Adriana Iancu, profesoară de Limba română și directoare a Școlii Gimnaziale nr. 206 din București, a declarat că „un profesor nu muncește numai 4 ore pe zi. Muncește multe ore pe zi”. Aceasta a afirmat că „munca în învățământ are această componentă majoră de invizibilitate”. Declarațiile au fost făcute vineri, 1 mai, la Prima News.
„Fără doar și poate, în învățământ, dacă nu ai vocație, poate că este bine nici să nu intri pe poarta școlii. Aceia dintre profesori care pornesc de la acest raționament și, mă rog, este un dar vocația, nu se uită niciodată la ceas și nu își fac un calcul privind orele pe care le vor petrece în școală – sau nu neapărat în școală – orele pe care le petrec pentru elevii pe care îi au la clasă. Prin urmare, munca în educație face parte din această ecuație a învățământului la modul general”, a spus Adriana Iancu.
Directoarea Școlii Gimnaziale nr. 206 din București a precizat că profesorii muncesc multe ore pe zi și că o bucățică din sufletul fiecărui profesor rămâne la catedră:
„Munca în învățământ are această componentă majoră de invizibilitate. Este păcat că societatea judecă faptul că un profesor muncește 4 ore pe zi. Nu. Un profesor nu muncește numai 4 ore pe zi. Muncește multe ore pe zi și, mai mult de atât, pune cea mai frumoasă parte. Își pune sufletul pe care îl lasă acolo. O bucățică din sufletul lui rămâne la catedră, rămâne în ochii copiilor care îl privesc. Prin urmare, e adevărat, avem un contract de muncă, dar profesorii nu își mai pun atâtea întrebări privind timpul pe care îl muncesc și îl dedică școlii.”
Adriana Iancu a menționat că programul unui profesor nu se termină „atunci când ți-ai terminat orele”, deoarece „s-ar putea să fie nevoie să rămâi în școală pentru unul dintre elevii tăi, pentru o întâlnire cu un părinte” sau pentru anumite activități care nu sunt incluse în norma de 40 de ore pe săptămână:
„Învățământul este un ecosistem, așa cum foarte bine spui tu, și, niciodată, programul nu se termină atunci când ți-ai terminat orele, pentru că s-ar putea să fie nevoie să rămâi în școală pentru unul dintre elevii tăi, pentru o întâlnire cu un părinte sau pentru activitățile care nici nu mai sunt astăzi luate în calcul în norma aceasta de 40 de ore.
Cu toate acestea, să știți că, totuși, profesorii nu-și pun problema privind timpul și, niciodată, de când sunt în învățământ – și am niște ani insuficient de mulți – nu i-am auzit pe colegii mei să spună vreodată că «programul meu s-a încheiat astăzi, nu voi rămâne la consiliul profesoral, nu mă voi întâlni cu un părinte». Aceasta este comunitatea lărgită de profesori, nu numai comunitatea mea.”
Edupedu.ro a scris că Ministrul Educației intenționează să întocmească un material care „să evidențieze activitatea complexă a cadrelor didactice”, urmând ca analiza să fie prezentată opiniei publice, potrivit unui document trimis în teritoriu de sindicatele din Învățământ. Marți, 17 martie, ministrul Mihai Dimian s-a întâlnit cu reprezentanții sindicatelor din învățământul preuniversitar.
Vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, George Purcaru, a declarat că în toamna anului școlar 2026-2027 peste 2.000 de posturi o să dispară, ca urmare a măsurilor din Legea Bolojan.
„Măsurile luate prin Legea Bolojan au adus un dezastru în Educație. Și nu s-au oprit aici. Aici fac referire la faptul că în toamna anului școlar 2026-2027 peste 2000 de posturi vor dispărea. Nu vom opri aceste proteste – și de stradă, dar mai ales declanșarea grevei generale – până când aceste măsuri nu vor fi abrogate”, a declarat George Purcaru.
Președintele Federației Sindicatului din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, a criticat modul în care a fost majorată norma didactică pentru profesori și a susținut că măsura a afectat în special profesorii care au vechime peste 25 de ani și grad didactic I. „În niciun stat european nu există așa ceva. Profesorii care sunt mai în vârstă, care au anumite grade, o anumită experiență, au mai puține ore de predare”, a declarat Marius Nistor la TVR Info, pe 25 februarie.
Despre norma didactică
Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.