Consiliul Național al Elevilor (CNE) cere publicarea criteriilor pe care s-a construit proiectul de buget pe 2026 și atrage atenția că „bugetul pentru 2026 menține educația într-o stare de subfinanțare cronică”, într-un comunicat de presă. Reacția CNE vine în contextul în care Edupedu.ro a scris că bugetul Ministerului Educației și Cercetării este de circa 62 de miliarde de lei, adică puțin peste 3% din PIB-ul estimat pentru anul 2026, potrivit proiectului legii bugetului publicat în dezbatere de Ministerul Finanțelor.
- Proiectul legii bugetului de stat pentru 2026 se află în prezent în dezbatere publică și urmează să fie transmis Parlamentului, unde poate fi modificat prin amendamente înainte de adoptarea finală.
Consiliul Național al Elevilor atrage atenția că „Educația nu poate funcționa în continuare pe logica „descurcării”, în timp ce i se cer reforme și performanță. Este necesară creșterea alocării bugetare, astfel încât finanțarea sistemului să se apropie de standardele și reperele stabilite prin lege”.
Reacția CNE vine pe fondul publicării proiectului legii bugetului pe 2026. Alocarea pentru Ministerul Educației reprezintă aproximativ 3,03% din PIB.
Suma este mai mare decât execuția preliminată din 2025, care a fost de 59,1 miliarde de lei, însă este mai mică decât alocarea stabilită inițial prin legea bugetului pentru 2025, când pentru educație au fost prevăzute 62,6 miliarde de lei, potrivit analizei Edupedu.ro.
Solicitările Consiliului Național al Elevilor:
1. Majorarea alocării bugetare pentru educație în forma finală a bugetului de stat pe 2026 – Proiectarea unui buget mai mic decât cel alocat în anul anterior confirmă perpetuarea subfinanțării cronice. Educația nu poate funcționa în continuare pe logica „descurcării”, în timp ce i se cer reforme și performanță. Este necesară creșterea alocării bugetare, astfel încât finanțarea sistemului să se apropie de standardele și reperele stabilite prin lege.
2. Publicarea transparentă a fundamentării bugetare pentru educație – Într-un sector prezentat constant drept prioritar, lipsa unor explicații clare privind modul în care au fost stabilite alocările bugetare este inacceptabilă. Solicităm prezentarea publică a criteriilor care au stat la baza construirii bugetului, a estimărilor de cheltuieli și a motivelor pentru care educația a fost menținută sub nivelul finanțării necesare.
3. Protejarea finanțărilor care influențează direct accesul elevilor la educație –
Orice construcție bugetară responsabilă trebuie să aibă în centru elevul. În acest sens, solicităm garantarea finanțării integrale a componentelor care condiționează participarea reală la educație, incluzând transportul elevilor, bursele, dotările de bază, programele de sprijin și celelalte mecanisme destinate reducerii inechităților dintre elevi și dintre comunități.
4. Prioritizarea investițiilor în infrastructura școlară și în condițiile de învățare –
Nu poate exista discurs credibil despre calitatea educației în absența unor condiții decente în școli. Solicităm direcționarea resurselor către modernizarea infrastructurii, reducerea supraaglomerării, dotarea laboratoarelor, a cabinetelor și a spațiilor educaționale, astfel încât elevii să nu fie nevoiți să suporte, din nou, costul nepăsării bugetare a statului.
5. Asigurarea unei finanțări coerente pentru reformele deja asumate public – Statul nu poate continua să anunțe reforme ample, în timp ce refuză să aloce resursele necesare implementării lor. Orice angajament privind curriculumul, incluziunea, consilierea, digitalizarea, literația funcțională sau combaterea abandonului școlar trebuie dublat de linii bugetare clare, suficiente și predictibile.
Elevii consideră că educația nu poate fi tratată ca domeniul care „se descurcă și așa”. Un stat care cere rezultate de excelență din partea elevilor și profesorilor, dar refuză să investească adecvat în sistemul care le face posibile, nu face reformă, ci doar administrează deficitul de responsabilitate prin comunicate optimiste
Comunicatul integral al CNE
„Educația să fie mulțumită cu sărăcia sa
Elevii avertizează că bugetul pentru 2026 menține educația într-o stare de subfinanțare cronică
Consiliul Național al Elevilor și Uniunea Liceenilor Maghiari din România constată, cu un soi de admirație amară pentru consecvența autorităților, că celebrul îndemn din Moara cu noroc – „omul să fie mulțumit cu sărăcia sa” – pare să fi fost, din nou, luat drept principiu de guvernare în materie de finanțare a educației. Numai că, spre deosebire de liniștea colibei lui Slavici, în educație sărăcia nu aduce nici echilibru, nici stabilitate, nici fericire.
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, bugetul Ministerului Educației și Cercetării pentru anul 2026 ar urma să fie de 57,3 miliarde de lei, adică aproximativ 2,8 % din PIB, cu aproape 2,9 miliarde de lei mai puțin decât alocarea inițială din 2025. Totodată, suma rămâne cu mult sub reperul de finanțare asociat, în mod constant, cu necesarul sistemului de educație, respectiv echivalentul a aproximativ 6% din PIB sau, în actuala lege, 15% din cheltuielile bugetului general consolidat. În plus, această alocare plasează România în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul din PIB alocat educației, în timp ce media UE este de 4,6%.
Cu alte cuvinte, statul român reușește și în 2026 performanța de a vorbi solemn despre „prioritizarea educației”, în timp ce îi alocă un buget care abia păstrează sistemul pe linia de plutire. Deși costurile cresc, deși infrastructura școlară are în continuare nevoie de investiții, deși cheltuielile cu utilitățile, materialele și resursa umană nu mai seamănă de mult cu cele de acum câțiva ani, educația primește aproape aceiași bani ca execuția preliminară din 2025. Practic, nu vorbim despre o creștere reală, ci despre oficializarea austerității cu pretenții de reformă.
Astfel, Consiliul Național al Elevilor și Uniunea Liceenilor Maghiari din România atrag atenția că subfinanțarea educației nu este o chestiune abstractă, reflectată în cifrele din legea bugetului de stat. Ea se traduce concret în condițiile în care elevii învață, în accesul lor real la o educație de calitate, în capacitatea școlilor de a răspunde nevoilor comunităților și în stabilitatea resursei umane din sistem. În acest context, solicităm autorităților asumarea urgentă a următoarelor măsuri:
1. Majorarea alocării bugetare pentru educație în forma finală a bugetului de stat pe 2026 – Proiectarea unui buget mai mic decât cel alocat în anul anterior confirmă perpetuarea subfinanțării cronice. Educația nu poate funcționa în continuare pe logica „descurcării”, în timp ce i se cer reforme și performanță. Este necesară creșterea alocării bugetare, astfel încât finanțarea sistemului să se apropie de standardele și reperele stabilite prin lege.
2. Publicarea transparentă a fundamentării bugetare pentru educație – Într-un sector prezentat constant drept prioritar, lipsa unor explicații clare privind modul în care au fost stabilite alocările bugetare este inacceptabilă. Solicităm prezentarea publică a criteriilor care au stat la baza construirii bugetului, a estimărilor de cheltuieli și a motivelor pentru care educația a fost menținută sub nivelul finanțării necesare.
3. Protejarea finanțărilor care influențează direct accesul elevilor la educație –
Orice construcție bugetară responsabilă trebuie să aibă în centru elevul. În acest sens, solicităm garantarea finanțării integrale a componentelor care condiționează participarea reală la educație, incluzând transportul elevilor, bursele, dotările de bază, programele de sprijin și celelalte mecanisme destinate reducerii inechităților dintre elevi și dintre comunități.
4. Prioritizarea investițiilor în infrastructura școlară și în condițiile de învățare –
Nu poate exista discurs credibil despre calitatea educației în absența unor condiții decente în școli. Solicităm direcționarea resurselor către modernizarea infrastructurii, reducerea supraaglomerării, dotarea laboratoarelor, a cabinetelor și a spațiilor educaționale, astfel încât elevii să nu fie nevoiți să suporte, din nou, costul nepăsării bugetare a statului.
5. Asigurarea unei finanțări coerente pentru reformele deja asumate public – Statul nu poate continua să anunțe reforme ample, în timp ce refuză să aloce resursele necesare implementării lor. Orice angajament privind curriculumul, incluziunea, consilierea, digitalizarea, literația funcțională sau combaterea abandonului școlar trebuie dublat de linii bugetare clare, suficiente și predictibile.
Elevii consideră că educația nu poate fi tratată ca domeniul care „se descurcă și așa”. Un stat care cere rezultate de excelență din partea elevilor și profesorilor, dar refuză să investească adecvat în sistemul care le face posibile, nu face reformă, ci doar administrează deficitul de responsabilitate prin comunicate optimiste„.
Informații de context
Bugetul Ministerului Educației și Cercetării este de circa 62 de miliarde de lei, adică puțin peste 3% din PIB-ul estimat pentru anul 2026, potrivit proiectului legii bugetului publicat în dezbatere de Ministerul Finanțelor.
Proiectul de buget prevede pentru capitolul „Învățământ” credite bugetare în valoare de 62.008.273.000 de lei. Raportată la PIB-ul estimat pentru 2026, de 2.045 de miliarde de lei, alocarea pentru Ministerul Educației reprezintă aproximativ 3,03% din PIB.
Suma este mai mare decât execuția preliminată din 2025, care a fost de 59,1 miliarde de lei, însă este mai mică decât alocarea stabilită inițial prin legea bugetului pentru 2025, când pentru educație au fost prevăzute 62,6 miliarde de lei. Astfel, propunerea pentru 2026 este cu aproximativ 622 de milioane de lei mai mică decât cea de anul trecut.
Proiectul indică, în același timp, o reducere a cheltuielilor de personal, care reprezintă principala componentă a bugetului educației și care reprezintă salariile profesorilor, în cea mai mare parte, plus cele ale angajaților din școli și universități. Pentru 2026 sunt propuse 35,9 miliarde lei pentru salariile din sistem.
Nivelul este mai mic decât execuția preliminată din 2025, care a fost de 36.993.173.000 de lei, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 1,04 miliarde de lei, respectiv aproape 3%, potrivit datelor de la Finanțe analizate de Edupedu.ro.
Suma propusă pentru anul acesta este mai mică și decât alocarea stabilită prin legea bugetului pentru 2025, când pentru cheltuielile de personal din educație au fost prevăzute 37,8 miliarde lei, diferența fiind de aproximativ 1,9 miliarde de lei.
Comparativ cu execuția preliminată din 2024, care a fost de 36,59 miliarde lei, fondul de salarii propus pentru 2026 este cu aproximativ 638 de milioane de lei mai mic.
În schimb, unele categorii de cheltuieli cresc în proiectul de buget. De exemplu, cheltuielile pentru bunuri și servicii cresc de la 821.176.000 de lei în execuția preliminată din 2025 la 1.074.565.000 de lei în propunerea pentru 2026, o majorare de peste 30%. Reamintim aici că recent costul standard per elev, componenta pentru bunuri, servicii și formarea personalului a fost propus să crească cu 69 de lei, adică 9,8%.
Creșteri sunt prevăzute și la capitolele care finanțează programe cu fonduri europene și proiecte derulate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde sunt incluse sume mai mari pentru continuarea proiectelor aflate în implementare.
Raportat la bugetul general consolidat, finanțarea educației rămâne de asemenea sub nivelul prevăzut de lege.
Cheltuielile bugetului general consolidat sunt estimate pentru 2026 la 864.283,7 milioane de lei, conform Ministerului de Finanțe. Potrivit Legii învățământului preuniversitar 198/2023, finanțarea educației ar trebui să reprezinte anual minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, conform articolului 134.
La nivelul estimat pentru 2026. pentru Ministerul Educației și Cercetării, acest prag ar însemna aproximativ 129,6 miliarde de lei pentru educație. Comparativ, suma prevăzută în proiectul de buget pentru capitolul „Învățământ”, de 62 miliarde de lei, este cu aproximativ 67,6 miliarde de lei mai mică decât nivelul care ar rezulta din aplicarea acestei prevederi din lege. Însă bugetul MEC nu înseamnă alocarea integrală pentru Educație, ciccea mai mare parte din ea, pentru că mai sunt multe alte capitole din bugetele altor ministere care sunt luate în calcul pentru această componentă.
Potrivit indicatorilor macroeconomici utilizați la fundamentarea proiectului de buget, economia României ar urma să crească în 2026 cu 1%, inflația medie anuală este estimată la 6,5%, iar deficitul bugetar este proiectat la 6,2% din PIB.
Proiectul legii bugetului de stat pentru 2026 se află în prezent în dezbatere publică și urmează să fie transmis Parlamentului, unde poate fi modificat prin amendamente înainte de adoptarea finală.
Citește și:
BREAKING Bugetul Ministerului Educației pentru 2026: 3,03% din PIB, alocări mai mici și ca sumă și ca procent față de anul trecut / Cheltuielile de personal, minus 2 miliarde de lei față de 2025 – proiect de lege
Au lipsit cu adevărat 2 miliarde de lei din bugetul Educației, motivul pentru care fostul ministru „a salvat țara” prin măsurile anti-profesori din Legea Bolojan? Execuția pe 2025 arată că ministerul nu a cheltuit integral banii alocați
Raluca Pantazi
Redacția
G4Media.ro
Ramona Florea
Diana Ghimiși
R.P.