România nu are încă o strategie națională pentru inteligența artificială în educație, în timp ce alte țări pilotează deja modele integrate în școli. Ungaria este una dintre ele, iar acolo autoritățile au decis să piloteze curriculumul Logiscool privitor la AI în 60 de școli publice. Dana Bănică, managing director Logiscool România, spune într-un interviu pentru Edupedu că „ai nevoie de leadership la cel mai înalt nivel, de o autoritate care înțelege oportunitatea și stabilește obiective clare, pe cicluri de vârstă și categorii de actori,” atunci când vrei să ai o strategie pentru AI în Educație sau în orice alt domeniu. Circa 70% din birocrația din școli ar putea fi redusă cu instrumente de AI, estimează Dana Bănică.
- Interviul integral cu Dana Bănică, managing director Logiscool România, mai jos în articol
AI-ul nu trebuie să fie transformat într-o disciplină de sine stătătoare cu profesor dedicat, note, evaluare și absențe, cum sunt toate în sistemul actual de învățământ. „Este limitativ să privim AI-ul ca pe încă o materie. Inteligența artificială este un instrument. Înveți să-l folosești în mod continuu. Trebuie să ne uităm la AI din mai multe unghiuri. Nu doar din perspectiva învățării, ci și ca instrument pentru procesele birocratice sau de evaluare,” declară Dana Bănică. „Profesorii pot fi susținuți real prin AI”, condiția e să existe o strategie coerentă și consecventă de formare și pilotări reale, spune reprezentanta Logiscool România. „E nevoie de testare, de adaptare continuă. Orice strategie trebuie să aibă și o componentă reală de formare pentru profesori,” mai arată aceasta.
„Pentru noi, departamentul de educație a început să introducă elemente de înțelegere a inteligenței artificiale deja de mai bine de doi ani”, explică Dana Bănică: „Copiii au o foarte mare curiozitate către acest domeniu nou și e bine să profiți de curiozitatea lor ca să o folosești în învățare. Ei deja utilizează multe platforme care se folosesc de inteligență artificială, așa că e important să înțeleagă ce se întâmplă.”
La nivel european există deja un cadru comun, DigComp 3, care definește competențele digitale, inclusiv cele legate de AI, pentru elevi și profesori. România, însă, nu are o strategie, un ghid pentru profesori sau standarde pentru elevi. „O strategie pornește cu un leadership puternic”, spune Dana Bănică. „Ai nevoie de cineva cu putere de decizie care să prindă această oportunitate și să o facă aplicabilă pentru România, chiar de la cel mai înalt nivel. E limitativ să te uiți la inteligența artificială ca la încă o materie. Inteligența artificială e un instrument pe care înveți să îl folosești încontinuu, care evoluează continuu. Nu înveți mai întâi instrumentul și apoi te oprești,” mai precizează aceasta.
- Ideea că AI ar trebui să fie transversală, nu un obiect de studiu separat, se regăsește și în recomandările internaționale. UNESCO avertizează că „niciun algoritm, niciun software nu poate înlocui empatia, creativitatea și judecata umană pe care un cadru didactic le aduce la clasă” și că profesorii „nu pot fi codificați”. Organizația subliniază că rolul real al AI este să sprijine profesorul, nu să îl înlocuiască, iar folosirea corectă depinde de cadrul etic și pedagogic în care școala o introduce.
Logiscool a lucrat deja cu sisteme educaționale care au început acest proces. În Ungaria, guvernul a selectat Logiscool, prin comisarul național pentru inteligență artificială, ca expert în alfabetizare digitală și predarea AI-ului. Curriculumul este pilotat în aproximativ 60 de școli publice. „Profesorii din școlile respective au primit trainingul necesar de la Logiscool”, explică Dana Bănică. „Era nevoie de acest lucru în primul rând. Dacă vrei continuitate, ai nevoie să vezi că îi poți forma pe profesori, că poți conta pe ei în acest demers. Din ce am înțeles, feedbackul profesorilor este foarte pozitiv după primele luni,” mai precizează ea.
În România, unde pilotările au fost adesea fragmentate și fără evaluare riguroasă, un astfel de model ar fi o schimbare majoră. „E nevoie de o strategie venită de sus și de continuitate. Nu vorbești de ceva ce faci pentru un an, ci de cum arată următorii trei-cinci ani”, spune Dana Bănică.
Folosirea AI în școală – exemple concrete
Unul dintre cele mai importante beneficii, în viziunea reprezentantei Logiscool, este personalizarea învățării. „Inteligența artificială poate fi folosită foarte bine tocmai pentru a personaliza parcursul de învățare al fiecărui elev”, spune Dana Bănică, pentru că „fiecare elev are nivelul său, dar are și stilul său de învățare. Poți să ai elevi care învață mai bine din conținut video, alții din texte sau proiecte vizuale. AI îi poate ajuta să învețe în ritmul lor.”
Pentru elevii cu CES (cerințe educaționale speciale), potențialul este și mai vizibil: „Profesorul poate deveni un designer al procesului de învățare, nu doar un transmițător de conținut. Poți să lași AI-ul să fie un spațiu de explorare pentru copii, iar apoi să restrângă către ceea ce este în obiectivul lecției,” potrivit Danei Bănică.
Și părinții au nevoie de sprijin, mai spune ea: „Unii părinți sunt foarte entuziaști, alții sunt temători. Ce funcționează este să le oferi informații clare și echilibrate despre ce aduce bun inteligența artificială în educație, care sunt riscurile și ce pot face ei concret acasă. Pe termen lung, copiii îi vor sprijini pe părinți să înțeleagă și să utilizeze tehnologiile.”
Pentru profesori însă, unul dintre marile câștiguri ar putea fi reducerea birocrației, atât de reclamate de cadrele didactice. „Cred că AI poate reduce foarte mult birocrația și procesele consumatoare de timp”, spune Dana Bănică. „Dacă ar fi să dau o estimare, cred că se poate reduce birocrația cu 70%, prin instrumentele de inteligență artificială, păstrând decizia și informația la profesori.”
Întrebată cum ar arăta o școală românească în care AI face deja parte din procesul de predare, Dana Bănică spune că „îmi imaginez un sistem în care inteligența artificială susține parcursul de învățare individual al elevului, iar profesorul are instrumente prin care vede unde se blochează elevii, unde au nevoie de ajutor, poate da feedback rapid și crea materiale diferențiate. Profesorul nu e înlocuit, e mai mult susținut să fie un mentor și un designer de învățare.”
Redăm interviul integral cu Dana Bănică:
Cum ați introdus în activitățile pe care le aveți la centrele voastre Inteligența Artificială și competențele legate de AI?
Dana Bănică: „Pentru noi, departamentul de educație internațional a început să introducă elementele de înțelegere a inteligenței artificiale, iar apoi de utilizare a unor aplicații de inteligență artificială deja de mai bine de doi ani și din ce în ce mai mult, atât nivel de școală primară, cât și gimnaziu și, bineînțeles, pentru elevii de liceu. Cu siguranță, copiii au o foarte mare curiozitate către acest domeniu nou și e bine să profiți de curiozitatea lor, ca să o folosești în procesul de învățare. În plus, ei deja utilizează multe platforme care se folosesc de inteligență artificială, așa că e bine să înțeleagă ce se întâmplă.
România în momentul de față nu are un cadru organizat în domeniul AI. Nu are, la nivel statal sau al zonei de educație, o strategie clară privind AI — nici măcar o strategie privind digitalizarea în educație nu avem, deși a existat un demers de creare în 2020, demers abandonat. Aveți experiența internațională legată de domeniul AI în Educație, cum vedeți opțiunea aceasta pentru România?
Dana Bănică: Cu siguranță, o strategie pornește cu un leadership puternic. Adică ai nevoie de cineva cu putere de decizie care să prindă această oportunitate și să o facă aplicabilă pentru România, chiar de la cel mai înalt nivel. Mai departe, trebuie determinat ce ar însemna beneficiile și pericolele utilizării inteligenței artificiale și ce obiective vrei să-ți setezi atât pentru elevi, pe fiecare ciclu de vârstă, cât și pentru cadrele didactice și procesul de predare în sine. Cu siguranță e limitativ să te uiți la inteligența artificială ca la încă o materie care trebuie integrată pe undeva, ori adăugată ca materie nouă, sau la AI integrat în niște conținuturi. Pentru că inteligența artificială e un instrument pe care înveți să îl folosești și care evoluează continuu. Nu înveți mai întâi instrumentul ca apoi te oprești din utilizarea sa practică.
Ar trebui să fie transversală discuția, nu închisă într-o cutiuță, într-o disciplină?
Dana Bănică: Absolut. Trebuie să vedem AI ca pe un instrument. Să ne uităm la inteligența artificială ca la un instrument și la cum facem ca ea să ajute în procesul de învățare sau chiar în procesele birocratice pentru profesori — adică din mai multe unghiuri. Noi deja ne putem referi la cadrul setat de Uniunea Europeană, cel mai recent prin DigComp 3.0. Așa că strategia noastră, având deja un decalaj pe ce înseamnă competențe digitale în general, ar trebui să adreseze același utilizator al tehnologiei în ansamblu — inclusiv inteligența artificială — și utilizarea ei cât mai practică, transversal.
E vorba de a pilota foarte mult și de a fi deschis continuu la schimbare. De acum încolo lucrurile se vor tot schimba, așa că totul este despre adaptare la schimbare, despre a te actualiza în continuu, a lua ce este bun și a merge mai departe.
Dacă ne uităm la sistemul nostru educațional, vedem că pilotările au însemnat până acum încercări. Pilotările nu au avut cercetare în spate, nu au avut monitorizare și, ca dovadă, nicio pilotare nu a ajuns să fie scalată la nivel național.
Dana Bănică: Într-adevăr, sunt inițiative punctuale și fragmentate. Tocmai de asta e nevoie de o strategie venită de sus, la nivel național, și cu continuitate. Aici nu vorbești de ceva ce faci un an de zile, ci îți propui cum arată următorii 3–5 ani cel puțin.
Aveți experiența internațională a preluării curriculumului Logiscool în programa școlară din Ungaria. Cum arată acolo? Ce se întâmplă propriu-zis, ca să înțeleagă și elevii, părinții, profesorii?
Dana Bănică: În Ungaria, guvernul a selectat — prin comisarul de inteligență artificială, pentru că ei au un astfel de rol — Logiscool ca expert în predarea inteligenței artificiale și alfabetizare digitală. Iar acum curriculumul Logiscool și platforma sunt introduse pilot în aproximativ 60 de școli publice, sub forma unor cursuri integrate de inteligență artificială, susținute de profesori din școlile respective, profesori care au primit trainingul necesar de la Logiscool.
Deci voi ați format profesorii?
Dana Bănică: Da. Era nevoie de acest lucru în primul rând. Dacă vrei continuitate, ai nevoie să vezi că îi poți forma pe profesori, că poți conta pe profesorii din școli în acest demers. Răspunsul este foarte pozitiv de la acești profesori, în urma primelor traininguri și formări, și în urma feedback-ului primit după experiențele de la ore cu copiii. Practic, asta ne arată că un stat a recunoscut expertiza din mediul privat și a preluat-o integrat, acolo unde a avut nevoie.
Rezultatele probabil se vor vedea în timp. Dar cum i-ați convins pe profesori să se implice?
Dana Bănică: Profesorii au fost identificați de fiecare școală și sunt din zona STEM, nu neapărat doar profesori de informatică. Știu că inițial a existat reticență, dar odată ce au început să participe la aceste webinare și traininguri înregistrate — e o combinație de mai multe forme de training și suport pentru profesori — după experiența lor la clasă, cu proiectele respective, știu că a fost primit pozitiv sau din ce în ce mai bine. Și cred că este bine să se întâmple așa lucrurile, pentru că de la primii profesori prind curaj și alți profesori și tot așa mai departe. Dacă în cancelarie cadrele didactice văd că există experiență pozitivă, atunci tot mai multe încep să-și dorească să ia parte.
E foarte efervescent domeniul acesta al AI-ului, evident e în plină dezvoltare, dar deja este uriaș la nivel mondial, iar noi, ca sistem educațional, totuși ne uităm la el cu oarecare teamă. Există și multe teorii, mai mult sau mai puțin reale: că inteligența artificială nu poate să ajute elevul, că pe unii mai degrabă îi încurcă, pentru că s-ar lăsa mai mult pe seama acelor instrumente și nu ar mai gândi cu capul lor, că și-ar face temele cu AI-ul și că asta e foarte dăunător pentru ei etc. Ce ar trebui să ajungă la copii? Cum ar trebui să fie explicat și folosit AI-ul în școală, instrumentele care folosesc AI?
Dana Bănică: Eu cred că inteligența artificială poate fi folosită foarte bine tocmai pentru a personaliza parcursul de învățare al fiecărui elev. Adică ai putea să o folosești adaptativ. Practic, fiecare elev are nivelul său, dar are și stilul său de învățare. Și dacă vorbim, nu știu, de o lecție de la istorie, poți să ai elevi care învață mai bine din conținut video, elevi care învață mai greu dintr-un conținut scris sau mai bine din proiecte vizuale, și poți să îi ajuți pe elevi folosind inteligența artificială în procesul lor de învățare. Acesta mi se pare unul dintre cele mai utile moduri în care ei să se folosească de inteligența artificială.
În problema diferențelor de învățare la copiii cu CES, pot fi folosite instrumente educaționale cu AI?
Dana Bănică: Foarte mult. Practic, îl poți avea pe profesor, să zic așa, ca un designer al procesului de învățare — să nu mai fie doar un transmițător de conținut, același conținut către toți cei 30 din clasă. Poți să lași AI-ul să fie chiar un spațiu de explorare pentru copii: ei să poată să se uite la un conținut mai larg, după care să restrângă către ceea ce este în obiectivul lecției sau al disciplinei respective. AI poate susține profesorul și în evaluările pe care le face.
Cum ați vedea abordarea către părinți? Sunt părinți care acceptă ceea ce le place copiilor, sunt părinți care sunt temători. Cum discutați, în activitățile pe care le aveți extrașcolar, cu părinții celor care sunt în centrele Logiscool?
Dana Bănică: Părinții, din cum i-am văzut noi, sunt între cele două extreme: fie foarte entuziaști, fără rezerve — vor cât mai mult AI, pentru că acesta e viitorul — fie sunt temători. La acest subiect, cred că ceea ce funcționează este să le oferi informații clare și echilibrate despre ce aduce bun inteligența artificială în educație, care sunt riscurile, să discuți cât mai deschis despre ce pot face ei concret acasă. Pe termen lung, aș zice că e foarte posibil să vezi și efectele pozitive în sens invers: adică să fie copiii cei care îi sprijină pe părinți să înțeleagă și să utilizeze tehnologiile noi și inteligența artificială.
Pentru că ne spuneați la început de cadrul european DigComp 3, ar trebui să existe niște standarde, niște ghiduri? Cum ați vedea pașii aceștia de început pentru ceea ce se întâmplă în școală și ceea ce ar trebui să facă o autoritate publică în domeniul educației, în privința AI?
Dana Bănică: Tocmai pentru că Europa oferă acest limbaj comun prin DigComp 3, care definește competențele digitale pe cinci domenii și mai multe niveluri de proficiență și include acum explicit inteligență artificială, cel mai la îndemână este să introduci — așa cum au făcut și alte state — un ghid practic pentru profesori, cu „așa da” și „așa nu”, ca să clarifici puțin un cadru de start. Asta ar trebui să fie ușor de făcut. Apoi definești standardele: un standard minim pentru elevi. Ce ar trebui să știe, să poată face un elev la nivel primar, la gimnaziu, la liceu în raport cu inteligența artificială? În acel ghid pentru profesori trebuie stabilite și competențele de bază pentru a integra inteligența artificială în predare, pentru a evalua corect rezultatele oferite de instrumentele AI — tocmai în contextul acesta în care există inteligența artificială și copiii se pot folosi de ea la teme — și pentru a discuta despre AI și despre drepturi digitale.
Cum vă poziționați față de un astfel de demers de conturare a unor ghiduri, a unei strategii pentru AI în educație?
Dana Bănică: Cu siguranță, tocmai aici vine experiența noastră deja de câțiva ani în predarea către copii și în proiecte care să fie pentru ei, să-i atragă și să-i intereseze. Noi putem avea un rol de inovație educațională: putem să testăm, să rafinăm modele care ulterior pot să fie scalate — doar cu susținerea statului — la nivel național.
Cum ați proiecta, într-un orizont de 5 –10 ani, un sistem educațional în care AI să fie o parte firească? Ce ar însemna lucrul acesta pentru elevi, pentru profesori, pentru părinți?
Dana Bănică: Îmi doresc să proiectez chiar mai devreme — 5–10 ani e un termen nerealist, cel puțin. E important să ne mișcăm mai repede, pentru că tehnologia se mișcă foarte repede, și de ce să nu folosim deja această tehnologie? Eu îmi imaginez un sistem în care inteligența artificială susține, cum ziceam, parcursul acesta de învățare individual al fiecărui elev și îl ajută să învețe adaptând conținutul stilului său de învățare, nivelului său; iar profesorul să aibă la dispoziție instrumentele care îl ajută să vadă unde se blochează elevii, unde au nevoie de ajutor, să dea feedback rapid, să creeze materiale diferențiate. Toate acestea se pot face cu sprijinul inteligenței artificiale, dar decizia rămâne una umană — bineînțeles, rămâne la profesor. Deci profesorul nu e înlocuit, e mai mult susținut să fie un mentor și un designer de învățare.
Spuneați mai devreme că inteligența artificială poate să susțină școlile, corpul profesoral, să-i ajute pe profesori ca timpul lor, atenția lor să se ducă mai mult spre elevi și mai puțin spre chestiunile procedurale, birocratice, administrative. Cât din birocrație poate „rezolva” AI-ul? Acum profesorii reclamă foarte des și foarte mult încărcătura birocratică din școli și din sistemul de învățământ.
Dana Bănică: Eu cred că AI poate reduce foarte mult birocrația și procesele consumatoare de timp. Aceasta trebuie să fie una dintre provocări: trebuie studiate, inventariate toate activitățile integrate în activitatea de zi cu zi a profesorului, pentru a putea vedea cum eficientizezi și reduci timpul pentru birocrație cu AI. Dacă ar fi să dau o cifră, cred că se poate reduce birocrația cu 70%, prin instrumentele de inteligență artificială, păstrând decizia și informația, bineînțeles, la profesori.
Probabil că și pentru directori este un instrument fantastic pentru managementul organizației...
Dana Bănică: Așa cum este pentru orice manager din orice instituție”.
Citește și:
AI este deja în clasă. Cum se pregătește educația românească să țină pasul
Ramona Florea
Costin Ionescu
Laura Cononenco