Care este temeiul legal pentru ca Politehnica București să intre în acționariatul unei companii de asigurări, situație ce nu e prevăzută în Legea învățământului superior? MEC eludează un răspuns concret și insistă pe autonomia universitară, iar Universitatea nu a răspuns conform legii

1.931 de vizualizări
Universitatea Politehnica București / Foto: upb.ro
Intrarea Universității Politehnica București în acționariatul unei companii active pe piața asigurărilor, EximAsig, anunțată pe 30 mai 2025 de Profit.ro, se petrece în condițiile în care Legea învățământului superior nu permite universităților să intre direct în astfel de afaceri. Ministerul Educației și Cercetării, contactat de Edupedu.ro în legătură cu legalitatea tranzacției, evită să se refere clar la limitele impuse de lege și insistă asupra autonomiei universitare și asupra posibilității de „înființare” a unei societăți de către o universitate. Iar Politehnica București nu răspunde întrebărilor noastre, fără să respecte Legea 544 privind liberul acces la informații de interes public.

Pe 30 mai, Profit.ro anunța o „surpriză”, anume intrarea Universității Politehnica București în acționariatul EximAsig, companie controlată de stat prin Exim Banca Românească. Această companie era prezentată ca ocupantă a „locului 3 pe segmentul asigurărilor de garanții, cu o cotă de piață de 17.03% în 2024”. Potrivit publicației citate, care a dat informația pe surse, Politehnica București intra în acționariat în urma unei majorări de capital cu aproape 40 de milioane de lei, Exim Banca Românească, deținătoare a 98,6% din acțiuni, reducându-și participația sub 51%.

  • Sursa citată menționa, atunci, că „Politehnica vrea astfel să își diversifice plasamentele, profitul rezultat fiind investit tot în activitatea universității (investiții în modernizarea de cămine etc).”

Ulterior, pe 5 iunie, tot Profit.ro scria că „documentația privind infuzia de capital se află la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru aprobare”, aprobare care nu a fost anunțată public până acum. Pe site-ul Ministerului Finanțelor, Compania de Asigurări-Reasigurări Exim România (EximAsig) figurează în continuare, în acest moment, cu un acționariat format din Exim Banca Românească SA – 98,5702%, acționari minoritari persoane fizice – 1,4298%.

Dar activitatea Universității Naționale de Știință și Tehnologie (UNST) Politehnica București este guvernată de Legea 199/2023 a învățământului superior. Iar aceasta nu conține nicio prevedere care să ofere bază legală pentru tranzacția menționată, așa cum a fost anunțată de Profit.ro.

Legea permite universităților să înființeze societăți comerciale, fundații, asociații sau alte instituții, dar nu menționează nicio formă de intrare în acționariatul unor firme existente de tipul celor active pe piața asigurărilor, precum EximAsig. 

Iar aceeași lege spune că obiectul de activitate al societăților respective trebuie să fie conex misiunii instituției de învățământ superior.

Mai precis, Legea 199/2023 prevede:

  • „Art. 16 (1) Instituțiile de învățământ superior pot înființa, singure sau prin asociere, după caz, societăți comerciale, fundații, asociații, unități de învățământ preuniversitar, consorții pentru învățământ dual, spitale universitare, farmacii universitare, unități medicale ambulatorii, inclusiv stomatologice, și cabinete de specialitate, inclusiv stomatologice, cu aprobarea senatului universitar, conform prevederilor legale. Condiția ca acestea să se înființeze este aceea ca ele să contribuie la creșterea performanțelor instituției și să nu influențeze negativ în niciun fel activitățile de învățământ și cercetare. Obiectul de activitate al societăților, asociațiilor și/sau fundațiilor trebuie să fie conex misiunii instituției de învățământ superior.

Celelalte puncte ale Art. 16 fac referire la înființarea unor structuri de cercetare / de spectacole, de consorții de cercetare sau cu instituții de spectacole, de consorții universitare sau preluarea unor organizații de cercetare.

Art. 17 prevede posibilitatea de înființare a unor unități de învățământ preuniversitar.

Iar Art. 20 listează componentele organizatorice care pot fi cuprinse într-o instituție de învățământ superior:

  • „(1) Pentru îndeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumată, orice instituție de învățământ superior poate cuprinde următoarele componente organizatorice: facultăți, departamente, departamente pentru pregătirea personalului didactic, școli doctorale, institute, centre sau laboratoare, unități de proiectare, centre de consultanță, clinici sau spitale universitare și/sau alte structuri/unități medicale, precum unități medicale ambulatorii, inclusiv stomatologice, și cabinete de specialitate, inclusiv stomatologice, laboratoare de tehnică dentară, institute de pregătire în rezidențiat, farmacii universitare, studiouri și ateliere artistice, de artele spectacolului, muzee, studiouri și ateliere audiovizuale, cinematografie și fotografie, grădini botanice, teatre, muzee, radio și televiziune, tipografii, edituri, publicații, centre pentru formarea continuă a resurselor umane, unități de microproducție și prestări servicii, unități de cazare și alimentație publică, stațiuni didactice/baze didactice pentru aplicații și performanță în sport, stațiuni experimentale sau alte entități pentru activități de producție și transfer de cunoaștere și tehnologie, centre de competență, cluburi sportive universitare, precum și unități de învățământ preuniversitar. În structura instituțiilor de învățământ superior funcționează direcții și servicii tehnico-administrative. Instituțiile de învățământ superior românești pot organiza filiale universitare.”

Activități precum cele ce decurg din participarea la o companie de asigurări nu figurează, astfel, printre cele ce pot să intre în domeniul de activitate al unei universități, așa cum se poate întâmpla, de exemplu, cu edituri, televiziuni sau posturi de radio (cum e cazul Euronews, tot sub aripa Politehnica București), studiouri, instituții culturale, unități medicale și spitale, unități de cazare și alimentație publică etc..

Ministerul Educației și Politehnica București evită explicațiile

La scurtă vreme după ce Profit.ro a publicat știrea menționată, pe 2 iunie 2025, Edupedu.ro a solicitat MEC un punct de vedere cu privire la legalitatea tranzacției anunțate, arătând că legea prevede posibilitatea ca universitățile să „înființeze” societăți, al căror obiect de activitate „trebuie să fie conex misiunii instituției”. 

MEC a răspuns după mai bine de o lună și jumătate, mult peste termenul prevăzut de Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public. Legea prevede că autoritățile trebuie să răspundă la astfel de solicitări în 10 zile de la înregistrarea solicitării, iar dacă acest termen e depășit solicitantul trebuie înștiințat, iar răspunsul trebuie comunicat în maximum 30 de zile.

Ulterior, Edupedu.ro a încercat să obțină răspunsuri de la conducerea UNST Politehnica București, însă aceasta nu a răspuns, încercând, pe parcurs, să întârzie termenul de transmitere a informațiilor prin artificii de relații publice, iar apoi depășind termenul stabilit de Legea informațiilor de interes public – detalii mai jos. În momentul în care Universitatea va răspunde solicitării, vom prezenta poziția acesteia.

MEC a răspuns întrebărilor Edupedu.ro pe 25 iulie. În răspunsurile sale, Ministerul – unde unul dintre secretarii de stat este Gigel Paraschiv, prorector la Politehnica București – pune accentul pe autonomia universitară și arată că, potrivit art. 16 din Legea 199 a învățământului superior, ce permite „înființarea” unei societăți sau a unei fundații, se pot desfășura „toate activitățile permise de legislația aplicabilă”:

  • „Considerăm prin urmare că, având în vedere și art. 16 din Legea nr.199/2023, atât timp cât UNSTPB înființează sau a înființat o fundație sau o societate comercială în conformitate cu prevederile legale și cu misiunea instituției, acestea vor putea desfășura toate activitățile permise de legislația aplicabilă.”

Ministerul nu se exprimă sub nicio formă asupra participării Politehnicii la o majorare de capital, lucru care nu este prevăzut în legislație. Dar din răspuns reiese că acest lucru, în accepțiunea ministerului, ar fi posibil printr-o societate „înființată” de universitate. Aceasta, însă, ar trebui să aibă obiect de activitate care să fie conex misiunii universității, lucru asupra căruia MEC nu se pronunță deloc.

Ministerul mai arată că „în privința acțiunilor universității ca persoană juridică, acestea trebuie să respecte prevederile legale în vigoare. Controlul legalității activităților universității este asigurat de autoritățile cu atribuții specifice în domeniu”.

Întrebările Edupedu.ro și răspunsurile Ministerului – detaliat:

1. Există un temei legal prin care o universitate poate face astfel de investiții? Legea învățământului superior 199/2023 prevede posibilitatea de a „înființa” societăți comerciale, al căror obiect de activitate, conform legii, „trebuie să fie conex misiunii instituției de învățământ superior”. Există alte prevederi legale care permit o astfel de participare la majorări de capital?

2. Dacă da, care sunt acestea?

1 – 2: „Instituțiile de învățământ superior de stat, inclusiv Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București (UNSTPB), funcționează în conformitate cu prevederile Legii învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare. În cuprinsul acestui act normativ sunt reglementate, printre altele, următoarele principii fundamentale de funcționare: principiul autonomiei universitareprincipiul răspunderii publice și principiul eficienței manageriale și financiare în baza căruia se urmărește obținerea de rezultate educaționale adecvate, prin gestionarea resurselor existente.

Autonomia universitară garantată de către Constituția României trebuie exercitată în limitele legislației aplicabile și cu condiția asumării răspunderii publice. Principiul răspunderii publice include obligația de a se asigura și eficiența managerială și a utilizării resurselor / cheltuielilor din fondurile publice în baza căruia se urmărește obținerea de rezultate educaționale adecvate, prin gestionarea resurselor existente.

Art. 16 alin. (1) din Legea 199/2023 prevede că o modalitate de gestionare a autonomiei universitare este aceea ca universitatea să înființeze, singură sau prin asociere, printre altele, societăți comerciale sau fundații, astfel încât aceasta să poată obține venituri suplimentare proprii.

După cum se poate observa, acest articol stabilește în mod clar faptul că autonomia universitară se poate exercita prin înființarea de către universitate a unei fundații sau societăți comerciale (aceasta din urmă pentru desfășurarea unor activități economice).

Considerăm prin urmare că, având în vedere și art. 16 din Legea nr.199/2023, atât timp cât UNSTPB înființează sau a înființat o fundație sau o societate comercială în conformitate cu prevederile legale și cu misiunea instituției, acestea vor putea desfășura toate activitățile permise de legislația aplicabilă.”

3. Dacă da, ce tip de fonduri poate folosi o universitate pentru astfel de investiții în companii?

„O instituție de învățământ superior poate utiliza fondurile rezultate din venituri proprii, conform prevederilor legale în vigoare.”

4. Există proceduri pe care o universitate trebuie să le urmeze în relația cu Ministerul Educației și Cercetării, în momentul în când întreprinde astfel de acțiuni în domeniul comercial, ce presupun fonduri publice? Dacă da, a respectat Politehnica București aceste proceduri?

„În relația cu MEC o instituție de învățământ superior se raportează prin prisma principiului autonomiei universitare și financiare.

În conformitate cu deciziile CCR, instituția de învățământ superior răspunde de modul în care respectă prevederile legale cu privire la cheltuirea banului public. MEC nu poate interfera cu modul în care o universitate gestionează fondurile din veniturile proprii, legea neatribuind ministerului prerogative în acest sens.”

5. Dacă nu, iar astfel de acțiuni se desfășoară în numele autonomiei universitare, cine asigură controlul legalității pentru respectivele acțiuni?

„În privința acțiunilor universității ca persoană juridică, acestea trebuie să respecte prevederile legale în vigoare. Controlul legalității activităților universității este asigurat de autoritățile cu atribuții specifice în domeniu.”

6. Ce alte cazuri de participare a unei universități în acționariatul unor companii existente pe piață, realizate în urma unei majorări de capital sau prin alte investiții sau tranzacții, există în acest moment?

„Nu avem cunoștință de alte cazuri similare, deoarece aceste instituții nu au obligația să comunice astfel de informații.”

Politehnica București a apelat, în schimb, la artificii pentru amânarea răspunsurilor și la nerespectarea Legii 544

Ulterior, la începutul lunii august, Edupedu.ro a încercat în mod repetat să îl contacteze, pe această temă, pe Mihnea Costoiu, rectorul Politehnica București, însă acesta nu a răspuns apelurilor telefonice și mesajelor noastre. 

În speranța unor răspunsuri prompte, întrucât țin de legalitatea unui demers început deja, deci pentru care nu este nevoie de verificări aprofundate, Edupedu.ro a adresat, apoi, întrebări prin ofițerul de presă al universității. Replica a fost, însă, că vom „primi răspunsul în termenul legal de răspuns la petiții” – deși era vorba despre întrebări de presă, nu despre o petiție. Iar regimul petițiilor înseamnă că universitatea își rezerva un timp de răspuns mult mai lung decât cel de 10 zile, anume 30 de zile, cu posibilitatea de prelungire la 45 de zile.

Drept urmare, pe 5 august am transmis UNSTPB întrebările noastre în temeiul Legii 544 privind liberul acces la informații de interes public. Universitatea nu a respectat, însă, termenul prevăzut de lege pentru a răspunde, anume 10 zile, nici nu a înștiințat că ar fi nevoie de o prelungire la 30 de zile.

  • Vom publica răspunsurile în momentul în care le vom primi.

Întrebările Edupedu.ro pentru UNSTPB:

1. În ce stadiu este tranzacția pentru intrarea Politehnicii în acționariatul societății de asigurări EximAsig, despre care a relatat Profit.ro în urmă cu două luni?

2. Ce vehicul este folosit de Politehnica pentru această tranzacție? Intră direct Universitatea sau intră printr-o societate comercială? Dacă este folosită o societate comercială sau altă formă, care este aceasta?

3. Legea prevede că obiectul de activitate al societăților, asociațiilor și/sau fundațiilor înființate de universități (anume „înființate”, nu în care intră prin diverse tranzacții)  trebuie să fie conex misiunii instituției de învățământ superior. În ce manieră are această societate de asigurări – sau cea folosită, eventual, pentru intrarea în acționariat – o activitate conexă Politehnicii?

4. Art 20 din lege listează domeniile în care universitățile pot avea componente organizatorice, de la unități de învățământ preuniversitar la spitale și televiziuni. Niciuna nu are legătură cu asigurările. În acest context, cum se susține, legal, intrarea Politehnicii într-o societate de asigurări?

Citește și:

Politehnica București a intrat în acționariatul unei companii de asigurări, prin participarea la o majorare de capital – Profit.ro


2 comments
  1. Ce înseamnă să fie rector un politruc, fără doctorat, fără a avea habar de cercetare și inovare!

  2. Și se mai plâng universitățile că nu au bani de burse, de salarii, de investiții în camine, în laboratoare etc. dar văd că bani de aruncat pe toate prostiile au

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Material susținut de Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca

Acordăm burse de cercetare de până la 10.000 de lei per student, spune Anca Buzoianu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca: Studenții noștri de azi sunt mai pretenţioşi faţă de actul educaţional şi mult mai critici, fapt care ne bucură / Politica noastră este ca toți cei din anul I să primească loc în cămin

Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca este pe locul 1 în rankingul Scimago 2021, după activitatea de cercetare și pe locul 4 în metarankingul național al celor…
Vezi articolul

Inteligența artificială presează universitățile să se concentreze mai mult pe programe de recalificare permanentă și să promoveze competențele „de neînlocuit”, „care nu sunt ușor automatizabile” – rectorul Universității de Vest, Marilen Pirtea

Transformarea cunoașterii și tehnologiei prin inteligență artificială, ce are impact direct asupra economiei, va presa universitățile să se concentreze pe programe mai flexibile, cu accent pe cele de „recalificare permanentă…
Vezi articolul