Școala ciuruită de zile libere, punți, săptămâni altfel și verzi, module cu multe vacanțe sau o oportunitate pentru ca elevii să aibă parte de o altfel de învățare? Analiză cu experți, părinți, profesori și elevi

28.319 vizualizări
începerea școlii, predare bilingvă
Foto: Pixabay.com
Vacanțe mai dese cumulate cu zilele libere legale, cu punțile care leagă aceste libere, plus zilele în care se organizează simulările pentru examenele naționale, evaluările decise de inspectorate la nivel județean, săptămânile „Școala altfel” și „Verde”, într-o țară care se află în topul țărilor cu cele mai puține zile de școală din Europa – toate acestea întrerup procesul de învățare al elevilor și cel de predare al profesorilor?

În anul școlar în curs au fost 8 zile libere prin Codul Muncii, la care s-au adăugat punțile acordate de Guvern bugetarilor – toate au afectat anul școlar care are 36 de săptămâni pe hârtie. Urmează în iunie o nouă punte în perioada 1-5 iunie. Ziua de 2 iunie este liberă pentru că pică vineri și se face punte cu 1 Iunie, Ziua Copilului, iar 5 iunie este a doua zi de Rusalii și e zi liberă prin Codul Muncii.

Se recuperează materia pentru aceste zile? Dacă da, cum? Experții în educație consultați de Edupedu.ro spun că aceste zile libere ar putea fi folosite pentru ca elevii să nu-și iasă din ritm, primind teme interesante: proiecte de știință sau de observație, nu cărți de citit și culegeri de exerciții. Unii profesori, tocmai din graba de a recupera lecțiile neparcurse din cauza acestor vacanțe și zile libere fac pregătire uneori în Săptămâna Verde și Școala Altfel, două săptămâni în care învățarea ar trebui să fie diferită, non-formală, practică. Și reprezentanții părinților spun că sunt prea multe zile libere care scot copiii din ritm, iar profesorii nu sunt suficient sprijiniți să predea în alt stil și nu au finanțare pentru activități și proiecte.

Sunt aceste vacanțe, zile libere, perioade fără predare sau activități formale de școală mai dese decât până acum, în beneficiul elevilor, așa cum spunea fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, de exemplu, atunci când a decis ca anul școlar să fie împărțit în 5 module cu 5 vacanțe și care a introdus încă o săptămână de învățare informală? Săptămâna Verde a venit și ea recent, fiind primul an de implementare, după ce un raport al Administrației Prezidențiale a recomandat-o – zis și făcut.

Reprezentanți ai părinților și ai elevilor spun că, în multe școli, profesorii folosesc aceste două săptămâni ca motiv să recupereze materie sau să facă pregătire pentru examenele naționale și cel mult poate fac activități o zi – două.

Edupedu.ro a stat de vorbă și cu specialiști în educație pentru a afla care este impactul acestor vacanțe dese și zile libere asupra procesului de învățare pentru elevi.

Este așteptată o analiză la finalul acestui an școlar de la Ministerul Educației pentru a evalua dacă împărțirea pe module a fost benefică învățării și elevilor, pentru că a fost pentru prima oară în istoria școlii din România când anul școlar a avut 5 module de învățare și 5 vacanțe.

Potrivit specialiștilor în educație consultați de Edupedu.ro, structura anului școlar, indiferent cum va arăta, ar trebui însă să țină cont de zilele libere de sărbătoare legală. Zilele libere ar trebui contorizate, iar recuperarea ar trebui să fie făcută și în zilele de sâmbătă, dar nu sub formă de ore clasice de școală, ci prin experimente și proiecte inedite.

Simulările pentru examenele naționale sunt de asemenea prilej în care unii elevi nu vin la școală, pentru că probele au loc dimineața, când învață elevii de clasele primare. Cele naționale durează câte 2-4 zile pentru fiecare sesiune. Reprezentantul Federației Naționale a Părinților, Iulian Cristache spune că în contextul în care suntem printre țările cu cele mai puține zile de școală din Europa, „nu se mai face carte“, se pierd multe zile și săptămâni.

Pe de altă parte, săptămânile „Verde” și „Școala Altfel” ajută copiii să învețe de plăcere sau reprezintă doar un pretext pentru unii elevi să nu vină la școală pentru că nu se pun absențe, și pentru unii profesori să mai recupereze din materie sau să facă pregătire în plus cu elevii pentru examenele naționale?

Toți cei cu care am stat de vorbă ne-au spus la unison că aceste două săptămâni sunt ocazii unice pentru elevi de a învăța prin descoperire, prin practică, prin curiozitate și mai ales de a-și pune în evidență creativitatea, iar profesorii trebuie să profite de aceste “guri de aer”.

Ar trebui ca profesorii să își propună să fie cât mai eficienți în aceste săptămâni, inclusiv dacă sunt perioade de întrerupere, și chiar și în zilele despre care se știe din timp că vor fi libere, în loc să le dea copiilor cărți întregi de citit și culegeri de rezolvat, să primească acasă proiecte diferite de observații, ca să nu îi scoată din ritmul învățării, și să fie stimulați în continuare, recomandă specialiștii în educație.

În plus, experții mai subliniază că o soluție ar fi ca vacanța de vară să fie mai scurtă și școala să înceapă mai devreme. Pentru forma foarte scurtă pe care o are acum perioada de cursuri dintr-un an școlar este „o presiune foarte mare din partea tuturor”, mai puțin a sistemului de educație. Fac presiuni mai ales patronatele din turism și părinții, spun specialiștii.

România are 15 zile libere în 2023, prin Codul Muncii

Pe lângă cele 5 vacanțe ale elevilor introduse pentru prima oară sub această formă în anul școlar în curs, 2022-2023, în România se acordă anul acesta prin Codul Muncii alte 8 zile libere care pică în timpul anului școlar, printre care: 24 ianuarie (cu punte – împreună cu ziua de 23 ianuarie liberă), 1 mai, 1 iunie (punte cu 2 iunie și 5 iunie) și 30 noiembrie (Sf. Andrei), 1 decembrie.

Urmează în iunie o nouă punte în perioada 1-5 iunie. Ziua de 2 iunie este liberă pentru că pică într-o zi de vineri și se face punte cu 1 Iunie, Ziua Copilului, care pică joi, iar 5 iunie (luni) este a doua zi de Rusalii și e zi liberă prin Codul Muncii.

1) Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează în 2023 sunt, potrivit Codului Muncii:

  • 1 și 2 ianuarie pică în vacanță de iarnă
  • 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române; a picat într-o zi de marți
  • Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paștelui; 14 aprilie 2023
  • prima și a doua zi de Paști; 16-17 aprilie 2023, pică în vacanța de primăvară
  • 1 mai; a picat într-o zi de luni
  • 1 iunie; pică într-o zi de joi
  • prima și a doua zi de Rusalii; 4 și 5 iunie (5 iunie este într-o zi de luni)
  • Adormirea Maicii Domnului, pică în vacanța de vară
  • 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei; pică într-o zi de joi
  • 1 decembrie; pică într-o zi de vineri
  • prima și a doua zi de Crăciun pică în vacanță de iarnă

Cele două zile libere pentru a crea punțile din acest an școlar (23 ianuarie și 2 iunie) au fost decise în decembrie anul trecut prin Hotărâre de Guvern, “pentru a asigura o utilizare eficientă a duratei timpului de muncă, dar şi pentru a crea personalului instituțiilor și autorităților publice timp liber pentru recuperarea capacității de muncă”, se arată în motivația Hotărârii Guvernului.

Ministerul Educației a trimis la început de an, în data de 3 ianuarie 2023, o circulară către toate școlile în care precizează că, pentru zilele libere nou introduse de Guvern, profesorii și elevii vor recupera orele pierdute înainte sau după datele respective.

Mai mult, elevii și profesorii sunt liberi și de Ziua Învățătorului pe 5 octombrie (n. red. zi trecută în contractul colectiv de muncă la nivel de sector), iar mulți elevi nu merg la ore câte 2 sau 4 zile de școală atunci când au loc simulări pentru Evaluarea Națională și Bac (unii elevi dau simulare județeană pe lângă cea națională, deci sunt 4 zile libere pentru elevii din clasele primare care învață dimineața, atunci când au loc simulările).

Acest an școlar, 2022-2023, a fost împărțit pe module pentru prima oară în istoria învățământului românesc: 5 module de învățare mai scurte, cu vacanțe mai dese pentru a alterna perioadele de învățare cu cele de timp liber.

În martie 2022, când ministrul Educației de atunci, Sorin Cîmpeanu, a anunțat noua structură a anului școlar pe module, a explicat și motivul, subliniind nevoia de „pedagogie modernă”. „Am reușit să ajungem, îmi place să cred, la un consens care este confirmat nu numai de către experții în științele educației din România, ci de către orice expert care are un minimum de noțiune de pedagogie modernă. Este vorba despre nevoia de a alterna module de învățare de 6-7-8 săptămâni cu module de repaus. În așa fel putem să ne adaptăm pe specificul anului școlar din România”, spunea Cîmpeanu.

Nu a existat însă un studiu care să ateste motivația ministerului de a schimba structura anului școlar, însă actuala ministră, Ligia Deca, a spus că după acest an școlar se va face o analiză pentru a evalua impactul acestei noi structuri. În paralel, pentru anul școlar următor a decis continuarea pe structura de 5 module cu 5 vacanțe.

Experții în educație consultați de Edupedu.ro atrag atenția că deși premisa de la care a plecat crearea modulelor care să alterneze cu perioade de pauză mai dese, era una validă, dar din cauza zilelor de sărbătoare legale, punților și zilelor în care se fac simulări, se creează discontinuități în procesul de învățare-predare. O structură a anului școlar, indiferent cum va arăta, trebuie să țină cont de toate aceste zile libere în plus, recomandă experții.

De altfel, și sindicatele în educație cred că e necesar un studiu privind cum ar trebui să fie împărțit un an școlar.

George Purcaru, prim vicepreședintele FSLI, ar susține o reorganizare care să fie însă bazată pe studii în acest sens. “Consider că dacă aducem schimbări majore în ceea ce privește structura unui an școlar, trebuie să ținem cont de toți actorii implicați elevi, părinți, profesori și un studiu foarte serios ce aduce plusvaloare, nu să facem doar teste și să constatăm că e mai bine, mai puțin bine sau chiar mai rău. Eu cred că lucrurile astea trebuie studiate și ulterior explicate și implementate. Dar până acum, personal, nu am avut ocazia să văd un astfel de studiu foarte bine structurat și bine întemeiat în ceea ce privește structura unui an școlar”, a precizat George Purcaru, prim-vicepreședinte FSLI, pentru Edupedu.ro.

Întrebat dacă ar fi o soluție începerea școlii mai devreme și scurtarea vacanței de vară, Purcaru a subliniat că: “Un cadru didactic are o perioadă de concediu mai lungă, vă spun cât se poate de sincer că dacă n-ar fi așa, ar fi grav. Pentru că uzura este foarte mare și de aceea e nevoie ca un cadru didactic să aibă o perioadă de refacere a capacităților de muncă mult mai mare decât în alte sectoare”.

Specialiștii în educație consultați de Edupedu.ro subliniază și ei importanța unui studiu care să stea la baza structurii calendarului școlar. Referitor la un an școlar mai lung care fie să se termine mai târziu, fie să înceapă mai devreme, experții spun că nu mai trăim în societatea în care școala să urmărească ritmurile agricole și că ar trebui ca sălile de clasă să fie dotate cu climatizare, de exemplu, pentru ca elevii să nu învețe la temperaturi și de 40 de grade.

Cât privește faptul că România se află în topul țărilor cu cele mai puține zile de școală, specialiștii spun că acest lucru nu poate fi corelat neapărat și cu performanțele slabe de la PISA și dau ca exemplu Finlanda care are rezultate foarte bune și are printre cele mai puține zile de școală. Profesorii ar trebui să-și propună ca ce se întâmplă în aceste săptămâni de școală, oricâte ar fi ele, să fie cât mai eficienți, inclusiv dacă sunt perioade de întrerupere, să nu fie întrerupere de la învățare. Se pot face vizite virtuale la un muzeu sau proiecte de cooperare între elevi, spun experții.

Cum se face recuperarea zilei de școală pierdute

Există două articole în Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, ROFUIP 2022, care fac referire la suspendarea cursurilor și parcurgerea materiei per total. Aici s-ar putea încadra și zile libere acordate de Guvern: fie prin prelungirea orelor de curs zilnic, fie prin alte alternative, stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ (n. red este vorba despre prevederile art. 9 și art. 11 din ROFUIP).

L-am întrebat pe reprezentantul FSLI, George Purcaru, care este și profesor, dacă se întrerupe procesul de învățare prin aceste zile libere legale și mai ales cum se recuperează materia. În ce situații școlile decid să cheme copiii la ore peste program pentru recuperare?

El spune că acest lucru se întâmplă doar în situații deosebite, când sunt mai multe zile legate, însă profesorul, atunci când știe din timp despre sărbătorile legale sau anumite punți create, își reorganizează planificarea, în așa fel încât să nu piardă materia.

“Noi, atunci când facem această planificare a materiei, avem la dispoziție ora profesorului și e clar că există timpul necesar și capacitatea necesară de a recupera ceea ce aparent se pierde într-o astfel de perioadă liberă. Lucrul ăsta poate fi verificat de către director când face acele asistențe la oră, de șeful de catedră, de șeful de arie curriculară și de inspectorii de specialitate, se poate constata foarte ușor dacă a fost recuperată materia sau a fost parcursă”, spune Purcaru.

Profesorii nu ar trebui să se sperie că nu au timp să termine de predat materia, mai subliniază George Purcaru. “Programa școala este orientativă, la fel și planificarea“, spune el. Amintim că, recent, Ligia Deca spunea că scopul profesorului nu poate fi doar să termine programa, ci ca fiecare copil să aibă competențele pe care le presupune parcurgerea disciplinei respective în fiecare an.

Săptămâna Verde și Școala Altfel – două săptămâni care se pierd și afectează procesul de învățare sau în care elevii învață cu plăcere și descoperă un alt stil de asimila cunoștințe?

Pe de o parte, unii părinți se plâng că aceste două programe fragmentează mai mult anul școlar. Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Părinților spune că avem deja un an școlar cu foarte puține zile de școală, iar cele două săptămâni, Verde și Școala Altfel, nu reprezintă un alt fel de învățare pentru toți elevii, pentru că sunt unii profesori nu au idei pe care să le pună în aplicare, nici sprijin și nici resurse didactice sau financiare.

“Aceste două săptămâni le-aș uni, pentru că pentru unele școli nu înseamnă altceva decât efectiv vacanță, adică o scoatere din ritmul de învățare. Tot ne văităm că avem un an școlar scurt. Cred că vorbim de 2 săptămâni pierdute. Cred că ar trebui într-un fel compensate și activitățile pe care le făceam într-o săptămână de școală Altfel și de săptămâna Verde, cred că pot merge și la nivelul opționalelor, astfel încât să faci acțiuni în cadrul opționalelor și să recuperăm restul de zile pierdute. Sunt două săptămâni, luați în calcul o săptămână de începutul anului școlar în care se pierde, când se face orarul. Mai luați în calcul încă o săptămână la final de an școlar. Mai luați în calcul niște intemperii și o să vedeți că din 34 de săptămâni ajungem să avem 30 de săptămâni, ceea ce este mult prea puțin și pretențiile noastre sunt din ce în ce mai mari, atât la profesori cât și la elevi.

O să vină și cu educație juridică, o să vină și cu educație rutieră, o să vină și cei cu educație pentru sănătate și o să facem numai educație, numai carte n-o să mai facem. Cred că ar trebui un pic să ne uităm pe legislație și să dăm posibilitatea în timpul orelor, în trunchiul comun, de exemplu, la biologie, de ce nu i-ai da voie să iasă un profesor din școală cu elevii, să meargă efectiv în pădure, de exemplu, să ia o frunză și să uite la ea, s-o pozeze, s-o analizeze și s-o rupă. Noi avem mare lipsă de practică la nivelul copiilor. Deci cunoștințele sunt legate de competențe. Noi le cerem competențe. Cunoștințele la ei merg sub formă de toceală și unii dintre ei au nevoie să le asimileze bine, să le asocieze cu practica. Practică nu se face din păcate cu actuala programă și mod de predare. Și uite așa noi arătăm înspre copii că nu-s în stare să memoreze pe din afară tot ceea ce li se toarnă pe urechi 5 – 6 ore la școală”, spune Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Părinților pentru Edupedu.ro.

Pentru că unii profesori se plâng că nu le ajung zilele să parcurgă programa, în unele cazuri se ajunge la extrema cealaltă, în care profesorii predau și chiar fac pregătire cu elevii din clasele terminale profitând de aceste două săptămâni atipice, Școala Altfel și Săptămâna Verde, spun reprezentanții elevilor.

Ei sunt cei care ar trebui să beneficieze de aceste două săptămâni în care se învață prin alt mod, iar profesorii trebuie să fie creativi în modul de abordare al lecțiilor. “Nu toți reușesc să facă asta”, spune Miruna Croitoru, președintele Consiliului Național al Elevilor, pentru Edupedu.ro.

“Cu precădere pentru clasele terminale, dar și la clasele a II, a IV-a sau a VI-a care dau evaluări, Săptămâna Verde și cea Altfel au fost transformate într-un prilej pentru o pregătire suplimentară a elevilor pentru examenele naționale, adică în contextul în care celelalte clase au organizat aceste activități pentru Săptămâna Verde, clasele de a VIII-a și de a XII-a au făcut cu profesorii de specialitate aceste pregătiri pentru examenele naționale și nu au luat parte neapărat la activități. Mai mult decât atât, se poate observa cum, în foarte multe școli, activitățile s-au desfășurat în primele două-trei zile ale săptămânii, după care a fost transformat fie într-o nouă săptămână de școală sau într-o vacanță completă.

Mi se pare că aici ar trebui să avem mult mai multă responsabilizare și, pe lângă metodologia aceea care a fost primită pentru Săptămâna Verde, Ministerul Educației să vină clar cu precizări și cu posibile sancțiuni pentru profesorii care nu organizează astfel de activități și chiar cu anumite planuri, cu anumite idei clare de activități pe care le-ar putea desfășura în cazul în care profesorii nu au neapărat o deschidere sau nu sunt vizionari în sensul de a organiza propriile activități creative. Să aibă măcar un șablon astfel încât ca informația să fie transmisă în mod unitar și măcar să avem siguranța că o bază identică este transmisă în fiecare unitate de învățământ”, spune președinta Consiliului Național al Elevilor.

În această privință, experții în educație consultați de Edupedu.ro spun că, într-adevăr, este un fenomen despre care se poate discuta, acela al unor profesori care nu fac activitățile specifice celor două săptămâni. Atenția ar trebui să fie pe oportunitatea pe care mulți profesori o ratează, pentru că nu au ocazia să îi pună pe copiii lor în contexte de învățare altfel și în același timp să nu îi îndepărteze de la programă. De exemplu, un proiect de observație și calculare a aerului poluat. În clasă, fie la ora la matematică, fizică, chimie, sau biologie, se poate face un proiect legat de calitatea aerului din cartierul din care funcționează școala și se poate vorbi despre fenomene chimice sau fizice care se petrec în timpul acesta. Toate disciplinele își pot găsi foarte bine ocazii prin care lucrurile să continue, deci să nu fie o întrerupere, dimpotrivă, să fie chiar o intensificare a unor activități de învățare în astfel de contexte, mai spun aceștia.

“Am avut timp să mă joc cu copiii și să facem observații în natură, lucruri pe care în condiții normale doar le povestești elevilor” – profesoară de biologie

Gabriela Călin, profesoară de biologie de gimnaziu, la școala Gimnazială nr. 1 Onești, este unul dintre profesorii care s-a bucurat de noul program Săptămâna Verde. Crede că elevii au timp să învețe și practic. Mărturisește că la început și ea credea că vor fi două săptămâni care vor scoate elevii din ritmul de învățare.

“Inițial, când am auzit de acest program (n. red. Săptămâna Verde) și eu eram împotrivă, mă gândeam că nu am ce face și că pierd timp prețios, în loc să predau, dar a fost o săptămână extraordinară”, spune profesoara de biologie Gabriela Călin, pentru Edupedu.ro.

Aceasta și-a schimbat părerea în momentul în care, diriginte fiind, a făcut planul pentru Săptămâna Verde împreună cu alți profesori. A realizat că nu toți profesorii pot aplica ușor noțiunile despre natură. “Am pus pe hârtie temele mari: Luni vorbim despre deșeuri, marți vorbim despre apă, și-n momentul în care am început să fac planificarea și să aduc materiale ca să-mi ajut colegii, atunci am realizat câte chestii nemaipomenite se pot face. De la ornamente din deșeuri, până la desene. Am pictat, am ascultat muzică, adică fiecare a avut ce face. Au fost cinci teme mari și fiecare profesor s-a pliat pe această temă. De exemplu, am vorbit despre pădure și după ce mi-am terminat eu ora, a intrat profesorul de muzică și au avut temă – sunetele pădurii au ascultat tot felul de păsări, de foșnete. I-am băgat în atmosferă. Au și desenat culorile pădurii.

Ne-am jucat, am plantat pomi, am făcut observații în natură, fenomene de la înmugurire și înflorire, păsări și cuiburi, adică lucruri pe care în condiții normale le povestești, dar nu apuci să vezi nimic, pentru că avem o cantitate de materie înfiorător de mare și n-am timp niciodată să ies cu copilul să văd. Le-am arătat pe teren ce se întâmplă cu sticlele aruncate, unde ajung, PET-urile cum blochează apa, mizeria, gunoiul. Adică lucruri efectiv practice, după care copiii, într-adevăr, să știți că suferă foarte tare: Este așa o avalanșă de materie, de informație, fără nimic practic. Săptămâna Verde pentru mine a fost absolut perfectă“, povestește profesoara de biologie.

“Am făcut întâi un sondaj de opinie printre profesori și copii și apoi am făcut un program pentru clasele de gimnaziu. Fiecare diriginte a stat cu clasa lui, iar profesorii fără dirigenție au susținut profesorii diriginți la fiecare clasă. Am avut materiale puse la dispoziție de minister pe platforma Școala Verde și am mai avut și asociația Viitor Plus. Materiale sunt absolut peste tot. Este însă e o problemă de ridicat, problema banilor. Noi fiind la o școală în oraș și cu părinți destul de potenți financiar, am avut bani și de flori, și de plante, și de copaci, și de plantat și de ieșit cu copiii să facem o salată. Am avut bani și de excursie, dar nu se întâmplă peste tot la fel”, a spus profesoara de biologie de la Școala Gimnazială nr. 1 din Onești.

Părinții contribuie financiar pentru a desfășura programele Săptămâna Verde și Școala Altfel

Președintele Federației Naționale a Părinților, Iulian Cristache, afirmă că în multe școli s-au cerut bani de la părinți pentru plata activităților, cum ar fi excursii sau ateliere.

“Sunt școli care nu se pot ajuta de platforma ministerului, consideră că nu au unde să facă activitățile și că pentru ei o Săptămână Verde ar fi însemnat contribuția părinților. Noi am vrut să trecem în lege să nu mai cotizeze părinții pentru că este absolut normal, știți foarte bine că sunt costuri și care țin cont de de fiecare venit. E greu, apar diferențe între familie, să zicem, să duc la o ședință, stabilește să plătească 200 lei de un copil, poate sunt oameni, părinți adulți care nu au aceste posibilități și le e rușine să spună că nu, că nu au posibilități și se duc și se împrumută și am vrut să evităm acest lucru”, spune Iulian Cristache.

Rutina din familie, afectată din cauza întreruperilor din învățarea clasică?

Un alt efect al zilelor libere pe care le primesc profesorii și, implicit, elevii, ar fi acela că nu toți părinții primesc zilele libere prin Codul Muncii, de la angajator, mai ales zilele de punte care nu sunt acordate decât angajaților bugetari. Mulți părinți sunt nevoiți să stea acasă cu copiii care nu merg la școală pentru că nu pot să își ia aceste zile libere de la serviciu.

Un părinte al cărui copil învață în mediul rural ne-a scris sub anonimat cum s-au desfășurat programele Școala Altfel și Săptămâna Verde. Copiii nu au făcut activități în fiecare zi din săptămână, au stat acasă 3 zile, iar părinții nu s-au înțeles în privința unei deplasări din motive financiare.

“Când s-a desfășurat Școala Altfel, copilul meu a stat acasă două zile pe motiv că cele 3 zile de activități i-ar fi obosit foarte mult. Este în ciclul primar, iar în acele 3 zile au avut o singură activitate în clasă și două deplasări câteva ore cu trenul, împreună cu o parte dintre părinți”, povestește părintele. ”Practic, au fost două zile în plus în care au nu am putut merge la serviciu pentru că a trebuit să stau acasă cu copilul. A fost discuția să plecăm o zi într-o excursie la munte, însă nu am reușit să cădem de acord părinții din clasă asupra sumei necesare, unii părinți nici nu s-au implicat în discuție, poate din motive financiare, așa că nu au mai plecat în excursie copiii. Cred că activitățile acestea trebuie susținute și plătite de școală sau de minister. În Săptămâna Verde, copii au plantat în curte niște flori și pomi, fiecare ce a avut, școala nu a asigurat nimic, nici măcar lopeți sau panseluțe de 3 lei. Fiind în mediul rural, într-o zi au explorat natura prin zonă, cam la asta s-a rezumat activitatea”, spune părintele.

Ce sunt Școala Altfel și Săptămâna Verde și cum sunt centralizate rezultatele de minister

Ambele programe Școala Altfel și Săptămâna Verde permit școlilor să își aleagă perioada în care se desfășoară (câte 5 zile consecutive) și activitățile.

Școala Altfel este un program introdus în 2016 ca și o completare a învățării. Potrivit metodologiei, „Școala altfel” este un program național al cărui scop este să contribuie la
dezvoltarea competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale în rândul copiilor
preșcolari/elevilor. Cadrele didactice vor proiecta, testa și evalua abordări eficiente pentru dezvoltarea acestor competențe și abilități. Atât cadrele didactice, cât și elevii sunt încurajați să își manifeste creativitatea și să îmbine într-un mod atractiv teoria cu aplicațiile ei din viața de zi cu zi, învățarea cu preocupările individuale într-un context favorabil dezvoltării socio-emoționale.

Potrivit metodologiei programului Școala Altfel, fiecare școală trebuie să analizeze rezultatele și eficiența programului.

Ministerul Educației nu a dat publicității niciun raport de centralizare din 2016 până în prezent a datelor din țară privind modul de desfășurare al programului.

Există însă o analiză realizată de UBB, în 2021, la 5 ani de la introducerea programului. Din document reies punctele tari, dar și cele slabe ale programului. Plusurile ar fi faptul că au participat 90% dintre elevi și toate cadrele didactice, iar raportul mai arată că a fost vorba despre „dezvoltarea spiritului competitiv, atât sportiv, educaţional, spiritului civic şi ecologic al elevilor, descoperirea de către elevi a unor abilităţi/ deprinderi necunoscute de ei”.

Printre punctele slabe: „mijloacele de transport suprasolicitate, transportul în comun foarte aglomerat, probleme cu existenţa unei baze sportive adecvate sau acolo unde a existat a rezultat suprasolicitarea acesteia, lipsa fianațării”.

La recomandări, raportul sugera ca Ministerul să pună la dispoziția școlii fonduri materiale pentru procurarea mijloacelor necesare, elaborarea unor auxiliare didactice care să sprijine cadrele didactice și elevii în organizarea și desfășurarea activităților din programul „Școala Altfel”, asigurarea transportului elevilor de către școală.

La 6 ani de la introducerea unui program cu un alt tip de învățare, a apărut în calendarul școlar și Săptămâna Verde, în acest an școlar, 2022-2023, la inițiativa președintelui Klaus Iohannis, pusă în practică fără niciun studiu sau comentariu de la fostul ministru Sorin Cîmpeanu.

Edupedu.ro a cerut un punct de vedere Ministerului Educației privind monitorizarea programului Săptămâna Verde. Vom publica răspunsul în momentul în care îl vom primi.

Citește și:
Organizarea pe module a anului școlar va fi păstrată de ministra Ligia Deca și va fi analizată după un an, după cum a anunțat aceasta
Trimestre, semestre sau module? Daniel Funeriu: Este irelevant. Singurul lucru care ar produce un efect ar fi să prelungim anul școlar. Nu poți să ai 3 luni de vacanță de vară și să fii tot așa de bine pregătit ca unul care are o singură lună
Singura modificare la calendarul anului școlar 2023-2024 le-ar putea aduce elevilor o lună fără cursuri în primăvara 2024: sunt zile libere, vacanță, ori se pot ține săptămânile “Școala Altfel” și “Verde” / România e pe locul 3 în rândul țărilor cu cele mai multe zile de vacanță

33 comments
  1. Da, elevii vin la ore deja demotivați că nu învață “ceva care să-i ajute în viață”, sunt epuizați de materia stufoasă, nestructurată, neaplicată, de stilul de predare-evaluare previzibil și deseori plictisit al profesorului… însă ei sunt epuizați și de nenumăratele ore petrecute cu ochii-n telefon pe bazaconii, inutilități, vulgarități. Elevii, majoritatea lor, mereu vor căuta calea facilă de a-și petrece timpul.

  2. de ce sa scurteze vacanta de vara? de ce atâtea vacante, aproape lunar, de o săptămână ? cui folosesc? mai rău îi zăpăcesc. lăsați dracului vacantele cele 3, se odihnesc, apoi intra în ritm și tot așa. vacanta de ski, ce sa spun! este o vacanta iarna! scurtam vacanta de vara, dar dam vacante în octombrie, februarie… CA SA CE?! părinții ce fac, renunță la serviciu sa stea luni întregi acasă cu școlarii mici? nu toată lumea poate pleca în vacanțe întruna, dar toată lumea și ar putea programa o vacanta măcar pe an, când poți opta pt o perioada din iunie până în 15 septembrie.

  3. Poate ar fi fost interesante cele doua saptamani, mai ales pentru copiii din scoala primara, daca profesorii chiar si-ar fi dat silinta sa faca ceva. In schimb, multi au dus copiii la film si la McDonalds, unii in excursii scumpe, pe banii parintilor (in fiecare zi cate una), iar in Saptamana Verde fiica mea, cel putin, a avut un singur proiect, de facut haine din materiale reciclabile. Majoritatea copiilor au venit cu haine in mod evident facute de adulti.

  4. Multa ceatza în capetele “gânditorilor”. Doar câteva spicuiri:
    – “Zilele libere ar trebui contorizate, iar recuperarea ar trebui să fie făcută și în zilele de sâmbătă”; alte capete cer parintilor sa petreaca mai mult timp cu copiii. Cum ramâne cu zilele de sâmbata: la scoala sau cu familia?
    – “proiecte de cooperare între elevi”; daca nu apare un interes comun real, va fi doar o alta forma fara fond (si esecuri sunt consemnate în multe locuri)
    – “profesorii trebuie să fie creativi”; nici o vorba despre instruirea continua a profesorilor; la angajare nu exista test de creativitate
    – cine plateste excursiile propuse? ministerul nu mai da bani nici macar pentru studenti! în 1979 am fost în excursie de studii (anul V) o saptamâna, pe banii universitatii, la multe amenajari hidrotehnice (cu trenul, ca raposatu’ limitase circulatia autocarelor). Azi…

  5. Cand eram copil si traiam la tara mijlocul de transport de baza era caruta cu cai.Aveam un cal puternic (sunt mai batranel)si candmergeam in padure dupa lemne sau pe deal dupa fân daca opream in panta cu caruta incarcata chipurile sa se odihneasca calul foarte foarte greu se mai putea urni saracu sa preia povara carutei.Cu cat opream mai des cu atat era mai terorizat animalul saracu.Asa sunt opriti bietii copilasi si terorizati in timpul unui an scolar.Este ca atunci cand te intorci la birou dupa concediu greu intri iar in ritmul zilnic cand de multe ori gandesti ca mai bine nu plecai in concediu.Dar cum nimic nu este la intamplare asta este metoda de a avea cat mai multi analfabeti pe care sa ii ecploarezi cum vrei si pe bani putini.Este cea mai evidenta firma de sclavie tioic romaneasca.

    1. Sigur, inteleg la ce va referiti. Dar cum era calul Dvs. cand ajungea la destinatie? Era obosit si statea la umbra sa se reculeaga. Copiii dupa o saptamana de tras la caruta , incununeaza efortul din timpul saptamanii( scoala+teme pana la ora 22-23), cu alte teme interminabile sambata si duminica. Cu tot respectul, analogia nu este relevanta. Explicati-ne daca si cand era calul manz si l-ati fi supus unui asemenea efort, era la fel de apt si bucuros ca nu l-ati lasat la odihna? Concluzia este aceeasi si foarte simpla. Oboseala nu atrage dupa sine nici randament, nici excelenta. Suntem oameni, functionam intr-un cu totul alt mod decat animalele. Si eu mi-as dori aerisirea programei, in special la matematica. Este enorm! La clasa, oricat si-ar dori dascalul, nu poate preda mai mult de 2 ore o lectie. Nu exista timp pentru sedimentarea informatiei! Totul se desfasoara cu viteza luminii.

  6. Stim foarte bine ca reforma invatamantului romanesc este un mare fas! Ca ne place sau nu in unele licee din Romania profesorii chiulesc la fel ca si elevii! O singura intrebare? Cat de normal este ca un elev de liceu sa aiba in aceeasi zi 4 (patru) ore la aceeasi disciplina fie ea si tehnologica? Cat de normal este sa nu mai ai teze? Stiti ca in Franta scoala de ingineri presupune teste/verificari din doua in doua saptamani? Introduceti gramatica 12 ani nu religia tampitilor!!! Veti avea niste crefinciosi la fel de tampiti ca cei de acum 200 de ani!

  7. Nu s-a gandit nimeni ca ar trebui sa se umble la programa scolara? la toate disciplinele!!!! Eu pun pariu pe ce vreti ca nici cei din mediul universitar nu ar lua nici 40% (si aici am fost modest) bacalaureatul sau examenul de capacitate in cazul in care ar trebui sa o dea maine! Cu toate astea sa fim sincer MAJORITATEA sunt buni in ceea ce fac! Si atunci intrebarea care vine CE NE INVATA SCOALA????

  8. Probabil avem zile libere mai multe, nu m-am documentat in acest sens, insa, avem doi verisori, unul in Austria, iar altul in Franta, care sunt de aceeasi varsta cu fiica mea si sunt oripilati atat de volumul de materie, cat si de numarul materiilor studiate in Ro. Acolo, in saptamana altfel, toti copiii au sustinut, asistati de politie, examenul pentru permis de bicicleta. In fiecare zi de miercuri sunt obligati sa efectueze 4 ore de sport, pentru care prezinta adeverinta. As putea sa va povestesc o zi intreaga despre ceea ce inseamna scoala in alte tari…Eu sunt o mama care sprijina actul educational, dar am ajuns la capatul puterilor…de la abonamente pe platforme educationale, la invatat si explicat chimie, fizica, mate, bisectoare si mediane, geometria plana predata in anul de scoala on-line ( care a trecut pe langa copii, ca trenul prin gara) la cautat de profesori pentru meditatii…ca sa auzim cuvintele fostului ministru, care a concluzionat ca daca in clasa a 7-a si a 8-a au fost copiii la scoala, Doamne, totul e de vis, revenim la vechea programa. Suntem alaturi de fiica noastra care e in prag de EN, si care a incercat sa construiasca pe 0 informatie din clasa a 6-a, materia de a 7-a si a 8-a. Toata lumea se face ca ploua, inclusiv cadrele didactice. Daca nu esti de nota 10, nu ai loc la meditatii, deci, cine a avut noroc a avut, cine nu, se pare ca nu mai are dreptul la a deveni mai bun. Colegiile surmeneaza copiii, care devin dependenti de energizante, presiunea pe copii este maxima, iar noi, ca parinti, extenuati de atata sprijinire a actului educational, si financiar si intelectual, gasim in momentele de vacanta liniste si o pauza bine-meritata! Mai avem si de trait, nu doar de rezolvat formule chimice, culegeri si iar culegeri. Cei mai bucurosi de reducerea vacantelor si a saptamanilor altfel si verde sunt tocmai acei parinti care habar nu au ce inseamna sa sprijini cu adevarat invatatura. In concluzie, ca mama a unei eleve care invata intr-un CN, puntile, vacantele si saptamanile care le mai ofera un ragaz copiilor sunt vitale, pentru a supravietui acestui sistem greoi si incarcat. Multumesc!

  9. O adevarata brambureala, nici elevii nici profesorii nu mai stiu cand se invata si cand e vacanta, cu saptamana verde si aia altfel si vacanta s-a dus o luna de invatare adica aprilie. Nu mai are nici un rost sa te zbati sa recuperezi materia, ca vin alte zile libere.

  10. Așa o degringolada în școală n-am mai văzut.
    Probabil scopul este ca elevii care termină liceul să fie mediocri,masă ușor de manipulat.
    Nu se mai pune accent pe cultura generală, o generație foarte slabă.

  11. Adevarata problema e programa prea stufoasă. De ce ignoram elefantul din încăpere?

    Programa a fost o problema dintotdeauna. Pana sa apară modulele, vacantele cu punți, etc.
    Nu ne ajunge timpul decât sa transmitem informatii. Turnam cu găleată. Pt ca e prea încărcată.
    Aici cand se va face curățenie? Să avem timp să aprofundam ce e relevant, nu doar sa umplem caiete…

    P.S. Ca profesor, mereu am tinut cont de zilele libere cand am făcut planificarea. Asa face toată lumea. Si da, anticipez ca daca joi e liber, probabil va fi si vineri. Cei care nu fac asta sunt probabil începători…

  12. săptămâna verde este o invenție pur românească inutilă si ineficientă.

    In Școala Altfel se poate include o zi sau două pentru ecologie!

    Modulele sunt cea mai mare tâmpenie gândită vreodată, unică in lume de asemenea!
    Evaluarea semestriala sumativă fixa niște repere intermediare la jumătatea anului școlar la care elevul/profesorul/părinții se puteau raporta.

    Acum un elev care in mod normal trebuia sa repete clasa, dacă a venit cu suficiente motivări (40 de ore de la părinți, medicale și alte justificări) poate lipsi 6-8 luni de la școală și apoi să revină în aprilie – mai si sa încheie situația școlară fără nicio problemă.

    Aberant!

  13. Dragi sindicaliști din învățământ mai introduceți în planul didactic și niste greve, să fie mai palpitant!Ce mai contează?! Oricum sunt prea multe întreruperi!!

  14. Pentru copiii mei scoala pe module a fost un dezastru. Si pentru mine la fel. Fiecare sfarsit de modul vine cu evaluari la toate materiile. Timp de 1 spatamana-10 zile la sfarsitul fiecarui modul se fac evaluari si copiii ajung sa dea zilnic cate 1-2 lucrari. Trag de ei mai cu amenintari, mai cu momeli ca “mai sunt 7 zile pana la vacanta”… “mai sunt 5 zile pana la vacanta” pentru ca psihic nu mai fac fata pe final de modul… Mai adaugam si faptul ca aceste perioade coincid cu olimpiadele, in decembrie cu olimpiadele pe scoala, in februarie cu olimpiadele locale, inaintea vacantei de Paste sunt cele judetene. Sunt foarte in urma cu materia si pare ca acum se merge pe repede-inainte sa bifeze ca termina materia… M-as fi bucurat daca se facea scoala in saptamanile altfel/verde ca sa se mai recupereze, dar din pacate se duceau la scoala cate 2 ore zilnic, sa se uite la filme, iar in una dintre zile s-a potrivit sa fie concursul Comper, deci nu s-au mai uitat la film.
    Despre calalogul electronic… alta poveste… sunt materii la care copilul meu are o singura nota in catalog, dar dirigintele sustine ca ar fi mai multe note si profesorii le tin in agendele lor din comoditate/ nu au timp/nu stiu sa le treaca in catalogul electronic… Dar un elev cand/cum sa-si mai indrepte notele daca el nici macar nu stie ce note are? Nici lucrarile nu se dau acasa elevilor, sunt tinute la scoala ca “dovada”; eu ca sa vad ce a gresit copilul si sa remediez problema trebuie sa ma duc la scoala sa vad lucrarea corectata. La unele materii li se permite sa-si vada lucrarile, dar la altele li se dicteaza notele de pe o lista si atat.

    1. Nu inteleg, daca exista atatea teste, daca materia este stufoasa si copiii nu tin pasul, de ce ii mai trimiteti si la olimpiade? Fiica mea este abia clasa a IV-a, dar si de la ea din clasa se plang unii parinti ca nu mai pot de oboseala copiii, dar i-au inscris la toate concursurile posibile, de romana, matematica, mai fac si balet, si cor, si dansuri, copilaria sau joaca par sa fie ultima prioritate.
      Ma sperie prima parte a comentariului, sper ca nu este asa chiar pentru toata lumea, ci doar pentru parintii si copiii excesiv de ambitiosi, care vor sa ia 10 la toate testele, sa mearga la olimpiada si la mariri!

  15. Serios dar faptul că copii sunt bulversați de structura școlară care se schimbă incontinuu de faptul că nu zilele libere asta este problema sau faptul că materia este prea stufoasă prea multe materii și informații inutile de asta nu vor este nimeni Nu vorbește nimeni nici de faptul că copiii vin deja obosiți la școală bulversați de anumite materii cu prea multe cerințe că au nevoie de relaxare nu de îndopare cu informații pe degeaba , ce se vrea până la urmă abandonul școlar, eliminarea vacanțelor că sunt prea lungi sau prea multe Eu nu înțeleg lumea care nu înțelege că sunt totuși copii și presiunea pusă pe ei acum asupra dezvoltării intelectuale și psihice își va spune cuvântul la maturitate. Cine vrea să își transforme copilul campion ( nu știu dacă și copilul dorește sau e “îndrumat”) să o facă dar să nu ceară să bage pe toți copii in aceeasi categorie. Faceți școli speciale pentru campioni fără vacanțe fără pauze și pe restul copiilor elevilor lăsații să își termine școala normală I-IV , V-VIII , IX-XII în liniște fără stres.
    Cine vrea să meargă mai departe să ajungă cât mai sus este liber să o facă dar nu vă impuneți punctul asupra tuturora crezând că așa e bine. Nu suntem toți la fel nu vrem toți aceleași lucruri trăim într-o diversitate începeți să înțelegeți asta odată suntem in anul 2023.

    1. Structura clasica cu 3 trimestre, vacanta de iarna si vara 3 saptamani si scoala sa inceapa la 15 sept. si sa se incheie la 15 iunie. Sa se dea liberele normale, fara punti si sa nu stam pana in iulie la 35 de grade in scoli, ca mai apoi sa revenim cu vacanta de august in suflet la 30 de grade. Teze semestriale cu subiect unic. Asta e propunerea.

  16. Cu siguranta, turismul intern si extern inregistreaza cifre de afaceri record. Se poate vedea cu ochiul liber si cred ca asta a fost si scopul. Cui ii mai pasa ca scoala numai scoala nu (mai) e!

    Si sigur, scoala e Altfel pentru copiii cu bani, care merg din excursie in excursie, din punti in punti si din saptamani in saptamani ‘altfel’…. fata de copiii fara bani, uneori din aceeasi scoala sau clasa, care dupa o drumetie sau doua gratis si o plantare de pomisori / o plimbare la fel, epuizeaza activitatile care se pot desfasura fara bani.

  17. Romania are 15 zile libere,dar prea puține în învățământ dacă ne gândim că 15 august,25 decembrie,1 și 2 ianuarie sau 6 ianuarie,nu se prind pt că e vacanta.Apoi din 2 zile de Rusalii există numai una,cea de luni,că prima oricum e duminică și evliber de drept…Cu săptămâna altfel sau săptămâna verde e o altă discuție.

    1. Dragi părinți dar și cadre didactice încetați cu mentalitățile comuniste și cu ideile dacă voi nu ați reușit atunci vreți să vă vedeți reușita voastră prin copii. Încetați ca în fiecare an să tot bulversați copii cu schimbările din structura anului școlar
      Copii au nevoie de zile libere de relaxare de o școală care să nu pună presiune pe umerii lor, copii au nevoie nu doar de învățare care să îi scârbească de atâta școală mai au nevoie să petreacă și timp liber să simtă că sunt copii nu doar teme și lecții și recuperări voi gândiți când vorbiți și așa sunt obosiți și dau rateuri la examene pentru că la școală ei au devenit practic niște muncitori in câmpul muncii dar fără a fii plătiți. Nu va mai plângeți că saracii copii nu fac carte cei care vor să devină olimpici și să învețe masiv au să o facă. Specialiști să se abțină și să nu mai bage toți copii în aceeași oală de campioni fiecare este diferit și nu toți au ca scop final
      în viață universități masterate doctorate burse afară etc asta trebuie să înțeleagă specialiști și cei din MEN nu reducerea timpului liber este soluția ci reducerea materiilor predate și inutile și axarea pe ceea ce contează adică materii care sunt folositoare în viață și care sunt cerute in câmpul muncii adică fiecare copil să aibă posibilitatea să își aleagă materiile pe care vrea să le aprofundeze. Daca nu înțelegeți aceste lucruri să nu vă mirați că crește abandonul școlar și devenim o țară de oameni care habar nu au ce să facă când au terminat o școală pentru că au fost “îndopați” cu cunoștințe generale nefolositoare.

      1. Școala – cel puțin gimnaziul și liceele teoretice – nu e făcută să îi învețe pe copii o meserie, ci să îi facă oameni. Că nu prea reușește, asta e altceva. Dacă vrem un meseriaș și atât, facem ca altădată: la 11 ani dăm copilul ucenic la un meșter și meșterul îl învață meserie. Nu doar “câmpul muncii contează” în viața unui om.
        Să muncești mult nu e nicidecum o atitudine comunistă. Iar elevii români muncesc, majoritatea, prea puțin.
        Mai puneți câte o virgulă prin fraze, că devine ininteligibil ce spuneți.

        1. Subscriu, Alis!

          Din păcate, părinți ca Maria susțin revolta copiilor față de școală, iar aceștia din urmă devin bulversați nu de volumul conținuturilor, ci de faptul că nu există consens între ceea ce li se solicită. Părinți relaxați ca și ei, profesori extenuați de astfel de atitudini – copilul nu are decât de pierdut.

      2. Daca maria nu stie “ce sa faca cand” se sufoca de atata debit, sa faca pauze de respiratie si sa invete cand scriem “copiii” cu trei de “i” si “fara a fi” cu unul singur. In rest, combate bine, e “bărbată Zoe!”. Doar putin cam isterica!

      3. doamna, ati vrut sa pareti inteligenta, dar ati dat-o urat cu “i”-ul de la “copiii” care ar fi trebuit sa fie scris, si nu macelarit, saracul, cu 3 “i”.

  18. Copiii mei ,unul clasa 6a și altul în a 3a, nu au fost afectați de anul școlar pe module. Au aceleași rezultate bune la școală dar sunt mai relaxați. Contează foarte mult și cât de implicat este părintele în educația acestuia și să nu lase tot greul pe acea oră cu profesorul. Problema nu este la structura anului școlar, problema este la materiile prea multe și materialele mult prea stufoase. Daca tot comparăm cu orele din afara ca număr, ar trebui să comparăm și materia predată.

    1. Structura anului scolar pe care imi fac planificarea nu a inclus o mie de punti libere, nu a inclus fel si fel de evenimente de la care lipsim fara voia noastra: Erasmusuri, cercuri, inspectii speciale, sedinte CP si CA, intruniri de comisii, evaluari nationale ce ne solicita in asistenta si pe elevi sa lipseasca de la ore, recuperari de ore care nu se tin sau nu se pot efectiv tine. Si am enumerat doar o parte, fara sa amintesc situatiile total neprevazute pe care nici naiba nu le mai recupereaza. Am clase la care nu am ajuns de foarte mult timp din cauza unor astfel de imprejurari pe care nu le generez, nu tin de mine si nu doresc sa-mi influenteze structura planificarii.

  19. Copiii sunt total dați peste cap de ceste minivacanțe dese. Nu mai învață pentru că sunt în așteptarea liberelor, iar când revin la școală tragi de ei să reintre în ritmul de învățare. Recuperările sunt o glumă, deși MEC le folosește pentru a justifica tot soiul de punți. Analizați orice manual și veți observa că dacă ai avut o oră pe săptămână și aceea a picat luni, ești în pom cu materia. Nu poți face toate lecțiile din manual decât dacă predai pe repede înainte cate două lecții într-o oră.
    Anul școlar a ajuns o glumă.

    1. Serios dar faptul că copii sunt bulversați de structura școlară care se schimbă incontinuu de faptul că nu zilele libere sunt problema ci materia prea stufoasă prea multe materii și informații inutile de asta nu vor este nimeni Nu vorbește nimeni nici de faptul că copiii vin deja obosiți la școală bulversați de anumite materii cu prea multe cerințe că au nevoie de relaxare nu de îndopare cu informații pe degeaba , ce se vrea până la urmă abandonul școlar, eliminarea vacanțelor că sunt prea lungi sau prea multe Eu nu înțeleg lumea care că nu înțelege că sunt totuși copii și presiune pusă pe ei acum asupra dezvoltării intelectuale și psihice își va spune cuvântul la maturitate. Cine vrea să își transforme copilul campion ( nu știu dacă și copilul dorește sau e “îndrumat”) să o facă dar să nu ceară să bage pe toți copii in aceasta categorie. Faceți școli speciale pentru campioni fara vacante fara pauze și pe restul lăsații să își termine școala normală I-IV , V-VIII , IX XII în liniște fără stres.
      Cine vrea sa meargă mai departe să ajungă cât mai sus este liber să o facă dar vă impuneți punctul asupra tuturora crezând că așa e bine nu suntem toți la fel nu vrem toți aceleași lucruri trăim într-o diversitate începeți să înțelegeți asta odată suntem in anul 2023.

      1. Doamna Maria, nu țin neapărat să îmi impun “punctul asupra tuturora”, cum spuneți dvs, dar luați în calcul să folosiți în viitor, cu respect vă rog, semnele de punctuație pe care le-ați învățat pe când școala nu producea analfabeți, ca acum. A propos, când ați terminat liceul?

    2. cam așa e! ar trebui scoase punțile astea și în vacanțele dintre module puse i săpt altfel,una verde

  20. În zilele libere și elevii sunt împreună cu părinții și nu fac teme. Personalul didactic trebuie să își facă eșalonarea lecțiilor pe întreg parcursul anului școlar, încă din anul 2000, în conformitate cu structura anului școlar, care se publică de minister cu 6 luni înainte de începerea anuluiu școlar următor.
    Deci, parcurgerea ritmică a materiei, pentru fiecare disciplină, de către fiecare cadru didactic este obligatorie și este primul criteriu de evaluarea a activității didactice din fișa de auroevaluare/evaluare a personalului didactic, pentru anul școlar parcurs.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Flavian Georgescu, profesor de Matematică: Este inadmisibil ca în toți cei 4 ani de gimnaziu sau liceu să ne focusăm asupra tematicilor examenelor de evaluare națională sau de bacalaureat, algoritmic, fără a înțelege ce se află în spatele acestor probleme / Asta nu este Matematică! Asta este toceală și este tocmai opusul a ceea ce dorește disciplina Matematică pentru copii

Problema Matematicii în școala românească este analizată de profesorul de Matematică Flavian Georgescu într-un articol publicat de educatieprivata.ro. Acesta pune în antiteza rezultatele de la olimpiadele internaționale de matematică, unde…
Vezi articolul

Cercetătorul Dacian Dolean, specialist în alfabetizarea timpurie: Revenirea la trimestre în loc de semestre este o falsă problemă / Creșterea numărului de zile de școlarizare ar avea un avantaj foarte mare pentru elevii din medii defavorizate

“Discuția legată de revenirea la trimestre în loc de semestre este o falsă problemă a sistemului de educație din România. Aceste tipuri de schimbări nu sunt fundamentate științific”, a declarat…
Vezi articolul