Liana Timiș-Mureșan, profesoară de economie și educație antreprenorială la Liceul Borșa, a spus că munca profesorilor„nu se rezumă nici la programul de lucru, nici strict la notele din catalog. Munca unui profesor se vede în timp”. Aceasta a precizat că „pleci la școală cu niște obiective, te întorci cu niște întrebări, reiei acea buclă, vezi ce a funcționat”. Declarațiile au fost făcute vineri, 1 mai, la Prima News.
- Liana Timiș-Mureșan a fost printre profesorii premiați la Gala Merito 2026.
„Eu sunt din Maramureș, predau la un liceu din urban mic, la Liceul Borșa. Într-adevăr, munca unui profesor, deși poate e mai simplu să încerci să o cuantifici, să faci o statistică, nu se rezumă nici la programul de lucru, nici strict la notele din catalog. Munca unui profesor se vede în timp. Munca unui profesor nu se termină niciodată. Pleci la școală cu niște obiective, te întorci cu niște întrebări, reiei acea buclă, vezi ce a funcționat. De multe ori, păstrezi legătura cu elevii peste ani și vezi acolo dacă ceea ce ai plantat tu a crescut. Și ceea ce poți să faci în plus e o permanentă adaptare, pentru că nu doar că niciun elev nu seamănă cu celălalt, dar nicio generație de elevi în seamănă cu cealaltă. Și în permanență trebuie să te gândești de ce anume au nevoie, pentru că nu mai poți să te rezumi la a livra un conținut”, a menționat Liana Timiș-Mureșan.
Profesoara a spus că în educație „nu poți să îți pui întrebarea doar ce funcționează, n-ai o rețetă universală”:
„Încă sunt, nu știu, sub efectul Galei, dar nu doar al Galei. Pentru mine, cele 2 zile de integrare în comunitate au fost mai prețioase, mai intense poate decât Gala, pentru că ai descoperit oameni care au același scop, care vin împreună, care sunt deschiși, care vin și spun «uite, la mine asta a funcționat», pentru că, în educație, de fapt și de drept, nu poți să îți pui întrebarea doar ce funcționează, n-ai o rețetă universală, ar fi ideal, ne dorim să fie așa, dar nu este. Și atunci toată lumea se întreabă în ce condiții funcționează ceva, cu cine și de ce. Și când poți să vii împreună cu mai mulți profesori să pui aceeași întrebare, de acolo să nasc în permanență răspunsuri (…).”
Întrebare: Mă mai gândeam acum câți colegi ați inspirat și ce ați adus în cancelaria dumneavoastră după Gala Merito, pentru că există și acest efect?
Liana Timiș-Mureșan: Nu am ajuns în cancelarie după Gala Merito, pentru că abia undeva după miezul nopții m-am întors în Maramureș. Au urmat cele 2 zile de integrare în comunitate. Am o agendă plină de idei cu care vreau să mă întorc la școală și să vedem cum le putem implementa împreună. Dar o idee care mi-a rămas este cea de comunitate de învățare. Cred că se pot crea comunități de învățare mai mici și mai mari și, până la urmă, orice cancelarie se poate transforma într-o comunitate de învățare.
Edupedu.ro a scris că Ministrul Educației intenționează să întocmească un material care „să evidențieze activitatea complexă a cadrelor didactice”, urmând ca analiza să fie prezentată opiniei publice, potrivit unui document trimis în teritoriu de sindicatele din Învățământ. Marți, 17 martie, ministrul Mihai Dimian s-a întâlnit cu reprezentanții sindicatelor din învățământul preuniversitar.
Vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, George Purcaru, a declarat că în toamna anului școlar 2026-2027 peste 2.000 de posturi o să dispară, ca urmare a măsurilor din Legea Bolojan.
„Măsurile luate prin Legea Bolojan au adus un dezastru în Educație. Și nu s-au oprit aici. Aici fac referire la faptul că în toamna anului școlar 2026-2027 peste 2000 de posturi vor dispărea. Nu vom opri aceste proteste – și de stradă, dar mai ales declanșarea grevei generale – până când aceste măsuri nu vor fi abrogate”, a declarat George Purcaru.
Președintele Federației Sindicatului din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, a criticat modul în care a fost majorată norma didactică pentru profesori și a susținut că măsura a afectat în special profesorii care au vechime peste 25 de ani și grad didactic I. „În niciun stat european nu există așa ceva. Profesorii care sunt mai în vârstă, care au anumite grade, o anumită experiență, au mai puține ore de predare”, a declarat Marius Nistor la TVR Info, pe 25 februarie.
Despre norma didactică
Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.