Patronatele din turism cer ca anul școlar viitor 2023-2024 să înceapă pe 18 septembrie, mai târziu cu o săptămână decât a propus ministerul Educației / România este în topul țărilor europene cu cele mai puține zile de școală

2.327 de vizualizări
Asociaţiile patronale de pe Litoral şi Delta Dunării, alături de Organizaţia de Management a Destinaţiei (OMD) Mangalia, solicită Ministerului Educaţiei începerea anului şcolar 2023 – 2024 pe data de 18 septembrie, nu pe 11 septembrie cum prevede în Ordinul de ministru, aflat în dezbatere publică, scrie Agerpres. Este a doua oară, în decurs de 10 zile, când asociațiile cer ca școala să înceapă mai târziu anul școlar viitor, în condițiile în care România este pe locul 3 în rândul țărilor cu cele mai multe zile de vacanță, potrivit unui raport Eurydice.
  • Ministerul Educației a pus calendarul anului școlar 2023-2024 în dezbatere publică, propunând începerea școlii mai târziu cu o săptămână, pe 11 septembrie, iar vacanța de vară să se decaleze cu o săptămână pentru majoritatea elevilor, în afară de cei din ani terminali, și să înceapă în 21 iunie. Pe 6 februarie este ultima zi în care propunerile sunt în dezbatere publică – Detalii aici
  • Asociațiile de elevi nu sunt de acord cu prelungirea vacanței de vară, iar școala să înceapă pe 18 septembrie, așa cum au mai cerut pe 28 ianuarie, Asociațiile din turism. – detalii aici

Resto Constanţa motivează propunerea ca școala să înceapă pe 18 septembrie, într-un comunicat de presă, transmis luni de Agerpres, că “o săptămână de vacanţă suplimentară va permite copiilor şi părinţilor, dar şi cadrelor didactice, să se bucure mai mult de vremea frumoasă şi de timp benefic pentru refacerea capacităţii de pregătire şcolară în vederea noului an şcolar”.

“Toate asociaţiile patronale de pe Litoral şi din Delta Dunării (…), la care se adaugă asociaţii patronale din HoReCa din România şi Organizaţiile de Management de Destinaţie Mangalia şi Constanţa-Mamaia – solicită ferm amânarea datei de începere a şcolii până la 18 septembrie, considerând că o săptămână de vacanţă suplimentară va permite copiilor şi părinţilor, dar şi cadrelor didactice, să se bucure mai mult de vremea frumoasă şi de timp benefic pentru refacerea capacităţii de pregătire şcolară în vederea noului an şcolar. Multe din familiile cu copii se vor putea astfel bucura şi de tarifele scăzute în ofertele speciale din luna septembrie în destinaţii de vacanţă de Litoral, Delta Dunării, sau, desigur, de zile de vacanţă în destinaţii montane, balneare sau de city break în oraşe din România sau din lume. Constatăm că, în continuare, în ciuda apelurilor repetate, de peste 15 ani, anual, formulate de Federaţiile şi Patronatele din industria ospitalităţii din România, deciziile miniştrilor Educaţiei continuă să ignore interesul pe care administraţia centrală ar trebui să îl aloce, cu adevărat, industriei ospitalităţii şi atragerii de turişti şi de vizitatori în destinaţia România”, se menţionează în comunicatul transmis Agerpres.

În viziunea patronatelor din turism, “această situaţie repetată reprezintă un act de subminare a economiei şi priorităţilor judeţene şi naţionale în privinţa industriei ospitalităţii şi a promovării Destinaţiei România”.

“Cerem susţinere fermă din partea primului ministru în acest sens şi aşteptăm să vedem că, în sfârşit, şi turismul devine o prioritate reală în această ţară, aşa cum se întâmplă în Grecia, Turcia, Bulgaria, ca să enumerăm doar trei dintre destinaţiile concurente şi vecine”, notează Resto Constanţa.

Solicitarea cu privire la schimbarea datei de începere a anului şcolar 2023 – 2024 este semnată de: Asociaţia Patronală Resto Constanţa, Asociaţia Patronală Eforia Turistică, Asociaţia Patronală Costineşti, Asociaţia Operatorilor de Plaja Mamaia Nord, Asociaţia Patronală Marea Neagră – Sud Litoral, Asociaţia Patronală Tulcea – Delta Dunării şi Organizaţia de Management de Destinaţie Mangalia.

O parte dintre semnatarii acestei solicitări, Patronatul RESTO Constanţa şi patronatele “Eforia turistică”, Mamaia Nord, Costineşti şi Tulcea-Delta Dunării, au mai cerut în data de 28 ianuarie, întârzierea începerii anului școlar 2023-2024.

Atunci, Asociația Elevilor din Constanța a reacționat spunând că nu își dorește ca anul școlar să înceapă pe 18 septembrie, nici măcar pe 11 septembrie, cum propune ministerul Educației, ci pe 4 septembrie: “Este mai bine să avem examenele naționale mai devreme decât mai târziu”, spune Ariana Dudună, președintele Asociației. “Dacă școala începe mai târziu, și examenele se decalează prea mult: “Bacalaureatul, examenul de Evaluare Națională se amână chiar până prin iulie, când temperaturile sunt mult mai calde și e mult mai greu ca elevii să se concentreze, multe școli nu au dotările necesare pentru a face cursuri în lunile de vară când este foarte cald”, spune Ariana Dudună. –detalii aici

România este în topul țărilor europene cu cele mai puține zile de școală în 2022-2023

Solicitarea patronatelor din turism, ca școala să înceapă mai târziu vine în condițiile în care România este pe locul 3 în rândul țărilor cu cele mai multe zile de vacanță, potrivit unui raport Eurydice.

Edupedu.ro semnala încă din martie 2022, când a fost decisă structura noului an împărțit în cinci module, că acesta urma să aibă un număr similar de zile de școală cu cel anterior, anume 167, în pofida faptului că începea mai devreme (5 septembrie).

Cel mai recent raport Eurydice privind organizarea anului școlar arată că România ocupă locul 3, după Malta și Letonia, în rândul țărilor cu cele mai multe zile de vacanță, la nivelul școlii primare. De notat că, în România și în majoritatea țărilor europene, cu excepția anilor terminali, numărul zilelor de vacanță este același în învățământul primar și învățământul secundar (gimnaziu/liceu).

Astfel, România figurează în documentul citat cu 127 de zile de vacanță, fiind depășită doar de Malta (135) și Letonia (129). Peste 120 de zile de vacanță mai au doar Estonia, Franța, Grecia și Italia. – Detalii aici

Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, spunea că-și dorește schimbarea organizării anului școlar pentru a exista mai multe zile de școală: “Îmi doresc o perioadă de cursuri cât mai lungă”, spunea el.

La anul acesta școlar 2021-2022, se adaugă și diverse zile libere acordate de Guvern pentru a crea așa numitele punți. Anul acesta școlar de exemplu, din 3 zile pe care le-a declarat libere Guvernului, două afectează structura anului școlar pentru că sunt în timpul școlii. Așadar elevii merg la școală 165 de zile de școală în acest an.

Prima zi declarată liberă din acest an, 23 ianuarie, care abia a trecut, trebuie recuperată până în data de 28 februarie, potrivit Hotărârii de Guvern din decembrie 2022.

A doua zi liberă acordată de stat este pe 2 iunie 2023 și trebuie recuperată până în data de 30 iunie, deși vacanța de vară începe pe 17 iunie 2023. Ministerul Educației a precizat pentru Edupedu.ro la începutul anului, că recuperarea se poate face și în avans. – Detalii aici

De precizat este că școlile nu sunt obligate să raporteze dacă au recuperat zilele libere acordate de stat și nici nu există o procedură clară care să stabilească modul în care se recuperează.

La preluarea mandatului de ministru, Ligia Deca spunea că va menține structura pe module a anului școlar și va fi analizată după un an. „Voi păstra măsurile care au intrat în vigoare anul acesta, de exemplu organizarea modulară anului școlar, și vom analiza această formulă după un an de la implementare”, spune Deca. Având în vedere că a propus deja pentru anul școlar următor tot o structură pe module, ar putea interveni modificări, pe baza unei analize, abia din 2024-2025.

Amintim că, recent, fostul ministru al Educației Daniel Funeriu sublinia că este irelevant dacă anul școlar e împărțit în module, trimestre sau semestre. “Singurul lucru care ar produce un efect ar fi să prelungim anul școlar. Nu poți să ai 3 luni de vacanță de vară și să fii tot așa de bine pregătit ca unul care are o singură lună”, a comentat acesta. – Detalii aici

Impactul schimbării structurii anului școlar asupra performanței de învățare a elevilor este nul, spune fostul ministru al Educației, Mircea Miclea.

Structura anului școlar 2023-2024, lansată în dezbatere publică

Anul şcolar 2023 – 2024 se structurează, pe intervale (module) de cursuri și intervale de vacanță, astfel, potrivit proiectului:

Cursuri – de luni, 11 septembrie 2023 până vineri, 27 octombrie 2023.

  • Vacanţă – de sâmbătă, 28 octombrie 2023 până duminică, 5 noiembrie 2023.

Cursuri – de luni, 6 noiembrie 2023 până vineri, 22 decembrie 2023.

  • Vacanţă – de sâmbătă, 23 decembrie 2023 până duminică, 7 ianuarie 2024.

Cursuri – de luni, 8 ianuarie 2024 – până vineri, 9 februarie 2024, respectiv vineri, 16 februarie 2024 sau vineri, 23 februarie 2024, după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educației, cu părinții/reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de învățământ.

  • Vacanță – o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 12 februarie – 3 martie 2024.

Cursuri – de luni, 19 februarie 2024, respectiv luni, 26 februarie 2024 sau luni, 4 martie 2024, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, după caz, până vineri, 12 aprilie 2024.

  • Vacanţă – de sâmbătă, 13 aprilie 2024 până duminică, 21 aprilie 2024.

Cursuri – de luni, 22 aprilie 2024 până vineri, 21 iunie 2024.

  • Vacanţă – de sâmbătă, 22 iunie 2024, până duminică, 8 septembrie 2024

În forma actuală, proiectul mai prevede:

– Desfășurarea Programului național „Școala altfel” și a Programului „Săptămâna Verde” în perioada 11 septembrie 2023 – 12 aprilie 2024, la decizia unităților de învățământ.

– Săptămâna de vacanță, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 12 februarie – 3 martie 2024.

Prin excepţie,

  • „pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 7 iunie 2024;
  • pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 14 iunie 2024;
  • pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică, cu excepţia claselor prevăzute la litera a) şi pentru clasele din învăţământul profesional, anul şcolar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 28 iunie 2024;

    pentru clasele din învăţământul postliceal, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare”.
Citește și:
Anul școlar 2023-2024 să înceapă pe 11 septembrie, mai târziu cu o săptămână decât stabilise Cîmpeanu – propunere oficială a ministrului Ligia Deca, ce ar menține România în topul țărilor cu cele mai puține zile de școală / Vor fi cu 7 zile de cursuri în plus față de actualul an școlar

Asociația Elevilor din Constanța vrea ca anul școlar să înceapă pe 4 septembrie, nu pe 11 septembrie, așa cum propune ministerul Educației: “Este mai bine să avem examenele naționale mai devreme decât mai târziu”, spune Ariana Dudună, președintele Asociației

7 comments
  1. Aprox 15 septembrie inceperea scolii si terminarea ei in jur de 15-20 iunie este benefica pentru elevi, familiile lor si apoi probabil si pentru turism!

  2. Anul şcolar structurat pe module nu este benefic pentru elevi și profesori. Elevii trec din vacanță în vacanță, până reintră în ritm durează și continuitatea este distrusă, eficiența învățării scade vertiginos!

    Data de începere este mai bună decât 5, dar e de preferat 15 septembrie!

  3. Mai terminați odată cu acest clișeu tâmp al “topului țărilor europene cu cele mai puține zile de școală”. Contează CALITATEA, nu cantitatea.

    Parcă ne reîntoarcem la “Epoca de Aur”, cu producții record la hectar. Pe hârtie, doar pe hârtie.

    Despre “aleșii” care muncesc “decât” trei luni cumulat pe an pe 30000 lei pe lună, ce ziceți? Despre “bătrânii” pensionari de 45 de ani, tot nimic. Nimic.

    Repet!

    Calitate. Ore atractive. Programe actualizate.

    1. De acord. Într-adevăr, titlul acesta, des întâlnit “România aflată în topului țărilor europene cu cele mai puține zile de școală” sunt o mare prostie.
      Oare de ce nu se vorbește mai mult despre programa școlară supraîncărcată, despre cum profesorii sunt nevoiți să fugă prin materie ( mai ales la română și matematică), iar elevii nu au cum să își însușească temeinic materia, despre cum copii de 12 ani stau până la ora 14.00 la ore după care urmează temele, despre cât de puține lucruri practice se învață în școală și așa mai departe?!

      Zilele puține de școală nu compensează pentru atîtea dezechilibre.

      Vorba profesorului Daniel David “Noi vrem să-i facem academicieni încă din liceu”

  4. Nici nu ar trebui sa ceara careva. Asa e firesc, sa inceapa dupa 15 sept.scoala. Cele mai frumoase vacante la munte in copilarie le-am facut in soarele bland de inceput de septembrie. Astia de la minister n-au minte.

  5. Scoala in Romania ar trebui sa inceapa pe 15 sept si sa se incheie pe 15 iunie. Pe 15 sept e destul de racoare si pana pe 15 iunie inca nu au venit caldurile.

    In Italia de ex. scoala incepe pe 11 – 14 sept si se termina pe 10 – 12 iunie. Pentru ca si acolo este cald. Elevii in Italia stau cam 5 ore la scoala.

    In Finlanda scoala incepe pe 9 – 10 august si se termina pe 6 iunie. In august temperatura medie e pe la 20 grade. Elevii din Finlanda incep scoala pe la ora 9 termina pe la 14 si nu prea au teme pentru acasa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

DESCARCĂ AUDIO Modele de subiecte pentru competențele lingvistice în limba română, limbi străine și limbile minorităților pentru Bacalaureat 2024, publicate de Ministerul Educației

Modele de subiecte pentru competențele lingvistice și digitale de Bacalaureat 2024 au fost publicate de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE) din subordinea Ministerului Educației. Elevii de clasa a…
Vezi articolul

FOTO „Căsuţa cu cărţi”, proiectul unui IT-ist din Câmpina prin care oricine poate avea acces gratis la lectură: zeci de mini-biblioteci montate în localități din Prahova/ „Cărţile bune dispar, acum le ştampilez ca să nu mai fie vândute”

„Căsuţa cu cărţi” este proiectul unui tânăr it-ist din Câmpina, Ionuţ Oprea, care se bucură de mare succes în rândul pasionaţilor de lectură. Concret, în ultimii trei ani, Ionuţ a…
Vezi articolul

INTERVIU Diana Bâscă, învățătoare într-o comunitate dezavantajată din Săcele: Din cei 30 de copii pe care-i am la clasa a II-a, doar șase se pot conecta la orele online. Anul trecut am făcut citire la telefon, când se ridică restricțiile va trebui să recapitulez din clasa I

Doar șase copii din 30 au astăzi resursele necesare pentru a face școală online la o clasă dintr-o comunitate dezavantajată din Săcele. Chiar dacă au primit tablete, conexiune la internet…
Vezi articolul