Sunt asimptomaticii “răspândaci”? Revista Nature: Nu există încă un acord științific privind posibilul rol de motor al pandemiei, în cazul infectaților fără simptome

5.416 vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Când autoritățile au decis închiderea școlilor pentru elevii de toate vârstele, o explicație dată de premierul Ludovic Orban a fost că, deși “la școală nu se infectează, se infectează în alte locuri”, o parte dintre elevi, anume adolescenții, sunt în mare majoritate asimptomatici și “răspândaci de virus”. El nu a spus pe ce își bazează afirmațiile. Or, potrivit unei noi sinteze a revistei Nature, publicată săptămâna trecută, deși în comunitatea științifică există un acord că asimptomaticii răspândesc virusul, nu s-a ajuns nici pe departe la un acord în privința rolului lor în evoluția epidemiei. Ce se știe și nu se știe, până acum, despre asimptomatici?

Potrivit Nature, dovezile de până acum sugerează că aproximativ una din cinci persoane infectate cu noul coronavirus nu va prezenta niciun simptom și ar transmite virusul către un număr semnificativ mai mic de oameni, decât o persoană cu simptome. Dar cercetătorii nu au ajuns la o concluzie comun acceptată cu privire la rolul asimptomaticilor de motor al pandemiei.

Principala problemă în determinarea ratei de cazuri asimptomatice este diferențierea între asimptomatici și persoanele infectate care nu au ajuns în faza simptomatică, potrivit cercetătoarei Krutika Kuppalli de la Stanford University School of Medicine, citată de revista menționată.

De aici apar diferențele între studiile preliminare și cele mai noi. La începutul pandemiei, cercetările sugerau că infecțiile asimptomatice ar fi putut reprezenta până la 81% din totalul cazurilor. Dar o nouă analiză, publicată luna trecută și bazată pe 13 studii cu un eșantion total de peste 20.000 de persoane, a calculat rata asimptomaticilor la 17%. În această cercetare, persoanele asimptomatice sunt definite drept cele care nu prezintă niciunul dintre simptomele-cheie Covid-19 pe toată perioada de urmărire a bolii, analiza luând în calcul doar studiile care au urmărit persoane infectate timp de cel puțin șapte zile.

Analiza citată a mai constatat că este cu 42% mai puțin probabil ca persoanele asimptomatice să transmită virusul, comparativ cu persoanele care prezintă simprome.

Opinii adverse privind impactul asimptomaticilor

O altă analiză a datelor, ce face parte dintr-un studiu mai larg pe populație, realizat la Geneva, urmărește să evalueze transmisia virusului între persoane care locuiesc împreună. Într-un document preliminar publicat luna aceasta și citat de Nature, autorii spun că riscul ca o persoană asimptomatică să transmită virusul în propria gospodărie echivalează cu un sfert din riscul de transmisie asociat unei persoane care prezintă simptome.

  • Publicația citează opinii științifice potrivit cărora persoanele asimptomatice pot reprezenta un risc semnificativ pentru sănătatea publică, în pofida riscului scăzut de transmisie, pentru că este mult mai probabil ca ele să participe la viața comunității, în loc să se izoleze.
  • Dar opiniile de acest fel sunt contrazise de altele, care argumentează că asimptomaticii nu ar prezenta un risc atât de mare, deoarece “nu tușesc și nu strănută la fel de mult, probabil nu contaminează suprafețele asemenea altor oameni”.

Nature îl citrează pe Muge Cevik, cercetător la Universitatea St. Andrews din Marea Britanie, care arată că, deoarece majoritatea bolnavilor prezintă simprome, concentrarea pe identificarea acestora ar elimina, probabil, cele mai multe situații de transmisie a virusului. Cevik și colegii săi au realizat o analiză a 79 de studii privind dinamica virală, ce arată că, potrivit unora dintre aceste cercetări, asimptomaticii prezintă încărcări virale inițiale similare cu persoanele simptomatice, dar par să elimine virusul mai repede și sunt infecțioși pe perioade mai scurte. 

Cevik arată, însă, că, deși există acum mai multe informații despre infecțiile asimptomatice, persoanele care nu prezintă simptome ar trebui să continue, oricum, să respecte măsurile menite să reducă răspândirea virală, precum purtarea măștii, igiena mâinilor și distanțarea socială.

Articolul Nature – integral

Photo 189189195 © FedecandoniphotoDreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


3 comments
  1. Bibilicile, chiar daca sunt fiinte mai putin inteligente decat oamenii (mai ales de pe aceste meleaguri), au inteles cum sta treaba inca din primavara. Scopu-i sa faca praf ,,la nivel psihic” populatiile. Chiar daca o parte mai reusesc sa gandeasca si altceva decat ce li se indica, din pacate numarul este tot mai mic, de la an la an, astfel incat ,,strategii” nici n-au treaba cu grupul acestora. La inceput au pus numai ,,tunurile” pe ei etichetandu-i ,,conspirationisti” apoi s-au ocupat de ceilalti (majoritarii). Au venit zilnic cu ,,decizii si declaratii contradictorii”, au mediatizat ,,raportarile” cat si dramele celor cu ,,comorbitati” (care tot drame ar fi fost chiar si-n lipsa virusului problema, dar, evident, mai putin sau deloc mediatizate). Totul cu scopul de a amplifica frica pana la nivelul in care s-au asigurat de incolonarea (deja benevola) mult dorita. Sigur ca-s tari cand reusesc sa ,,convinga” de ,,importanta” si a unei carpe trasa ,,pe figura”. Dar vorba adaptatului: mai repede uita romanu’ acasa fularul decat masca (ca tot a venit frigul). Astfel, pe aceste meleaguri se vor vaccina minim 75% in timp ce-n Suedia (de ex) nu vor fi nici 10%. O fi bine, o fi rau?

  2. Daca nu sunt testati si nici nu au simptome este normal ca situatia sa fie in ceata.
    Dar polticienii se folosesc de aceasta situatie incerta sa deschida si sa inchida scolile cum vor ei.
    Nu era mai simplu sa se foloseasca saptamanal in ziua se luni cand se intoarceau toti din weekend teste rapide, macar un procent mic din fiecare scoala.

  3. Confuzie TOTALĂ!
    La bază, definiția “asimptomaticului” si ipoteza ca el este un purtator de virus pe baza asa zisului test PCR, care de fapt nu e un test…vezi chiar opiniile inventatorului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Măndița Baias, profesor de fizică, despre scenariul învățării exclusiv online, din toamnă: E nevoie ca directorul școlii să imprime ritmul de lucru, să încurajeze colegii să experimenteze, să găsească oamenii “locomotivă”

Opinie semnată de Măndița Baias, profesor de fizică la Școala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” și la Colegiul Național „Gheorghe Șincai”, Baia Mare: Cursuri exclusiv online În cele ce urmează voi încerca…
Vezi articolul

Ministerul strategiilor degeaba. Niciuna dintre cele patru strategii pe Educație din perioada 2015-2020, evaluate la 4,4 milioane de euro, nu și-a atins indicatorii propuși, iar „Ministerul Educației nu deține date despre sumele cheltuite pentru implementarea acestora” – raport al Guvernului

Ministerul Educației nu deține date referitoare la sumele cheltuite efectiv pentru implementarea acestor strategii, potrivit raportului „Diagnoza învățământului preuniversitar”, făcut de specialiști din Ministerul Finanțelor, Banca Mondială și Ministerul Educației.…
Vezi articolul