Cred că cea mai mare problemă în momentul de față în școli este enorma disparitate între ce fac unii profesori și alți profesori la clasă, spune filologul Liviu Papadima: Profesorii sunt și ei, ca orice tagmă profesională, de multe tipuri: o treime de profesori buni și foarte buni, o treime mediocri și o treime slabi și foarte slabi

1.412 vizualizări
Foto: Liviu Papadima / captură – TVR+
Filologul Liviu Papadima, profesor la Universitatea din București, a declarat, la emisiunea Educația la putere de la TVR 2, că „cea mai mare problemă în momentul de față în școli este enorma disparitate între ce fac unii profesori și alți profesori la școală”. Acesta a mai spus că, în mediul universitar, avem „o treime de profesori buni, foarte buni; o treime mediocri; o treime slabi și foarte slabi”.

”Cred că cea mai mare problemă în momentul de față în școli este enorma disparitate între ce fac unii profesori și alți profesori la școală. Deci, în clase diferite sunt planete diferite. Cum era titlul celebru al unei cărți. (…) Așa arată lucrurile”, a precizat Liviu Papadima

Moderatoare: Implicit o critică, dar constructivă, adusă profesorilor. De la ei se așteaptă adevărata resetare a educației în România?

Liviu Papadima: E o critică adusă iarăși ipocriziei. Profesorii sunt și ei, ca orice tagmă profesională, de multe tipuri, inclusiv la universitate, ce-am descoperit și eu, văzând și alte universități, predând la Universitatea din Viena 5 ani, unei peste alții, aceeași regulă ca și în Universitate din București, în linii mari: o treime de profesori buni, foarte buni; o treime mediocri; o treime slabi și foarte slabi. Deci, în mediul universitar. (…) Învățământul s-a masificat imens și nu mai putem să zicem că e doar locul unei super elite (…).

Moderatoare: Ne doare procentul de 66% de slabi și mediocri.

Liviu Papadima: Asta e. Un profesor mediocru e un profesor foarte bun.

Moderatoare: Foarte bun?

Liviu Papadima: Da, atâta vreme cât își face treaba. (…) M-am săturat de excepționalismul românesc.

Citește și:
Profesorul Liviu Papadima: Dacă aduci texte neatractive la clasă, vei avea o reacție de respingere din partea elevilor și nu o să ai pe ce construi. Textele sunt la liber, le selectează profesorul cu ajutorul manualului, cu ajutorul copiilor. Intervenția profesorului e crucială


4 comments
  1. Un indiciu infailibil al mediocrității profesorului (sau al activității de la clasă, egală cu ZERO)
    este cu siguranță nota zece dată (invariabil gratuit, desigur) intregii clase, fără excepție. Și nu de puține ori chiar și absenților. Ia uitați-vă prin cataloage la ce discipline se intâmplă asta, an de an, semestru de semestru, modul de modul,…
    Așa, nimeni nu are de comentat, de ce ar avea, nu?

      1. Ciocane mamă, imi pare că te-ai regăsit in indiciul de mai sus (cel al mediocrității), motiv pentru care iți plâng de milă. Deh, e plină lumea de inadaptați dar … exprimarea fiind liberă, abundă de lături. Așa-i Gică?

      2. Ce facem cu profesorii de limba romana?Vin la școală sa fie prezenți,ca apoi la sfarsit de luna sa poată incasa salariul.Ne mirăm cum de copiii sunt catalogați ca fiind analfabeti funcționali, când profesorii sunt întrați în învățământ pe pile sau politic.Vai și amar de tarisoara asta ca nu știu cine va mai fi capabil în viitor sa o poată gestiona într.un mod normal.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026: Cronicarul Miron Costin cu Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” sau Costache Negruzzi / Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana singurii autori contemporani recomandați

Noua programă școlară pentru limba și literatura română, pusă în dezbatere publică de Ministerul Educației pe 25 noiembrie 2025, conține recomandări de autori precum cronicarul Miron Costin cu „Letopisețul de…
Vezi articolul

Reorganizarea forului care controlează circa 20% din banii de cercetare, UEFISCDI, și înființarea unui Consiliu independent care să se ocupe de domeniu este cerută printr-un manifest semnat de zeci de profesori și cercetători români, de la universități din România și din lume

“Propunem crearea unei entități juridice noi, „Consiliul pentru Cercetare”, unitate independentă de factorul politic și care va gestiona și distribui bugetul alocat acesteia de către statul român exclusiv pe bază…
Vezi articolul