Consilierul prezidențial Radu Burnete: Nu putem ajunge la 6% din PIB pentru Educație doar mutând bani din buget. E nevoie de venituri suplimentare / Mircea Miclea: Dacă educația este o prioritate, îi aloci mai mulți bani

România nu poate ajunge la o finanțare a educației de 6% din PIB doar prin redistribuirea banilor existenți în buget, ci are nevoie de venituri suplimentare, a declarat consilierul prezidențial Radu Burnete, la o dezbatere organizată pe 23 octombrie 2026, în cadrul Astra Film Festival. Acesta a estimat că o majorare cu trei puncte procentuale din PIB ar însemna aproximativ 16 miliarde de euro în plus. Fostul ministru al Educației Mircea Miclea a susținut, în schimb, că finanțarea este în primul rând o problemă de priorități politice: „Dacă se declară că educația este o prioritate, trebuie alocați bani pentru educație”.

Discuția a pornit de la o întrebare adresată celor doi invitați din public, în cadrul dezbaterii „Abandonul școlar în perspectiva falimentului statal”: de unde ar putea România să obțină încă două-trei puncte procentuale din PIB pentru educație, în condițiile în care argumentul lipsei banilor este invocat frecvent pentru a justifica finanțarea redusă a sistemului.

Mircea Miclea a răspuns că bugetul trebuie construit pornind de la prioritățile statului, nu de la împărțirea unor sume prestabilite între instituții.

„Când ai o sumă de bani și nu sunt suficienți banii aceia, pentru că nevoile sunt tot timpul mai mari decât resursele, și la nivel de individ, și la nivel de societate, tot timpul trebuie să stabilești priorități. Și atunci se alocă bugetul în funcție de priorități”, a explicat fostul ministru.

Miclea a argumentat că investițiile în educație produc efecte asupra întregii societăți, de la creșterea veniturilor populației și a încasărilor fiscale până la funcționarea instituțiilor și reducerea vulnerabilității la manipulare.

„Dacă educația este cu adevărat importantă, ca să nu mai fie atâta diviziune socială, ca să nu mai fim atât de vulnerabili la obscurantism și manipulări, ca să avem o țară mai prosperă, pentru că sunt oamenii mai calificați și câștigă mai mulți bani, și statul încasează mai mulți bani, ca să avem instituții mai funcționale, pentru că ajung să ocupe funcțiile de conducere oameni care sunt bine pregătiți, atunci stabilești că educația este o prioritate și din banii noștri, din munca noastră, aloci mai mulți bani pentru educație”, a spus Mircea Miclea.

Fostul ministru a insistat că declararea educației drept prioritate trebuie să aibă consecințe directe asupra repartizării fondurilor publice.

„Dacă se declară că educația este o prioritate, trebuie alocați bani pentru educație, pentru restul ceea ce mai rămâne”, a afirmat acesta.

În replică, Radu Burnete a admis că există economii care pot fi realizate prin reformarea administrației și reducerea cheltuielilor unor instituții, dar a susținut că acestea nu sunt suficiente pentru a acoperi o creștere atât de mare a bugetului educației.

„Cu siguranță avem nevoie să redesenăm harta administrativă și teritorială a României și asta va aduce niște economii. Cu siguranță avem instituții care cheltuie prea mulți bani și asta va aduce niște economii. Și lucrurile astea trebuie făcute”, a declarat consilierul prezidențial.

Burnete a estimat că diferența dintre o finanțare de aproximativ 3% și una de 6% din PIB ar reprezenta o sumă care nu poate fi acoperită exclusiv prin transferuri între capitolele bugetare.

„Dar să știți că 3% din PIB anul viitor înseamnă cam 16 miliarde de euro, peste 50 de miliarde de lei. Banii ăștia nu pot fi realocați din altă parte. Banii ăștia, dacă vrem să îi alocăm la educație, trebuie să fie bani în plus. Sigur, o parte colectați mai bine de ANAF, o parte din anumite reforme, chiar asta administrativ-teritorială, dar trebuie să fie bani în plus dacă vrem să ajungem la 6% educație și 5% pentru apărare”, a spus Radu Burnete.

Mircea Miclea a intervenit: „Ne vom permite 3% pentru educație și 5% pentru apărare. Se vor găsi bani”.

Consilierul prezidențial a continuat, explicând că o creștere a finanțării educației ar presupune fie venituri suplimentare, fie reducerea cheltuielilor din alte domenii importante ale statului.

„Sunt de acord cu domnul Miclea că trebuie să reprioritizăm, să spunem că alte locuri primesc mai puțină finanțare, dar celelalte lucruri, să știți că vor fi armata, poliția, sănătatea. Astea sunt marile cheltuieli ale statului român”, a afirmat Burnete.

Acesta a susținut că problema finanțării este legată și de lipsa de încredere a cetățenilor în capacitatea politicienilor de a administra corect banii publici.

„Cred că echilibrul [este] între clasa politică și cetățeni, pentru că cetățenii nu au încredere că politicienii vor cheltui judicios banii și că nu-i vor fura. Și atunci, oricând va veni un politician pe scenă să spună: vrem să vă creștem taxa X sau Y ca să finanțăm educația, răspunsul de acolo va fi: lasă-ne în pace”, a declarat consilierul prezidențial.

Potrivit acestuia, responsabilitatea pentru reconstruirea încrederii revine în primul rând clasei politice.

„Și aici primul pas trebuie făcut din lumea politică, adică trebuie administrat mai bine banul public, ca să poți să vii să ceri mai mult. Nu o să putem aloca 6% la educație doar mișcând niște capitole în actualul buget și cu actuala structură de finanțare a statului”, a concluzionat Radu Burnete.

Schimbul de replici a avut loc în contextul în care finanțarea educației rămâne sub nivelul de 6% din PIB prevăzut în legislația educației, iar măsurile de reducere a cheltuielilor adoptate în 2025 prin Legea nr. 141/2025 au inclus majorarea normei didactice de predare și modificarea modului de calcul al plății cu ora.

În aceeași dezbatere, Radu Burnete a afirmat că educația este „cel mai important lucru care nu ne preocupă suficient”, iar Mircea Miclea a criticat majorarea normei didactice, avertizând asupra dificultăților de asigurare a profesorilor în școlile din mediul rural și din orașele mici.

Finanțarea programată de la bugetul de stat pentru capitolul «Învățământ» în 2026 este de 62,14 miliarde de lei, potrivit fișei bugetare a Ministerului Educației și Cercetării. Raportată la produsul intern brut estimat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză în prognoza de primăvară din mai la 2.056 de miliarde de lei pentru 2026, această sumă reprezintă 3,02% din PIB. Proiecția de creștere economică pentru 2026 este de numai 0,1% față de 2025. Procentul de 3,02% reflectă exclusiv raportul dintre suma programată pentru acest capitol, din sursa buget de stat, și PIB-ul estimat, nu totalul cheltuielilor publice pentru educație din toate sursele de finanțare.

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede, la articolul 134, alocarea a minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru finanțarea învățământului preuniversitar, însă aplicarea acestei prevederi a fost amânată succesiv de Guvern. Fostul ministru al Educației Daniel David a recunoscut public această practică, explicând că Executivul respectă formal legea tocmai pentru că amână intrarea în vigoare a obligației de finanțare: „O respectă pentru că întotdeauna, știți ce fac? O prorogă de la aplicare”. Astfel, în timp ce autoritățile invocă lipsa resurselor pentru creșterea finanțării educației, obligația legală de a aloca minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat continuă să fie amânată.

ID 453453599 © LCVA | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount