Reducerea indemnizației de doctorat și necorelarea salariilor din institutele de cercetare cu cele din universități sunt contestate de un grup de cercetători ai Institutului de Speologie „Emil Racoviță al Academiei Române. Aceștia semnează o scrisoare de protest, pusă la dispoziția Edupedu.ro, prin care se alătură colegilor din institutele Academiei Române din București, Cluj-Napoca și Iași care au adoptat poziții similare în ultimele săptămâni
- Vezi pe larg luările de poziție ale cercetătorilor din București, Iași și Cluj-Napoca.
Semnatarii scrisorii arată că, „potrivit articolului 24 din Legea nr. 183/2024, salariile de bază ale personalului de cercetare trebuie corelate cu salariile de bază ale funcțiilor echivalente din învățământul superior. De asemenea, articolul 32 lit. p) prevede dreptul cercetătorilor de a beneficia de sporuri la salariul de bază și la indemnizațiile prevăzute de lege. În realitate, cercetătorii din institutele de cercetare beneficiază, în cele mai multe cazuri, doar de indemnizația pentru titlul de doctor, iar în eventualitatea eliminării acesteia nivelul veniturilor ar deveni și mai precar.”
Iar ei pun situația în contextul finanțării foarte scăzute a cercetării de la bugetul de stat, în ultimele decenii: „Problema salarizării cercetătorilor trebuie analizată în contextul nivelului general de finanțare a cercetării în România. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare au reprezentat aproximativ 0,46% din PIB în 2024, adică circa 8 miliarde lei. Pe termen lung, România a rămas constant la un nivel foarte scăzut al investițiilor în cercetare, cu valori situate în jurul 0,4–0,5% din PIB în ultimele două decenii.”
Scrisoarea semnată de o parte dintre cercetătorii Institutului „Emil Racoviță”:
„Scrisoare de protest pentru aplicarea Legii nr. 183/2024. Scurtă dare de seamă privind situația cercetării din România
O parte din colectivul Institutului de Speologie ”Emil Racoviță” al Academiei Române, se alătură protestului care susține aplicarea Legii nr. 183/2024, reducerii sporului de doctorat și slabei finanțării a cercetării din România. Prin această poziție publică ne alăturăm cercetătorilor din Academia Română, Filialele Iași și Cluj Napoca și din București.
Situația salarizării personalului de cercetare
Începând cu 12 iulie 2024 este în vigoare Legea nr. 183/2024 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, act normativ care stabilește cadrul legal al carierei de cercetător în România. Cu toate acestea, la data de 12 martie 2026, unele dintre prevederile esențiale ale acestei legi, în special cele referitoare la salarizare, nu sunt aplicate.
Potrivit articolului 24 din Legea nr. 183/2024, salariile de bază ale personalului de cercetare trebuie corelate cu salariile de bază ale funcțiilor echivalente din învățământul superior. De asemenea, articolul 32 lit. p) prevede dreptul cercetătorilor de a beneficia de sporuri la salariul de bază și la indemnizațiile prevăzute de lege.
În realitate, cercetătorii din institutele de cercetare beneficiază, în cele mai multe cazuri, doar de indemnizația pentru titlul de doctor, iar în eventualitatea eliminării acesteia nivelul veniturilor ar deveni și mai precar.
Comparație între salariile din cercetare și învățământul superior
Diferențele dintre salariile de bază ale funcțiilor echivalente din cercetare și din mediul universitar sunt semnificative.
| Funcția în cercetare | Salariu de bază (lei) | Funcția echivalentă în universitate | Salariu de bază (lei) |
| Cercetător științific (gr. 5) | 6.795 | Asistent universitar (gr. 5) | 8.190 |
| CS III (gr. 5) | 6.944 | Lector universitar (gr. 5) | 9.777 |
| CS II (gr. 5) | 9.828 | Conferențiar universitar (gr. 5) | 13.189 |
| CS I (gr. 5) | 12.429 | Profesor universitar (gr. 5) | 17.489 |
Aceste valori reprezintă exclusiv salariile de bază, fără sporurile existente în sistemul universitar, acordate separat. Diferența dintre salariile de bază ale funcțiilor echivalente este de aproximativ 20% sau chiar mai mare, ceea ce contravine principiului de corelare prevăzut de lege.
Diferențe salariale între trepte ale carierei de cercetare
O altă problemă importantă este diferența extrem de redusă dintre salariile unor trepte consecutive ale carierei de cercetare.
- Cercetător științific: 6.795 lei brut
- Cercetător științific gradul III: 6.944 lei brut
Diferența este de 149 lei brut, în condițiile în care funcția de CS III presupune deținerea titlului de doctor și responsabilități profesionale semnificativ mai mari. Această diferență salarială nu reflectă în mod adecvat nivelul de calificare și experiență profesională solicitat.
Nivelul real al veniturilor
În prezent, un cercetător CS III ajunge la aproximativ 4.295 lei net, în condițiile în care venitul include doar indemnizația de hrană, iar indemnizația pentru titlul de doctor ar putea fi eliminată. De asemenea, prin modificările recente:
- indemnizația pentru titlul de doctor a fost diminuată cu aproximativ 263 lei;
- indemnizația de hrană a fost redusă cu aproximativ 202 lei pentru cercetătorii cu venituri nete peste 6.000 lei.
Finanțarea cercetării
Problema salarizării cercetătorilor trebuie analizată în contextul nivelului general de finanțare a cercetării în România. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare au reprezentat aproximativ 0,46% din PIB în 2024, adică circa 8 miliarde lei.
Pe termen lung, România a rămas constant la un nivel foarte scăzut al investițiilor în cercetare, cu valori situate în jurul 0,4–0,5% din PIB în ultimele două decenii.
Prin comparație, media Uniunii Europene depășește 2% din PIB, ceea ce evidențiază decalajul structural major dintre România și restul spațiului european în ceea ce privește finanțarea cercetării.
La nivel european, statutul cercetătorilor este reglementat prin Carta Europeană a Cercetătorului, document al Comisiei Europeane care stabilește principii fundamentale privind:
ï recunoașterea cercetătorilor ca profesioniști esențiali pentru dezvoltarea societății bazate pe cunoaștere;
ï dreptul cercetătorilor la condiții de muncă și salarizare adecvate;
ï transparența și echitatea în progresul carierei;
ï accesul la resurse instituționale și infrastructură de cercetare;
ï protecția independenței academice și a libertății de cercetare.
Aceste principii urmăresc consolidarea atractivității carierei științifice în Europa și protejarea statutului profesional al cercetătorilor.
Prezenta analiză are un caracter exclusiv profesional și academic. Cercetătorii își mențin independența față de orice influență politică. Situația actuală a salarizării din sistemul de cercetare nu poate fi atribuită unui anumit partid politic sau unei persoane publice, ci reprezintă rezultatul cumulativ al politicilor publice și al priorităților bugetare ale statului român de-a lungul timpului.
Semnatari
- Dr. Constantin Marin, CS I
- Dr. Ioana Nae , CS III
- Dr. Augustin Nae, CS III
- Dr. Andrei Giurginca, CS II
- Dr. Luchiana Maria Faur, CS
- Dr. Ionuț Popa, CS III
- Dr. Ionuț Mirea, CS III
- Dr. Alexandru Petculescu, CS II
- Dr. Rodica Plăiașu, CS II
- Dr. Cătălina Hăidău, CS
- Dr. Alexandra Hilebrand-Voiculescu, CS II
- Dr. Raluca Băncilă, CS I
- Dr. Marius Robu, CS II”
Photo © Rawpixelimages | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă