Copiii și adolescenții folosesc zilnic internetul, rețelele sociale și aplicațiile digitale, de multe ori cu o ușurință care îi depășește pe adulți. Însă competențele tehnice – a ști să instalezi o aplicație sau să cauți informații online – nu sunt suficiente pentru a naviga în siguranță și responsabil spațiul digital, scriu într-un comunicat reprezentanții Asociației Techsoup. Dezinformarea, bullying-ul online, expunerea excesivă a datelor personale sau presiunile legate de imaginea de sine sunt riscuri reale, cu care elevii se confruntă tot mai devreme.
În peisajul acesta, tot mai mulți profesori încearcă să aducă în școli discuții și activități despre cetățenia digitală – un concept care vizează nu doar folosirea tehnologiei, ci și comportamentul, responsabilitatea și relațiile dintre oameni în mediul online.
Ce înseamnă, concret, cetățenia digitală
Cetățenia digitală presupune un set de competențe și atitudini care îi ajută pe copii să fie responsabili și conștienți în mediul online: să verifice informațiile înainte de a le distribui, să comunice cu respect, să își protejeze datele personale și să știe cum să reacționeze în situații de abuz sau hărțuire.
La nivel european, aceste competențe sunt promovate inclusiv de Consiliul Europei, care consideră educația pentru cetățenie digitală parte integrantă a pregătirii elevilor pentru viața într-o societate democratică și profund digitalizată. În România, însă, astfel de teme apar fragmentat în programa școlară și depind adesea de inițiativa individuală a profesorilor sau de proiecte derulate cu sprijinul organizațiilor nonguvernamentale.
Ce se face deja în unele școli
Conform Asociației Techsoup, în tot mai multe școli, profesorii introduc la clasă activități prin care elevii discută despre:
- cum pot diferenția o informație reală de una falsă;
- ce înseamnă datele personale și cum pot fi protejate;
- cum comunicăm online fără a-i răni pe ceilalți;
- cum raportăm bullying-ul sau alte forme de abuz;
- ce impact are imaginea online asupra stimei de sine;
- cum poate fi menținut echilibrul între viața online și cea offline.
Lecțiile iau forme diverse – de la dezbateri și analize de conținut viral, până la proiecte digitale legate de probleme reale din comunitate. Scopul nu este doar transmiterea de informații, ci dezvoltarea gândirii critice și a empatiei.
„A ști să folosești tehnologia nu înseamnă să o folosești bine”
„Copiii noștri cresc cu tehnologia în mână, dar asta nu înseamnă automat că știu să o folosească responsabil”, explică Alexandra Nechita, manager de programe și experiențe de învățare în cadrul Asociației Techsoup. Potrivit acesteia, educația pentru cetățenie digitală nu este doar despre mediul online, ci despre modul în care oamenii trăiesc și interacționează într-o comunitate care include, inevitabil, și spațiul digital.
Proiecte educaționale precum Incubatorul Civic Digital încearcă să sprijine profesorii în acest demers, oferindu-le resurse și cursuri gratuite despre cum pot integra cetățenia digitală la clasă. Aceste cursuri sunt disponibile pe platforma Predau Viitor a Asociației Techsoup.
Ce spun elevii după astfel de activități
În cadrul workshopurilor, elevii discută situații reale pe care le-au întâlnit online și caută soluții împreună. Pentru mulți dintre ei, este prima dată când au ocazia să vorbească deschis despre experiențe precum hărțuirea, nesiguranța sau teama de a cere ajutor.
„Am învățat că trebuie să fim mai buni cu oamenii, pentru că nu știm prin ce trec”, a spus un elev după un astfel de atelier. Alții au subliniat importanța faptului că nu sunt singuri și că pot apela la un adult atunci când întâmpină probleme online.
Teme precum securitatea digitală sau utilizarea inteligenței artificiale sunt, de asemenea, discutate critic, nu doar tehnic: elevii sunt încurajați să verifice informațiile și să înțeleagă limitele instrumentelor digitale.
Cine poartă responsabilitatea: școala sau familia?
Specialiștii atrag atenția că rolul școlii este esențial, mai ales în condițiile în care mulți părinți nu au avut, la rândul lor, acces la educație digitală structurată. De cele mai multe ori, discuțiile dintre părinți și copii despre internet apar abia după ce s-a produs o situație neplăcută.
„Ar fi important ca aceste conversații să aibă loc preventiv, nu doar reactiv”, subliniază Alexandra Nechita. Discuțiile despre ce înseamnă un comportament responsabil online, despre riscuri și limite pot începe chiar înainte ca un copil să aibă telefon sau cont pe rețele sociale.
De ce e nevoie de educație digitală timpurie
La fel cum copiii învață de mici regulile de conviețuire în spațiul fizic, aceleași principii pot fi aplicate și în mediul online: respectarea limitelor, cererea acordului, protejarea celorlalți și a propriei intimități.
Fără aceste repere, copiii ajung să navigheze un spațiu digital complex fără instrumentele necesare pentru a se proteja și pentru a lua decizii sănătoase. Riscurile nu țin doar de fraude sau bullying, ci și de presiuni subtile legate de imagine, comparații constante și consum pasiv de conținut.
În lipsa unei abordări sistematice, inițiativele profesorilor și ale organizațiilor educaționale rămân, deocamdată, principalele soluții pentru a reduce acest decalaj, mai arată reprezentanții organizației.
Comunicatul integral:
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Alexandra Bogdan
Raluca Pantazi
I.N.
