Comparație de subiecte la limba și literatura română date în ultimii 4 ani la Evaluarea Națională

La subiectul al doilea, punctul B, subiectul de creație, elevii au avut în anii trecuți (2016-2018) de făcut compuneri simple, relatări din realitate sau imaginare, spre deosebire de examenul din acest an, în care subiectul a cerut compunerea unei povestiri în ramă.  O cerință asemănătoare a mai fost la Evaluarea Națională din 2014.

Subiectul al II-lea, punctul B este cel de creație, care de regulă face diferența între elevii cu punctaj maxim și ceilalți. Cele 12 puncte pentru redactarea unei narațiuni au fost primite pentru relatarea unei întamplări dintr-o cetate, în 2018, din timpul unei întreceri sportive în 2017 sau una dintr-o zonă turistică, în 2016. În 2019 a fost solicitată pentru prima dată în perioada analizată povestirea în ramă, tehnică literară pe care elevii o învață în clasele a VI-a și a VII-a.

Iată cerința:

„Redactează o naraţiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută acasă sau la şcoală, în timpul unei activităţi de lectură.”

Ce avea de făcut elevul

„Practic elevul trebuie să coreleze două cerințe, chiar trei, având în vedere alegerea, “acasă sau la școală”, de obicei, fiind dificil să se raporteze la cea principală. Este o diferență între acest subiect și cele date în anii anteriori”, a explicat pentru Edupedu.ro profesoara de limba și literatura română Irina Țoțan, de la Liceul „Simion Solnicu” din Comarnic, Prahova.

Spre deosebire de relătările pe care elevii le-au avut de făcut în 2016-2018, la compunerea de anul acesta au fost mai multe „complicații” care îi puteau încurca pe candidați, mai arată profesoara. „Între cele doua narațiuni trebuie să existe o legătură de sens, perspectiva narativa trebuie surprinsă cu atenție, iar tema “activitate de lectură” este sensibila și nevralgica. Câți elevi participă la astfel de activități? Era mai ușor în anii trecuți pentru că era vorba de un singur fir narativ. Aici trebuie inserată o povestire în alta”, a mai spus Irina Țoțan.

Pompilia Postelnicu, profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național “Vasile Alecsandri”, Bacău, spune că ”pentru redactarea textului narativ, se creează un cadru, un context în care are loc o întâmplare, reală sau imaginară. Deci elevilor nu li s-a cerut să relateze întrecerea sportivă, excursia sau activitatea de lectură, ci o întâmplare care s-a petrecut în timpul întrecerii sportive etc.”. În opinia sa, subiectul II B din 2019 nu a fost diferit de cele din anii trecuți.

Iată comparația cu subiectele date în 2016, 2017 și 2018

Un subiect asemănător a mai fost dat în 2014 la Evaluarea Națională. Și atunci a fost extrasă tot varianta 1, ca și acum, iar Subiectul II, punctul B arăta așa:

Redactează, în 80-150 de cuvinte, o scurtă narațiune în care să prezinți o întâmplare petrecută în timpul participării la o întâlnire organizată de școală, cu un scriitor contemporan.                                   12 puncte

La Subiectul I, punctul A, în 2016 și 2017 elevii au avut poezii la prima vedere, urmate de diverse cerințe. În 2018 textul a fost unul din genul epic, iar în 2019 un text dramaturgic. Cerințele au fost, în mare, aceleași: la A. 1. un sinonim pentru două cuvinte (trei în 2016), la A. 2. de explicat rolul cratimei, la A.3. elevii au avut de explicat modul de formare al unor cuvinte (în 2016 cerința era despre măsura unui vers). Urmează un exercițiu de fonetică la A.4. Cerința A.5. din 2019 a fost aceeași cu cea din 2018, de la același punct. La cerința A.6. este aproape același enunț, diferă subiectul, pentru că textul suport este diferit.

 

Subiectul I, punctul B, a presupus redactarea unei compuneri de fiecare dată, cu cerințe similare de mărime în ultimii 3 ani, minimum 150 de cuvinte, ușor diferit fiind în 2016, când mărimea textului cerut era în intervalul 150-250 de cuvinte.

Subiectul al II-lea, punctul A este cel cu text la prima vedere și 6 cerințe legate de acesta, dintre ele 3 fiind de Gramatică.

 

FOTO: pexels.com

Total
50
Shares
2 comentarii
  1. Daca era ca in anii trecuti cand se cerea sa se prezinte o intamplare petrecuta la muzeu sau intr-o cetate, atunci era clar. Dar acum s-a cerut sa se prezinte o intamplare petrecuta “in timpul unei activitati de lectura”. Cuvintele cheie care cer povestire in cadru sunt “in timpul … “. Nu era cerut expres. dar nu s-a cerut sa se prezinte activitatea de lectura propiu zisa, ci o intamplare petrecuta in timpul activitatii de lectura. Ce-i asa greu?

  2. La subiectul al doilea, punctul B, subiectul de creație, nu se precizeaza ca subiectul a cerut compunerea unei povestiri în ramă!!!
    Se cere doar o naratiune in care sa se povesteasca o intamplare (oricarecar ar fi aceasta) in timpul unei activitatii de lectura – oricare ar fi situatia cu pricina : acasa, la scoala, in colectivitate sau singur!… Asa ca, daca nu sa facut uz, in mod special, de “povestirea in rama”, si au realiazt o naratiune, in care sa respecte cerinta si toate ate celelalte aspecte unei naratiuni, este total corect!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate