Mai multe țări europene arată că sistemele lor de educație au o reziliență sporită și au administrat mai bine declinul care, cu excepția Slovaciei, a afectat toți membrii UE în ultimul studiu internațional privind competențele elevilor de 15 ani, PISA 2025. Un nou raport al Comisiei Europene pe baza rezultatelor acestui val PISA caută să vadă ce au făcut bine aceste țări, chiar dacă și ele au pierdut teren față de precedentul studiu, din 2022.
Analiza ”EU PISA 2025” a fost publicată luna aceasta și evaluează impactul pe care rezultatele în scădere ale țărilor membre îl au asupra obiectivelor educaționale ale Uniunii Europene – Edupedu.ro a relatat pe larg despre constatările acestei analize.
- Despre modul cum se compară România cu celelalte țări, în contextul acestei scăderi, Edupedu.ro a scris aici: ANALIZĂ Cât de jos e România la PISA? Atât de jos încât nici cel mai mare colaps din istoria Europei la Citire, Matematică și Științe nu a „ajuns-o din urmă” când a fost la maximul ei
Potrivit analizei CE „EU PISA 2025”, „deși studiul PISA nu poate fi folosit pentru a evalua din punct de vedere al cauzalității eficiența sistemelor de educație, unele țări se remarcă în mod consistent ca isteme cu rezultate foarte bune, iar altele au reușit mai bine să reziste declinului global al performanței sau chiar au îmbunătățit performanța”.
Edupedu.ro a relatat pe larg despre cazul Slovaciei, țară cu rezultate sub media OCDE în rezultatele PISA 2025, dar singura din Uniunea Europeană care a reușit să raporteze creșteri la toate cele trei competențe – Matematică, Citire, Științe. Citește pe larg aici:
- EXCLUSIV Țintele reformelor în educația din Slovacia, singura țară UE care a crescut la PISA 2025, prezentate de directoarea Institutului pentru Educație al țării, Romana Kanovská: sprijin pentru profesori, evaluare formativă, felul cum sunt abordate cunoștințele / Plus: Plan AI și folosirea echilibrată a digitalului
- Ce a făcut și vrea să facă în educație Slovacia, singura țară UE care a crescut la Matematică, Citire și Științe în cadrul PISA 2025: măsuri pentru întărirea învățământului preșcolar, curriculum nou în primar și secundar, eliminarea predării în două schimburi / Prioritățile prezentate de ministrul Educației, Tomáš Drucker
Analiza Comisiei Europene ia în considerare și această țară, dar și altele, care, deși au scăzut, au reușit să mențină un nivel ridicat al competențelor.
Exemplele oferite în „EU PISA 2025”:
- Estonia
Această țară „are rezultate solide în mod consistent, de-a lungul ciclurilor PISA, atât din punct de vedere al performanței, cât și din cel al echității. Cercetări prealabile referitoare la succesul pe termen lung al Estoniei indică multipli factori structurali coerenți, mai degrabă decât o singură schimbare de politici educaționale. Printre aceștia se numără introducerea unui curriculum bazat pe competențe și accentul puternic pe echitate, evitând direcționarea timpurie a copiilor către diverse rute educaționale. Niveluri înalte de autonomie școlară sunt combinate cu un sistem de monitorizare bazat pe date. Adoptarea timpurie a educației digitale și infrastructura digitală solidă, dezvoltată, alături de competențe digitale pentru profesori. În 2025, Estonia a adoptat programul „Saltul AI”, ce oferă elevilor de liceu, atât în învățământul general cât și în cel profesional, precum și profesorilor acestora acces la instrumente AI și pregătire pentru folosirea acestora.”
- Irlanda
„În pofida declinului în rezultatele PISA 2025, Irlanda a demonstrat un tipar mai stabil al performanței și a menținut un sistem educațional de înaltă performanță și echitabil. Irlanda a implementat și a actualizat în mod regulat strategii și programe pentru îmbunătățirea literației, numerației și alfabetizării digitale, modernizarea curriculumului la toate nivelurile, dar și pentru a se concentra pe sprijin țintit pentru grupurile dezavantajate. Acesta include o gamă largă de programe pentru implicarea părinților și a familiilor.”
- Polonia
„În Polonia, reformele structurale dintre 1999 și începutul anilor 2000 au extins învățământul general și au amânat direcționarea elevilor către diverse rute educaționale până la vârsta de 16 ani. Aceste schimbări au fost urmate de un curriculum de bază bazat pe competențe, noi sisteme de evaluare și examinare, precum și o autonomie crescută pentru școli și o extindere rapidă a participării la educația timpurie. Cercetările indică faptul că aceste reforme au contribuit la o reducere semnificativă a inegalităților în educație, mai ales pentru copiii din zone rurale”.
- Slovacia
„Pentru Slovacia, trebuie notat faptul că elevii raportează un nivel mult mai scăzut al cazurilor în care dispozitivele digitale le distrag atenția la orele de știință (19,4%) comparativ cu media UE. Între 2022 și 2025, tot mai multe școli au introdus interdicții privind telefoanele mobile sau cel puțin ghiduri pentru folosirea dispozitivelor pentru învățare, pe diverse discipline. În ultimii ani, Slovacia a întărit sprijinul pentru profesori și a investit în digitalizarea și modernizarea infrastructurii școlare, cu ajutorul fondurilor UE”.
- Italia
„Performanța medie a Italiei a rămas relativ stabilă între 2022 și 2025, față de un curent negativ mai pronunțat la nivel UE. Italia raportează un nivel mai scăzut al ratei elevilor cu rezultate sub nivelul de bază, față de media UE, la toate cele trei discipline, deși performanța de vârf rămâne relativ limitată, iar decalajele teritoriale și între rutele educaționale persistă. Factori structurali ar putea include un cadru de curriculum și evaluare definit lanivel național, un sistem educațional relativ uniform și incluziv, un accent puternic pe cunoașterea materiei și alfabetizare și un dens sistem național de monitorizare, alături de reforme mai noi prin care a fost oferit sprijin țintit școlilor cu rezultate slabe”.
Concluzia: Nevoie de reforme pe termen lung și investiții care susțin accesul la educație
Analiza Comisiei Europene arată că aceste exemple nu ofer o rețetă unică și nu se poate vorbi despre o relație de cauzalitate clară între aceste măsuri și rezultate. Dar, „în același timp, cazurile Estoniei, Irlandei, Poloniei, Slovaciei și Italiei sugerează că o împletire a politicilor structurale cu cele la nivel de școală poate contribui la îmbunătățirea echității și performanței elevilor.”
„Aceasta evidențiază importanța reformelor consistente pe termen lung și a investițiilor care susțin accesul larg la educație timpurie de înaltă calitate, amânarea separării pe rute educaționale, atenția la echitate, curriculum bazat pe competențe, combinate cu autonomie școlară și monitorizare robustă, sprijin țintit pentru școli dezavantajate și pentru elevii cu rezultate slabe”, se arată în documentul citat.
„EU PISA 2025” subliniază:
„Calitatea investițiilor este esențială. Când resursele sunt limitate, cheltuiala redusă merge mână în mână cu performanța redusă, dar, dincolo de un anumit punct, această legătură devine tulbure. Investițiile inteligente și politicile bine țintite, coerente, care sunt evaluate în mod regulat par să conteze cel puțin la fel de mult ca volumul banilor cheltuiți. În rapoartele de țară Semestrul European 2026, rezultatele educaționale în majoritatea țărilor membre sunt legate nu doar de totalul cheltuielilor, ci și de eficiența folosirii banilor”.
- Vezi recomandările pentru România în Semestrul European 2026: Comisia Europeană cere României să ia măsuri în 2026-2027 pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii, întărirea competențelor de bază și creșterea investițiilor în cercetare – Recomandări ce însoțesc Semestrul European
Foto: © Jonathan Ross | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
