Finlanda, țară declarată model pentru “reforma” ARACIP, nu are niciun echivalent al ARACIP. Ce se întâmplă cu evaluarea și autorizarea școlilor și grădinițelor în țara unde s-a format și Radu Szekely, consilierul ministrului Cîmpeanu

2.413 vizualizări
Foto: © Rawpixelimages | Dreamstime.com
Modul de reorganizare al agenției care autorizează și evaluează școlile și grădinițele din România a ținut cont de practicile din state cu sisteme performante de educație, inclusiv Finlanda. Așa a susținut, miercuri, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, când a prezentat hotărârea de guvern privind reorganizarea ARACIP, adoptată în pofida criticilor intense venite din partea asociațiilor din domeniul educației. Or, în Finlanda sistemul nu doar că nu include o organizare precum cea aplicată acum agenției românești, ci este complet diferit în ansamblul său, multe dintre atribuțiile acestei agenții fiind, în țara nordică, asigurate de autoritățile locale, după cum reiese dintr-o prezentare făcută la solicitarea Edupedu.ro de către ambasada acestei țări la București.

“Modul de organizare propus astăzi al Agenției ține seama atât de practicile internaționale, de modele din state cu sisteme avansate de educație precum Marea Britanie, Olanda, Franța sau Finlanda și va mai ține seama, de asemenea, de obiectivele și concluziile proiectului România Educată”, a spus, miercuri, ministrul Cîmpeanu, afirmația fiind reluată și într-un comunicat de presă al Ministerului Educației.

  • Joi, într-un interviu pentru DCNews.ro, ministrul Cîmpeanu a enumerat din nou aceleași țări, inclusiv Finlanda, unde, potrivit informațiilor oficiale detaliate mai jos, sistemul este puternic descentralizat. Demnitarul a arătat că în sistemele avansate de educație agențiile de tip ARACIP s-ar afla în coordonarea Ministerului Educației. Lucru care se întâmplă și în România, încă din 2005, a spus el, fără să facă trimitere la elemente care impuneau schimbările aplicate. Declarația ministrului: “În România, în UK, în Franța, în Finlanda, în Olanda, în state cu sisteme de educație avansată, aceste agenții de asigurare a calității în învățământul preuniversitar funcționează în coordonarea Ministerului Educației. Spre deosebire de ARACIS, care beneficiază de independența, autonomia precizată în Constituție, în domeniul universitar (…) ARACIS nu este în coordonarea Ministerului Educației, ARACIP este, în orice stat, în coordonarea Ministerului Educației. Așa a fost și până acum, din 2005, de la înființare”.

Despre Marea Britanie, mai precis despre forul englez considerat a fi “echivalentul” ARACIP, Ofsted, ministerul de la București a vorbit și anul trecut, ca argument pentru reforma propusă ARACIP. Edupedu.ro a prezentat atunci diferențele esențiale dintre ceea ce se întâmplă la Ofsted și ceea ce prezenta Radu Szekely, fost secretar de stat, actualmente consilier al ministrului.

  • Radu Szekely a fost unul dintre principalii promotori ai schimbărilor din organizarea ARACIP, trezind chiar suspiciuni de conflict de interese, exprimate recent în cadrul Consiliului Economic și Social, în contextul în care el este co-fondator al unei școli româno-finlandeze din Sibiu, membră în Asociația Școlilor Particulare din România, asociație care era nominalizată pentru un loc cu drept de vot în Consiliul ARACIP.

De notat că, potrivit propriului CV, Radu Szekely are studii efectuate în Finlanda și a desfășurat activități în această țară, inclusiv în domeniul educațional. Între altele, a absolvit un modul psihopedagogic la Universitatea Turku din Finlanda, a lucrat în diverse instituții din domeniul educației ca lector, coordonator, manager de programe, iar în România a fondat, folosind “modelul finlandez”, un centru de formare pentru profesori și Școala Româno-Finlandeză ERI, la Sibiu.

Se presupune, astfel, că reprezentantul Ministerului care declară Finlanda drept model pentru reorganizarea ARACIP este la curent cu situația din Finlanda. Or, între ce se întâmplă la ARACIP și în reorganizarea acesteia și modelul finlandez, așa cum este el prezentat de oficialii acestei țări, sunt diferențe considerabile.

Modelul ARACIP

Pe de o parte, “reforma” ARACIP vizează în principal organizarea agenției, nu activitățile ei: e stabilită o nouă organigramă, mult mai largă decât cea anterioară, noi reguli pentru stabilirea conducerii, noi direcții etc. – Detalii despre prevederile noii hotărâri de guvern.

Pe de altă parte, rolul ARACIP rămâne în esență același: instituția va continua să evalueze calitatea educației în școli și grădinițe, să desfășoare activități de monitorizare și control al calității, să elaboreze standarde, să aibă un rol-cheie în acreditarea și autorizarea unităților de învățământ.

Modul în care ARACIP acționează pentru asigurarea calității în școli și grădinițe, în procesele de evaluare, autorizare și acreditare este descris detaliat pe platforma europeană Eurydice.

Modelul finlandez

Pe de altă parte, în Finlanda, țară declarată de ministrul Cîmpeanu și de minister drept model pentru schimbările de la ARACIP, nu există o instituție echivalentă, după cum reiese dintr-o descriere a sistemului finlandez, prezentată de Ambasada Finlandei la solicitarea Edupedu.ro.

Astfel, în statul nord-european, unde există o puternică descentralizare în învățământ, municipalitățile sunt cele care joacă un rol-cheie în evaluarea calității. Proceduri de acreditare similare celor din România nu există, iar pentru autorizații rolurile-cheie aparțin guvernului și, din nou, municipalității.

O autoritate independentă de evaluare există, dar, pe lângă unele atribuții precum sprijinirea școlilor în “chestiuni de evaluare și management al calității”, are atribuții substanțial diferite de cele ale ARACIP, inclusiv evaluări privind rezultatele învățării sau auditarea învățământului superior.

Descrierea sistemului finlandez, transmisă de Ambasada acestei țări la București:

“Municipalitățile sunt responsabile cu sistemul școlar și preșcolar, deci deciziile pe teme precum înființarea școlilor (publice) sunt luate la nivel municipal. Tot municipalitățile evaluează calitatea educației și au responsabilitatea de a participa la evaluări externe precum cele derulate de Centrul Finlandez pentru Evaluarea Educației (FINEEC). În Finlanda nu există un proces de acreditare al școlilor și grădinițelor și nici inspectorate școlare, cum este cazul în România.

FIINEC este o autoritate independentă care își desfășoară activitatea ca unitate separată a Agenției Naționale Finlandeze pentru Educație. FINEEC este responsabilă cu evaluarea sistemului de educație timpurie, de educație și formare. Evaluările FINEEC acoperă întreg sistemul de educație, de la educația timpurie la învățământul superior. Evaluările FINEEC furnizează informații și recomandări de dezvoltare pentru procesul decizional și activitățile de dezvoltare la nivel local, regional și național, precum și pentru comparații internaționale. Activitățile de evaluare includ evaluări naționale privind rezultatele învățării, evaluări tematice și sistemice și evaluări ale sistemelor de calitate, inclusiv activități de audit pentru instituțiile de învățământ superior. FINEEC susține, totodată, furnizorii de educație timpurie, educație și formare, precum și instituțiile de învățământ superior în chestiuni de evaluare și management al calității.

În ceea ce privește școlile private, pentru a stabili o școală privată în Finlanda este nevoie de permisiunea guvernului și de un acord cu municipalitatea, deoarece municipalitățile sunt responsabile cu organizarea sistemului școlar în această țară. Școlile private nu sunt larg răspândite în Finlanda (mai puțin de 80 de școli private din peste 3.000 de școli) și sunt în mare măsură operate conform acelorași principii precum școlile publice (inclusiv absența tarifelor). 

În privința grădinițelor: municipalitățile sunt responsabile cu asigurarea grădinițelor. În plus, particulari pot înființa grădinițe, dar trebuie să informeze municipalitatea și municipalitatea verifică locația și condițiile de acolo. Autoritățile de supraveghere pentru educația timpurie sunt Agențiile Administrative Regionale de Stat și Autoritatea Națională de Supraveghere pentru Sănătate, în cazul grădinițelor, precum și municipalitățile, în cazul grădinițelor private.(Legea Educației Timpurii – în engleză)”.

Foto: © Rawpixelimages | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:
Guvernul a desființat ARACIP, în forma înființată în 2005. Noua organizare, aprobată de Guvern pentru agenția care acreditează școlile și grădinițele, „ține seama atât de practicile internaționale din state cu sisteme performante de educație, precum Marea Britanie, Olanda, Franța sau Finlanda, cât și de România educată”, anunță ministrul Cîmpeanu
VIDEO Cîmpeanu: În 16 ani, ARACIP a reușit evaluarea periodică a mai puțin de un sfert din școlile românești
Cu ce se ocupă și cine conduce Ofsted, forul englez dat drept model pentru planul Ministerului Educației de a reforma ARACIP? “Muftiul” lui Radu Szekely – cavaler pentru activități în educație
Suspiciuni de conflict de interese la adresa lui Radu Szekely, consilierul ministrului Cîmpeanu și promotorul principal al controversatei „reforme” a ARACIP, în plenul CES. Școala co-fondată de acesta e membră în Asociația Școlilor Particulare, care e nominalizată în viitoarea conducere a Agenției

3 comentarii
  1. Invatamantul finlandez este mult supraevaluat. Va spun asta in calitate de profesor care a trait pe pielea lui experienta finlandeza, in urma unui parteneriat. Poate nu stiati, dar ei participa la testele PISA numai ce elevi alesi pe spranceana. Cat despre domnul Szekely, pot sa va spun ca il stiu din cadrul unor sedinte avute cu reprezentantii ministerului. Este un personaj are insista cu implementarea invatamantului finlandez din România pentru că interesele lui personale sunt enorme. E o clica intreaga in minister care viseaza la bani grei în urma acestui lobby dizgratios si distructiv. Ca si cadru didactic, domnul Szekely este o nulitate. Nu are deloc experienta la catedra si nu cunoaste problemele reale din invatamant. Nici cu nervii nu sta mai bine. Urla in sedinte ca un descreierat. Aflati acum ca si parintele Necula este in aceeasi cloacă de interese, împreună cu domnul presedinte Johannis.

  2. Cand vom avea legislatii similare cu tarile nordice … de exemplu “nu ai grija de copil, il creste sistemul” … noi aruncam cu bani incercand sa-i momim pe parinti sa trimita copiii la scoala – invatamantul e gratuit si obligatoriu parca ? (Pana la 16 ani ? )

  3. CONTRAR AFIRMATIILOR TITULARULUI, NICI MAREA BRITANIE SI NICI FINLANDA NU OFERA UN MODEL PENTRU VIITORUL ARACIP ASA CUM A FOST EL PROIECTAT DE MINISTERUL EDUCATIEI, CONFORM TRIST-CELEBREI OG 75-2005 (APROBATA PRIN LEGEA 87-2006)… Cu siguranta ca nici Olanda si nici Franta nu ofera asa ceva (jurnalistii sunt solicitati sa cerceteze pe web!!) intrucat: 1.Conform conferintelor ministrilor educatiei din UE 16 (1993-2004) “asigurarea calitatii educatiei” este necesara si recomandata doar universitatilor, deci invatamantului superior (pentru satisfacerea principiului liberei circulatii a persoanelor), 2.Asigurarea calitatii educatiei in universitati ar trebui sa se bazeze pe referentialele si experientele similare in asigurarea calitatii existente de peste 30 de ani in mediul de afaceri (modelele PDCA, ISO 900, EFQM, etc.) – recomandare total respinsa de vanitosii autori ai OG 75-2005, in numele lozincilor dambovitene “stim noi mai bine!” si “va aratam noi de ce ceea ce suntem in stare!”. ROF-ul ARACIP trebuie sa respecte aceasta trist celebra OG 75-2005, desi este plina de erori conceptuale, confuzii, prejudecati si lacune, 3. Conceptele “asigurarea externa a calitatii” (AEC) si “asigurarea interna a calitatii” (AIC) – introduse de referentialul comunitar ESG stabilit de ENQA, doar pentru universitati – au in Romania (la ARACIP si ARACIS, datorita OG 75-2005) o interpretare si aplicare CONTRAPRODUCTIVE in sensul ca, desi logic, mai intai ar trebui sa existe AIC (la nivelul universitatilor) si abia apoi AEC (la nivelul subsistemului educational al invatamantului superior), conceptorii ROF au avut in vedere structuri dedicate evaluarilor extrene (deci AEC si autorizarilor/ acreditatilor) desi nicio universitate romaneasca NU A REUSIT INTERNALIZAREA ASIGURARII CALITATII (prin implementarea unui sistem de management al calitatii, nu prin costisitoarea si monstruoasa birocratie generata de procedurile si “standardele” aiurea concepute in birouri !!!) – deficienta grava semnalata si de cercetatori straini, pe langa cei romani… Altfel spus, avem de-a face doar cu o noua FORMA FARA FOND, lipsita total de credibilitate si eficienta, dar menita doar sa asigure joburi si salarii unor outsideri … Deci, asa cum au remarcat si alti comentatori, se pare ca nici “noul ARACIP”, anuntat atat de prompt dar incomplet si visator, de titularul Ministerului Educatiei, NU VA AVEA PREOCUPARI SPECIFICE ASIGURARII CALITATII…Pana cand? EDUCATIEI….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Cei mai mulți profesori, directori de școli și părinți cred că școala lor poate face ce trebuie în pandemie, dar persistă “angoasa generală” / Nu e nevoie doar de măsuri sanitare, ci și de măsuri educaționale pentru ieșirea din criză – studiu

Un sfert dintre participanții la un studiu referitor la politicile educaționale în context pandemic, realizat când școala era pe punctul să înceapă, apreciau că școlile lor nu erau pregătite pentru…
Vezi articolul