Probabilitatea de a fi diagnosticați cu Tulburare Hiperactivă cu Deficit de Atenție (ADHD) este de 15 ori mai mare în cazul copiilor aflați în îngrijirea statului, comparativ cu ceilalți copii din România, existând temeri că unora li se prescriu medicamente care să le controleze comportamentul problematic, arată o investigație publicată de Sinopsis.info.
În anii ’80, fețele chinuite ale orfanilor din România, subnutriți și ținuți în lanțuri, au șocat lumea. Astăzi, lanțurile au dispărut, dar o investigație a Balkan Investigative Reporting Network (BIRN) arată că există temeri serioase potrivit cărora copiilor aflați în grija statului român, precum și altor copii cu probleme din afara sistemului de stat, li se administrează de medicamente de care s-ar putea să n-aibă nevoie. Unii experți cred că această medicație ar fi înlocuit constrângerile fizice ca mijloc de stăpânire a copiilor cu tulburări.
Șase profesioniști din domeniul sănătății mintale și-au exprimat față de BIRN temerea că acești copii ar fi diagnosticați în mod greșit cu ADHD și că primesc în mod inutil medicamente care le-ar putea afecta sănătatea fizică și mintală.
Filiala din România a organizației Salvați Copiii lucrează anual cu mii de copii vulnerabili, în general din afara sistemului de stat, cărora le asigură consiliere și terapie. Diana Stănculeanu, director de programe și terapeut în cadrul organizației, până în noiembrie 2018, a declarat pentru BIRN că “ADHD este diagnosticat greșit“.
Probabilitatea de a fi diagnosticați cu ADH este mult mai ridicată în cazul copiilor din instituțiile de stat românești, comparativ cu ceilalți copii.
România nu publică date oficiale despre numărul cazurilor de ADHD înregistrate în restul populației. Totuși, un expert în sănătate publică, care a analizat datele oferite celor de la BIRN de către Centrul Român pentru Sănătate Mintală și Luptă împotriva Drogurilor, a ajuns la concluzia că procentul cazurilor de ADHD la nivelul populației din România este de 2%. În privința copiilor vulnerabili instituționalizați, numărul cazurilor reprezintă în medie un procent de 8%, potrivit datelor centralizate de către BIRN.
Unii experți cred că în instituțiile de stat sunt diagnosticați mai mulți copii cu ADHD ca să se justifice folosirea medicamentelor de calmare.
Temerile lor sunt susținute de un caz recent din București, în care un medic este anchetat pentru că a prescris medicamente ca să le reducă copiilor posibilitatea de a acționa și de a se exprima, pentru ca astfel angajaților să le fie mai ușor să supravegheze copiii, după cum reiese din mandatul de arestare văzut de BIRN.
Angajații instituțiilor de stat pentru copii au arătat că cel puțin un medic le prescrie copiilor medicamente psihoactive, întrucât asemenea substanțe îi ajută “să se înțeleagă cu ei”, a declarat pentru BIRN Monica Safer, psihiatru pentru copii și adolescenți la Spitalul Victor Gomoiu din București.
Solicitată de către BIRN, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) care răspunde de centrele de plasament, a declarat că nu se poate “amesteca în actul medical” de diagnosticare.
“Lipsa iubirii, asta era problema lui”
Sub condiția anonimatului, mama adoptivă a unui copil diagnosticat cu ADHD ne-a declarat că ‘Adrian’ – numit așa pentru a-i proteja identitatea – a fost supus ani de zile unui tratament inutil cu medicamente psihoactive puternice în perioada în care s-a aflat în grija unei asistente maternale. Ea a spus că Adrian a fost diagnosticat cu ADHD în mod eronat.
“Lipsa iubirii, asta era problema lui”, a declarat ea pentru BIRN. Adrian avea 5 ani când a fost diagnosticat cu ADHD. Asta se întâmpla în 2014, când se afla de un an în îngrijirea unei asistente maternale din sudul României. În această perioada, băiatul era deseori agitat și avea probleme de vorbire.
Mama lui adoptivă a declarat pentru BIRN că, deși anterior un psiholog pediatru afirmase că băiatul “are nevoie de afecțiune și de stabilitate emoțională”, copilului i s-a administrat carbamazepină – un medicament pshihoactiv folosit uneori pentru a stabiliza starea psihică și emoțională. Ulterior, medicul a încercat mai multe medicamente psihiatrice prin care să-i controleze simptomele, dintre care unul era special destinat tratamentului pentru ADHD.
În cele din urmă, la mijlocul lunii decembrie, în 2015, Adrian a fost adoptat. După ce a citit despre ADHD tot ce i-a căzut în mână, curând, mama lui adoptivă a început să se îndoiască de diagnostic.
El se putea concentra o lungă perioadă de timp și nu prezenta vreun alt simptom de ADHD. Femeia a mai spus că, în același timp, medicamentele prescrise pentru a trata boala îi provocau somnolență.
Totodată, la puțin timp după ce l-a adoptat pe Adrian, s-a consultat cu un alt psihiatru și cu un neurolog. Potrivit declarațiilor ei, cei doi au recomandat o reducere treptată a medicamentației. Ambii au ajuns la concluzia că băiatul nu suferea de ADHD.
Copiii orfani sunt ‘prea greu de stăpânit fără medicamente’
Cazul lui Adrian este departe de a fi singurul. Diana Stănculeanu, fost director de programe la Save the Children, a declarat că experții ONG-ului au confirmat diagnosticul de ADHD doar pentru o treime din copiii diagnosticați ințial cu această maladie.
“70% din copii care vin la noi cu diagnosticul de ADHD nu au această boală”, a spus Diana Stănculeanu.
Monica Safer de la Spitalul de Copii Victor Gomoiu, a declarat pentru BIRN că, în decursul carierei sale, a văzut mulți copii instituționalizați care fuseseră diagnosticați greșit și cărora li se administraseră prea multe medicamente.
“Primeau câte cinci medicamente diferite. Personalul mi-a spus că ei trebuie să le ia, pentru că altfel sunt foarte greu de stăpânit”, a adăugat Safer.
Amploarea problemei diagnosticelor eronate este greu de estimat, neputându-se cunoaște nici în ce măsură ea poate fi atribuită încercării de a stăpâni copiii.
Foto: Copii din orfelinate (Captură Youtube)
Ș. L.
Ștefan Lefter
Redacția
