“În plagiat nu contează procentul, ci fapta”, arată expertul în etică academică Marian Popescu, profesor la Universitatea din București, în legătură cu teza de doctorat a ministrului de Interne Lucian Bode. Despre aceasta, comisia de etică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a anunțat, marți, că include fragmente de plagiat, însă procentul mic reprezentat de aceste fragmente – 2,95% – a fost folosit de ministru pentru a afirma că teza ar fi “în regulă”. “Teza nu este în regulă”, apreciază Marian Popescu pentru Edupedu.ro, care menționează și obiecțiile sale față de analiza și concluziile prezentate de Comisia de etică a UBB.
- Profesorul Marian Popescu este director al Centrului de Acțiune, Resurse, Formare pentru Integritate Academică al Universității din București (CARFIA) și membru al board-ului Institutului Internațional de Cercetare și Acțiune împotriva Fraudei Academica și Plagiatului din Geneva (IRAFPA). A fost, între 2012-2016, președintele Comisiei de etică a Universității din București.
Procentajul identificat de comisia de etică a UBB ca reprezentând fragmente plagiate în teza de doctorat a ministrului Lucian Bode “nu este relevant”, cu atât mai mult cu cât analiza nu a fost una completă, în profunzime pentru întreaga lucrare, a comentat Marian Popescu pentru Edupedu.ro. Important este, însă, faptul că a fost identificată fapta: “Teza include fragmente plagiate, ceea ce nu este de admis”.
El a comentat pe larg demersul comisiei de etică a UBB, arătând că aceasta a acționat insuficient în unele chestiuni și adecvat în alte privințe. Marian Popescu a insistat asupra faptului că au fost analizate în profunzime doar părțile semnalate în sesizarea primită de UBB, nu întreaga lucrare.
Context: Ce și cum a analizat comisia de la UBB, potrivit președintelui Dacian Dragoș
De notat că, marți, președintele Comisiei de Etică a UBB, Dacian Dragoș, a explicat pentru edupedu.ro că verificările făcute de comisie s-au desfășurat pe două paliere: “s-au concentrat pe aspectele semnalate în sesizare și, în plus, ceea ce a rezultat prin softul anti-plagiat”. El a spus că întreaga teză a trecut prin acest soft antiplagiat, lucru prevăzut și în ordinul de ministru prin care universităților li s-a cerut să analizeze toate tezele de doctorat vechi, dar verificările detaliate s-au concentrat asupra problemelor semnalate în sesizare și asupra neregulilor apărute în urma analizei prin intermediul softului. Pe de altă parte, întrebat dacă softul a identificat și problemele semnalate în sesizare, Dacian Dragoș a spus că nu. De aici se poate presupune că nu este exclus să existe și alte abateri de la regulile citării în restul tezei.
- Potrivit lui Dacian Dragoș, acolo unde au fost făcute analize de profunzime “am căutat sursa, pentru că e citată sursa la un moment dat (în alte părți ale tezei – n.red.). Și am descoperit că a fost folosit același lucru în alte părți, dar fără citare”. Pe de altă parte, acolo unde softul nu a găsit probleme “înseamnă că nu au fost texte de dimensiuni mari identificate de soft, care să ducă la suspiciuni. Pentru aceasta e procedura: treci prin soft, iar unde e suspiciune de fraudă investighezi mai departe”.
Semne de întrebare privind definiția plagiatului folosită în analizarea tezei
Modul cum a fost desfășurată verificarea ridică mai multe semne de întrebare, potrivit lui Marian Popescu. Acesta arată, pe de o parte, că “nu ni se spune, după ce au fost primite cele două rapoarte – în 2018, iThenticate, respectiv 2022, Turnitin – dacă a fost analizată toată teza din perspectiva celor evidențiate în rapoarte. Ni se spune mereu că au fost analizate cele patru puncte din sesizare.” (Nota redacției: hotărârea comisiei de etică menționează unele probleme identificate prin verificările cu ajutorul softului anti-plagiat).
O altă problemă constatată de specialistul citat: “Comisia a operat cu o definiție a plagiatului care nu este completă. Definiția dată de comisie și repetată de vreo 3 ori este că plagiatul este reproducerea exactă a unor cuvinte, exact wording sau ad verbatim. Dar plagiatul nu este numai asta. Plagiatul înseamnă parafrază, înseamnă combinarea unor părți din textele altora, nu este numai reproducerea exactă a unor cuvinte.”
El apreciază că, în hotărârea comisiei, s-ar pune accent pe procentul de fragmente ce conțin plagiate, or “în plagiat nu contează procentul, ci fapta. Toate cărțile, studiile, expertizele celor care cunosc domeniul spun același lucru: nu contează cât e plagiat, ci fapta plagiatului. Procentul este, însă, relevant numai pentru deciderea sancțiunii. Pentru că una este să ai 2,95% și alta este să ai 32% – plagiat, nu similitudine sau altceva. Sigur, comisia a încercat, într-un limbaj care poate induce în eroare, să spună că nu a putut stabili intenția de plagiat, dacă era vorba de intenție de plagiat sau de necunoașterea regulilor de citare. Or, faptul că lucrul nu a putut fi precizat de Comisie se datorează faptului că nu a analizat în întregime teza. Pentru că este imposibil să nu-ți dai seama de o intenție, dacă ea există sau dacă e vorba numai de necunoașterea regulilor.”
“De ce a fost acceptată la doctorat o persoană care nu cunoaște regulile elementare de citare?” / “Nu se spune nimic despre răspunderea comisiei de îndrumare și a coordonatorului”
A treia chestiune semnalată de Marian Popescu: “de ce a fost acceptată la doctorat o persoană care nu cunoaște regulile elementare de citare. Așa ceva nu se admite”.
- “Domnul Bode a avut o comisie de îndrumare – Clujul nu spune nimic despre răspunderea comisiei de îndrumare și a coordonatorului, a domnului [Adrian] Ivan. Ni se spun lucruri de tip bună practică. Într-o hotărâre a unei comisii de etică, lucrurile acestea contează mai puțin, cât mai ales contează faptele constatate, consecințele și ce anume trebuie cerut”.
- “Din cele patru puncte, care privesc un număr mic de pagini, ți-ai da seama clar că acolo nimeni nu s-a pronunțat pe problema cunoștințelor acestui domn, care, din câte știu din CV-ul dumnealui, nu a avut activitate științifică. Acest lucru ar fi trebuit, probabil, sesizat de comisia de admitere la doctorat, pentru că la admitere e și o probă scrisă, și un interviu. Practica academică spune că concursul de admitere nu mai e de fapt un concurs – coordonatorul este cel care admite un candidat care devine doctorandul tău și al școlii doctorale respective. Or, asta presupune că-l cunoști dinainte să fie admis.”
Marian Popescu apreciază, pe de altă parte, că hotărârea comisiei de etică a UBB “este justă în ceea ce privește imposibilitatea de a sancționa pe autorul tezei, pe motivul care există clar în lege, anume că persoana nu este membru al comunității academice”. Și consideră că “o analiză a CNATDCU poate, dacă e aplicată întregii teze, să modifice nu numai procentajul plagiatului, ci și să arate calitatea ideilor domnului Bode din perspectiva originalității contribuției sale. Ceea ce, în mod onest, comisia de la Cluj nu și-a propus și nici nu avea dreptul să o facă – anume să examineze originalitatea conținutului. Comisia a procedat just în această privință.”
O comparație succintă cu un caz celebru: Victor Ponta
Întrebat, cu titlu de exemplu, ce s-a întâmplat în cazul analizei făcute în cadrul Universității din București asupra tezei de doctorat a fostului premier Victor Ponta, Marian Popescu, cel care a fost președintele Comisiei de etică a UB în acel moment, notează că cele două teze “nu sunt comparabile” din punct de vedere al problemelor identificate, mult mai multe în cazul de acum zece ani. El a arătat, însă, că “noi am analizat atunci din perspectiva formei, adică a respectării regulilor de citare, toată lucrarea” și au cerut punct de vedere extern în privința calității conținutului:
“Am solicitat o comisie de experți externă, care să se pronunțe în ceea ce privește conținutul – o comisie de etică poate face lucrul acesta. Împreună cu rectorul de atunci – eu am fost președintele comisiei de etică a Universității din București între 2012-2016 – am cerut ca specialiștii să se pronunțe pe conținut: calitatea ideilor, cât de originale sunt, contribuția autorului tezei la nivelul cercetării privind subiectul abordat. Acestea sunt două lucruri fundamentale în ceea ce privește o lucrare științifică: autorul să respecte regulile de scriere academică, respectiv să vină cu o contribuție remarcabilă și care poate fi documentată privind subiectul pe care îl abordează”.
Amintim că, la UBB, comisia de etică a precizat în decizia sa că “nu a analizat teza de doctorat din punctul de vedere al calității sale, atribut care revine comisiei de susținere a tezei de doctorat și CNATDCU”.
Întrebat în legătură cu erata promisă de ministrul Bode, în urma hotărârii comisiei de etică a UBB, specialistul citat arată că aceasta ar “readuce lucrurile la nivelul corectitudinii. Dar problema e de ce s-a ajuns aici. Sigur că se pot produce accidente, unele pot fi reparate. (…) În momentul în care ai plagiat 2,95% numai în anumite părți ale tezei, e clar că procentul se mărește la o analiză făcută ca lumea”.
Citește și:
BREAKING Teza de doctorat a ministrului de Interne Lucian Bode include “erori de citare” și “unele fragmente plagiate” – Comisia de etică a Universității Babeș-Bolyai / Fragmentele identificate cu problemă de tip plagiat reprezintă 2.95% din teză și “nu rezultă cu certitudine că plagiatul a fost unul intenționat”, dar aceasta “nu schimbă concluzia” privind plagiatul
Ministrul de Interne Lucian Bode susține că “verdictul UBB” este că “teza mea de doctorat este în regulă” și spune că va “revizui printr-o erată erorile de citare” / Comisia de etică a UBB constatase că teza include “erori de citare” și “unele fragmente plagiate”
Cătălin Drulă, președintele USR: Lucian Bode a plagiat. Așteptăm demisia din Guvern / Cristian Ghinea: Coordonatorul tezei, Adrian Ivan, continuă să aibă job și la SRI. Astea nu sunt elemente de universitate care vrea în top european
C.I.
Roxana Rusin
Ștefan Lefter
Virgil Iordache
6 comments
“Expertul in etica” bate campii. In legatura cu orice fapta conteaza gravitatea ei, nu doar fapta in sine. Furi un milion sau furi un leu? Crima cu premeditare sau din culpa? In cazul plagiatului gravitatea e data de procent.
In plus, daca o teza sustinuta in 2018, trecuta prin toate filtrele posibile,( inclusiv softuri si verificarea CNATDCU) are totusi probleme, va dati sema cum sunt tezele de pana in 2016, atunci cand nu erau softuri de verificare?
Dar “expertul in etica” ar trebui sa stie ca CCR a decis ca nicio comisie, nici macar una de “experti in etica” nu este in drept sa reanalizeze continutul stiintific al unei teze de doctorat.
Etica o înțelegi, dacă o înțelegi, fără să fii expert. Chichițele procedurale au fost exploatate de impostori ca Oprea, Ciucă și Bode și mulți alții ca ei. Se adună câțiva impostori și își validează reciproc titluri false, este demonstrat, iar tu nu le ceri socoteală – asta-i etica ta.
Acest articol este foarte bun, comisia de etică a UBB edulcorează concluzia imposturii academice a lui Bode, Ivan și a celorlalți implicați inventând “plagiatul poate fără intenție”
Ar fi bine sa scanam și teza de doctorat a “expertului”. E posibil sa avem o surpriza.
Eu nu cred ca acest “expert de etica” mai are capacitatea de a percepe tehnologia. Un procent sub 3%, e un procent mic. Sunt situați în care datorita faptului ca acel subiect pe care îl tratezi a fost tratat pe surse web de sute, mii de ori. În acesta situație probabilitatea ca ceva din ce ai scris sa semene cu ceva ce a mai fost scris e destul de mare. Softurile de plagiat compara dacă cuvintele scrise din frazele tale seamănă cu alte cuvinte din alte fraze publicate pe web. Eu nu țin cu Bode, consider ca în achiziția de BMW-uri e ceva la mijloc. În fiecare tara se achiziționează pentru sistemul public, mașini produse local.
Am sesizat si eu asta azi in mai multe postari!
Am spus: Dincolo de faptul ca cei din Comisia de Etica au verificat doar cele sesizate, RAMANE Responsabilitatea Conducatorului de Doctorat si a Scolii Doctorale de la UBB Cluj in ceea ce priveste CALITATEA Tezei de doctorat, CONTRIBUTIA si CERCETAREA Stiintifica a tezei de Doctorat a lui Bode, uite ce spune Comisia de Etica:
„1. Analiza a vizat CONCRET respectarea normelor de redactare academică, NU calitatea academică a lucrării de doctorat. Pentru CALITATEA lucrării de doctorat GARANTEAZA specialiștii în domeniu din Școala DOCTORALA și din CNATDCU, INAINTE de conferirea titlului de doctor.”
Adica, zice Comisia de Etica: „Pentru CALITATEA lucrarii de doctorat GARANTEAZA” Scoala Doctorala a UBB Cluj si Conducatorul de doctorat!
Garanteaza ce, CERCETAREA Stiintifica, ce CONTRIBUTIE nemaivazuta si nemaintalnita a adus teza de doctorat a lui Bode??!!
Inseamna ca GARANTEAZA UBB Cluj acest plagiat, Comisia de Etica chiar foloseste cuvantul PLAGIAT, ce ne mai sucim, e ca si cand cineva a furat 1000 Lei, nu 10000 Lei!
E furt, e plagiat!
Uite-asa UBB Cluj a devenit fabrica de diplome de Doctorat, precum celebrele Spiru Haret, Dimitrie Cantemir, Nicolae Titulescu, Iosif Constantin Dragan sau BIOTERRA!!
Aveam mare apreciere pentru UBB, dar acum vad ca si la UBB e aceeasi mizerie!
Ba, mai ne si prostesc cu abureli de 2 bani!!!