Cum arată sala de clasă ideală (Reflecție) / Op Ed Profesor Marius Bâgu

“Din experiența mea, mediul în care elevii pot atinge performanțele cele mai bune este într-o sală de clasă în care este pace, liniște și ordine. Într-o astfel de sală de clasă, profesorii vin pregătiți să-și facă munca și tratează elevii cu bunătate și demnitate, iar elevii tratează la rândul lor profesorii cu ascultare și respect pentru munca lor, fiind gata să învețe. Spre acest ideal tânjesc.”

Acest text redă fidel pasajele incluse într-o scrisoare adresată Ministerului Educației și Cercetării, la data de 1 iulie 2025. În cadrul acestei comunicări, am prezentat în detaliu o serie de politici educaționale ce ar trebui implementate pentru ca idealurile educaționale prezentate în această reflecție să se concretizeze în fiecare unitate de învățământ din sistemul de educație.

În acest context, demersul propus are un caracter predominant descriptiv și analitic, având ca obiectiv conturarea unei viziuni teoretice asupra sălii de clasă ideale, precum și asupra comportamentelor dezirabile din partea principalilor actori educaționali, respectiv profesorul și elevul. Scopul nu este formularea unor politici educaționale, ci oferirea unui cadru de reflecție mai amplu.

Sala de clasă

Conform studiului Has discipline in school deteriorated?, realizat de OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), elevii care învață în clase cu un nivel scăzut de comportamente perturbatoare obțin rezultate semnificativ mai bune la testele PISA decât cei expuși constant la dezordine și întreruperi. Atmosfera din sala de clasă contează — uneori mai mult decât programa sau manualul.

Profesorul, elevii și mijloacele de predare reprezintă triada de bază a procesului educațional. Fiecare dintre aceste componente joacă un rol esențial în conturarea unei educații de calitate. În situația în care una dintre aceste dimensiuni nu își îndeplinește funcția, chiar și performanța optimă a celorlalte două nu poate asigura transformarea sălii de clasă într-un mediu cu adevărat ideal.

Sala de clasă ideală dispune de mijloace de predare care facilitează eficient și practic atât transmiterea informațiilor, cât și asimilarea acestora, în concordanță cu cerințele și realitățile lumii contemporane. De asemenea, este important ca utilizarea mijloacelor de predare în activitatea pedagogică să fie susținută de o pregătire adecvată, în corelație cu aplicarea metodelor didactice.

Cu toate acestea, eficiența utilizării mijloacelor și metodelor didactice poate fi limitată, pe de o parte, de comportamentele elevilor care perturbă desfășurarea activităților educaționale și care constituie un obstacol în atingerea performanțelor vizate, iar, pe de altă parte, de conduita inadecvată a cadrului didactic, care poate genera, la rândul ei, efecte negative asupra rezultatelor elevilor.

Dinamica relației profesor-elev

Pacea, liniștea și ordinea – condiții esențiale pentru un mediu școlar favorabil învățării – sunt rezultatul unei relații funcționale între profesor și elevi. Profesorul vine pregătit să utilizeze mijloacele de predare și îi tratează pe elevi cu respect și demnitate, în timp ce elevii răspund prin ascultare și respect față de efortul pedagogic, pregătindu-se astfel pentru un proces de învățare eficient.

În acest context, comportamentele perturbatoare ale elevilor nu pot fi justificate prin atractivitatea sau dificultatea materiei, mai ales atunci când profesorul adoptă o conduită profesională și respectuoasă. În aceeași măsură, o atitudine neadecvată a profesorului nu poate fi pusă pe seama unei zile dificile, cu atât mai mult când elevii dau dovadă de atenție și respect față de efortul pedagogic.

Se conturează astfel un contrast clar: pe de o parte, profesorul ideal confruntat cu elevi care perturbă buna desfășurare a orei; pe de altă parte, profesorul autocrat în fața unor elevi care se comportă exemplar.

Din perspectivă pedagogică, sala de clasă ideală se fundamentează pe un model educațional echilibrat, mai puțin explicitat în literatura de specialitate din țara noastră, cunoscut în spațiul anglo-saxon sub denumirea de model autoritativ. Acest model educațional armonizează autoritatea profesională și responsabilitatea decizională a cadrului didactic cu respectarea drepturilor, demnității și a participării active a elevului.

Modelul autoritativ se dovedește, de altfel, cel mai eficient, deoarece reușește să îmbine elementele funcționale ale stilurilor autoritar, democratic și laissez-faire, evitând excesele caracteristice fiecăruia. Mai mult, acest model intră adesea în tensiune cu interpretarea rigidă a modelului democratic promovat oficial în sistemul educațional actual.

În modelul autoritativ, autoritatea profesorului este asumată și derivă din statutul său profesional, fără a intra în conflict cu respectarea drepturilor elevilor. Relația educațională se întemeiază pe implicarea activă atât a profesorului, cât și a elevilor în construirea unui climat educațional bazat pe respect reciproc, fapt care contribuie la diminuarea comportamentelor ostile și a indisciplinei.

Astfel, sala de clasă ideală constituie un mediu în care cadrul didactic își poate desfășura activitatea fără a fi constrâns să se facă auzit din cauza zgomotului sau a comportamentelor perturbatoare ale elevilor. În paralel, respectarea demnității elevilor reprezintă un principiu fundamental, impunând evitarea oricărei conduite din partea profesorului care ar putea fi percepută pe drept denigratoare.

Sinteză

Punerea în aplicare a acestui ideal școlar reprezintă o responsabilitate clară a Ministerului Educației și Cercetării. Realizarea unui mediu școlar pașnic, liniștit și ordonat depinde de respectarea principiilor fundamentale ale Justiției, prin recunoașterea meritelor celor care fac binele și sancționarea comportamentelor care subminează actul educațional. În acest cadru, politicile educaționale bine concepute pot juca un rol decisiv.

Analiza experienței mele profesionale în învățământ, pe o durată de cinci ani, confirmă că ordinea reprezintă o condiție a procesului educațional, nu un detaliu al acestuia.

În final, sala de clasă ideală este condiționată de utilizarea unor mijloace de predare adecvate, dar mai ales de îmbinarea armonioasă dintre autoritatea profesorului și respectul pentru drepturile, demnitatea și implicarea elevilor. Un asemenea echilibru, susținut de relații bazate pe încredere, responsabilitate și cooperare, face posibilă atât dezvoltarea personală și intelectuală a elevilor, cât și consolidarea unui mediu educațional stabil și sustenabil.

__________________

Marius Bâgu este cadru didactic în sistemul de învățământ preuniversitar, profesor de Educație tehnologică și Aplicații practice la nivel gimnazial. S-a născut în 1990 și a crescut în Bârlad, județul Vaslui. A absolvit Facultatea de Inginerie Civilă a Universității Transilvania din Brașov, însă în anii de studenție a făcut o schimbare decisivă, orientându-se către scris și filozofie. Printre personalitățile care îl inspiră se numără Cicero, Fiodor Dostoievski, Mahatma Gandhi și Aleksandr Soljenițîn, iar influența cea mai puternică asupra viziunii sale o are Martin Luther King Jr.

Nota redacției: Opinia profesorului este importantă și vă încurajăm ca, dacă aveți ceva de spus, să ne trimiteți articolul dumneavoastră pe redactie@edupedu.ro. Ideile și opiniile exprimate în acest articol nu sunt neapărat și cele ale redacției.