declarații intempestive care până la urmă nu se concretizează. În afară de revenirea fizic la cursuri, un bun realizat într-un moment în care România era printre puținele state care își mai ținea copiii departe de școală, reamintim aici promisiunile de a avea un an școlar cu o durată mai lungă, propunerea de a reveni la trimestre, promisiunea unei noi legi a educației.

Ce am văzut la conferința de presă de la Guvern sunt doar niște petice puse cap la cap, fără a ști care este finalitatea și care a fost scopul. Să fie doar niște task-uri de parcurs nebifate până acum și cărora ministrul le-a găsit peste noapte o rezolvare?

Petice de soluții la probleme grave, soluții identificate corect (cum ar fi introducerea de evaluări standardizate naționale anuale și reintroducerea evaluărilor inițiale, upgradate ca evaluări inițiale standardizate la nivel național) dar nu știm cum aplicate și nici de cine, o încredere extrem de scăzută în experții din științele educației pe care tot ministrul îi invocă în deciziile luate, dar care numai experți nu ar fi dacă ar pot propune ceva fără cap și coadă, pentru că nu avem absolut niciun răspuns concret la întrebările care se ridică odată cu anularea tezelor și a semestrelor școlare.  

Citiți mai jos câteva dintre răspunsurile fără răspuns oferite de ministrul Educației la întrebările ridicate de jurnaliști în conferința organizată la Guvern miercuri, 30 martie 2022:

Reporter: Şi referitor tot la medie, din ce va fi compusă media, având în vedere că nu mai există tezele? Care va fi componența? Adică aveți un plan şi pentru aceste…
Sorin Cîmpeanu:
Încă o dată vă spun: evident că avem un plan, dar acest plan trebuie să fie certificat de experţii în educaţie. Astăzi v-am anunțat ce avem; avem structura anului școlar. Raportarea la calendar în măsura validării de către experții în ştiințele educației vom modifica ROFUIP şi când îl vom modifica vom anunţa. V-am spus, principiul este acela al eliminării tezelor obligatorii la nivel semestrial.”

Reporter: Şi aceste evaluări standardizate vor fi prevăzute cu note care sunt trecute în catalog şi vor conta la medie sau nu?
Sorin Cîmpeanu: Încă o dată, aceste modificări vor face parte din modificarea regulamentului de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar. Nu îmi arog dreptul de a mă substitui experților în ştiințele educației.”

Reporter: De ce încă nu există o decizie în acest sens?
Sorin Cîmpeanu:
V-am comunicat că structura anului școlar a fost validată în CDS, a fost validată prin dialog cu partenerii sociali. Punct. Este o primă parte. V-am comunicat, de asemenea, că intenţionăm să analizăm foarte serios acea solicitare de eliminare a tezelor semestriale. După ce vom analiza foarte serios acest lucru, modificarea va fi cuprinsă ROFUIP și va fi cunoscută public. Sunt două lucruri separate, care au legătură între ele.”

„Reporter: Bună ziua! Câteva precizări. Înţeleg că nu s-a finalizat modalitatea în care vor fi evaluați elevii în noua structură a anului școlar. Totuși, ne puteți spune acele evaluări standardizate vor fi trecute ca note în catalog, vor avea valoare de medie?
Sorin Cîmpeanu: Încă o dată, nu. Nu pot și nu vreau să vă spun, pentru că nu pot și nu vreau să mă substitui experților în ştiințele educației. Subiectul acestei conferințe de presă a fost structura anunțată, a fost structura anului școlar, raportarea în calendar, lucru pe care l-am prezentat de la A la Z cu toate detaliile, cu date, cu vacanțe, cu modulele de învățare. Partea cealaltă care va face obiectul revizuirii nu am prezentat-o astăzi. Am prezentat intenția Ministerului Educației de a da curs acestei solicitări, pe care eu personal o consider justificată, de renunțare la teze semestriale, coroborat și cu împărțirea pe module, pe cele cinci module. Alte elemente vă vom comunica atunci când vor exista.
Reporter: Când vor exista?

Sorin Cîmpeanu: De îndată ce vor fi gata. Mă iertați că vă răspund în acest fel.
Reporter: Problema e că nu mai așa mult până la începerea anului școlar. Copiii vor să știe când, cum, vor fi evaluaţi.
Sorin Cîmpeanu: Vor şti din timp, vă asigur. Așa cum, amintesc, am spus că structura anului școlar va fi prezentată în luna martie și suntem în luna martie și am prezentat structura anului școlar, vă vom prezenta în timp și celelalte elemente.”

Vezi aici declarațiile integrale ale ministrului Sorin Cîmpeanu la briefingul de presă la finalul ședinței de guvern din 30 martie

Cine sunt specialiștii în științele educației care i-au spus unui ministru al Educației să modifice întreaga arhitectură școlară din România, să anuleze tezele școlare, de importanță fundamentală în evaluarea de parcurs a copiilor, dar care nu știu încă din ce se va compune media de final și nici dacă evaluările pe care ei înșiși le vor le gândesc ca obligatorii sau opționale?

Sau de fapt problema nu ține de experții în științele educației folosiți de ministru, ci de o abilă echilibristică politică în care singurul obiectiv este să mulțumească și asociațiile de elevi, și asociațiile de părinți, și diverse filiere politice? Iar, la final, pentru copilul din școala românească nu rămâne decât o spoială de atenție și de curaj reformator.

  • *Acum capătă o relevanță chiar mai mare episodul scandalului introducerii în școli a podcastului Mind Architect, acuzat de erori științifice fundamentale, și realizat de Paul Olteanu. Trei profesori universitari și cercetători în Neuroștiințe și Științe Cognitive l-au avertizat public pe același ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, că sunt profund îngrijorați pentru „impactul negativ pe care credem că îl vor avea asupra felului în care elevii înțeleg funcționarea creierului și a minții” informațiile greșite livrate prin acest podcast copiilor de la clasa a III-a în sus.
  • Ce a răspuns atunci ministrul Cîmpeanu?
  • Materialele folosite în programul „Neuroștiința la clasă” nu au fost verificate de specialiștii din Ministerul Educației „din perspectiva acurateței sau actualității informației științifice prezentate”, dar Ministerul care spune că habar nu are cui i-a deschis poarta a anunțat că sprijină în continuare deversarea acestor informații în mințile propriilor elevi (detalii aici)
  • Poziția Ministerului este total greșită, aduce a poziție de Ev Mediu Timpuriu. Ignorarea acurateței și actualității informației științifice este o ilegalitate – a venit atunci verdictul de la profesorul și cercetătorul Mircea Miclea, fost ministru al Educației care alături de Daniel Funeriu a conceput Legea educației din 2011


15 comments
  1. Acesta nu este invatamant, asistam de 30 de ani la aceasta mascarada și suntem vinovați ca o acceptam. Acest ministru care este de partea plagiatorilor nu poate sa schimbe in bine învățământul românesc.

  2. Sunt mulți experți în educație, dar care nu fac parte din educație, mai exact din sistemul de învățământ, ceea ce ridica multe semne de întrebare asupra calității lor de experți. Soluțiile la problemele sistemului de învățământ românesc ar mai trebui căutate și în interiorul sau, nu doar in afara acestuia. Mai sunt oameni care lucrează la “firul ierbii” și care pot furniza potențiale soluții. Desigur că experții nu trebuie excluși, trebuie puși să lucreze împreună cu oamenii din sistem, dar și cu beneficiarii educației. Doar așa vom reuși să găsim soluții corecte și eficiente. Până acum acești experți în educație pe care s-au bazat ministerele au fost cam necunoscuți in interiorul sistemului.

  3. Cand spune “specialistii in stiintele educatiei care propun evaluarea standardizată”, pentru care statul roman vrea sa plateasca, ministrul se refera la compania Brio condusa de un profesor universitar care are timp sa faca afaceri. Si eu sunt profesor si sunt de acord cu o evaluare standardizata la nivel național. Dar de ce nu crede ministrul ca exista profesori in preuniversitar care pot concepe subiecte relevante? De ce ne tratateaza pe toti ca pe niste incompetenti? Printre altele, pot spune ca am incercat sa folosesc ceea ce ofera Brio si sunt departe de formele moderne de testare, departe pe Pisa etc. De ce aceasta sustinere? De ce a luat ministrul educatia “pe persoana fizica”? Cu cine se consulta? De ce nu exista transparenta in decizii? De ce…de ce…?

  4. Stimate colege si colegi cadre didactice, ultimii doi ani jumate învățare on-line făcută cum a putut fiecare dintre noi, lipsa comunicării directe cu elevii a dus la o lipsă de interes mediu la educatie a elevilor nostrii. Nu generalizat dar in procent mare.

      1. Să va fie rușine stimată doamnă profesor, după peste 28 de ani de muncă efectivă (nu cunosc specialitatea dumneavoastră), am dreptul sa ma pronunț asupra acestui aspect. Nu vă cunosc, NU mă cunoașteți. Atenție mare la răspunsurile date.

  5. Pătraru, la Prima TV îi zice ”tâmpeanu” acestui ministru. Dar, având în vedere amplitudinea fenomenului prin care diplomele, inclusiv cele universitare, se cumpără într-o veselie, mai ales în facultățile inventate post-decembrist, consider că ideea căpeteniei politice se susține.
    Păi, la teze există o probă, un caiet, o lucrare, care se păstrează, pe când la evaluările celor cinci module inventate de către sistem nimeni nu va mai putea verifica, din punct de vedere docimologic, rezultatele; de altfel, tot mai slabe. Printr-un artificiu, pentru ca să rămână și numele lui pentru o schimbare în sistem, ministrul crede că va influența clasamentul scolii românești față de cele occidentale. Mă îndoiesc de reușită. Corupția politică din școli este și rămâne principala cauză a dezastrului. Indiferent dacă învață ori ba, toți elevii sunt promovați; încurajându-i și pe alții să nu învețe… urmând ca mai târziu sistemul politic să angajeze aceste rezultante, contra șpagă, în instituțiile statului corupt. Părerea mea.

  6. Cine isi ascunde predarea slaba cu note mari? Tezele se dau la materii de bac. La un liceu cu 85% probabilitate la bac cum este demonstrata această afirmație? Sa i fie rusine cui a facut-o.

  7. Ce vrea doamna sa spuna cu acest articol? Sa asteptam pana la toamna ca vin ele si completarile legate de evaluare si alte asa-zise schimbari. Una-doua criticam, dar problema de fond nu o vedem. A scazut mult nivelul de educatie in tara noastra, nu se mai pune accent pe aprofundare, pe performanta, notele sunt lipsite de acoperire, invatamantul a devenit caduc. Munca profesorului a devenit un chin, elevii nu dau 2 bani pe pregatirea profesorilor, iar pe invatarea disciplinelor de studiu, nici atat. Ce fac ei cu notele mari? Burse, promovarea in etapele urmatoare de scolarizare? Superficialitatea e la ea acasa, totul e o farsa, se traieste in ipocrizie, camuflaj, scoala e un spectacol grotesc, o lume paralela cu realitatea! Meditatiile dubleaza aceasta superficialitate. Structura anului, modul de evaluare, durata cursurilor, nu au niciun rol in stoparea decadentei procesului instructiv-educativ pe care aluneca invatamantul de mai bine de 10 ani. Mentalitatea defectuoasa, ethosul specific deficitar, promovat in societatea actuala s-au cronicizat iar tehnologia, care ar fi putut face un salt in calitatea instruirii, acutizeaza si mai mult boala de care sufera invatamantul romanesc si ceea ce impropriu se cheama scoala. Ma intreb, cand nu se mai poate avea grija de educatia copiilor nostri, unii cu potential deosebit, cand nimeni nu isi asuma responsabilitatea pentru produsul educativ rezultat in urma scolarizarii, ce fel de indivizi dezumanizati va avea societatea noastra si cum se intrevede viitorul acesteia in prag de secol 21?

    1. ”… elevii nu dau 2 bani pe pregatirea profesorilor,…” pentru că, în foarte multe situații, ea nu există.

    2. Nici ca se putea face o “radiografie” mai buna a invatamantului romanesc actual, Profesor Dezarmat. Felicitari! Un comentariu cat …un articol de presa. Ar trebui sa se ia aminte la ce ati scris.

  8. Dacă informațiile sunt corecte această ,,privatizare a evaluării ” va distruge complet ideea de egalitate de șanse prin educație pt că nimeni nu mai poate garanta că pt. suma potrivită ,, copiii boierilor contemporani” nu vor avea acces în avans la testele finale și implicit la fraudarea unei educații bazate pe o evaluare onestă.

    Interesant este că ministrul Tampeanu nu vorbește despre evaluarea la examene.
    Și acolo se pregătește ceva oare?

  9. Câmpeanu va prezenta curând propunerea legalizării plagiatului, asta i-a mai rămas, din moment ce înaintează tot felul de porcarii care nu vor produce decât analfabetism funcțional și incompetență “certificată”.

  10. Dupa toata nebuinia asta apar doar intrebari !
    Ce facem cu programele – pentru ca un capitol (sunt numite unitati de invatare) nu are numar fix de ore, se vor fractiona intr-o veselie, e o porcarie.
    Ce facem cu creierele copiilor. Dupa si inainte de o vacanta nu le sta capul la scoala. Pierdem saptamani degeaba cu gramada. (minim 10 asa, plus cele cu saptamanile inutile)
    Cate medii se vor incheia int-un an ? Una sau 5?
    Declara tov. ministru ca e “an pilot”, pai, cred ca eu stiam ca “pilot” inseamna experiment si nu se face la nivel national. Ne mai permintem dupa 2 ani de scoala ba fizic, ba online, ba hibrid sa mai balmajim inca un an de scoala ?
    Bataie de joc in felul acesta nu cred ca se putea imagina.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

HARTĂ Sunt 119 localități din 27 de județe cu rată de infectare de peste 6 la mie. Alte 100 înregistrează peste 5 la mie incidență / Scenariul pentru școli se stabilește vineri, dacă între timp nu s-a instituit carantina zonală

Rata de incidență din 119 de localități aflate în 27 județe din țară trecuse de pragul de 6 cazuri de infectare la 1.000 de locuitori. Asta arată datele publicate pe…
Vezi articolul