Psihologii au identificat mai multe motive pentru care elevii și studenții au tendința să amâne până în ultima clipă o temă, un proiect sau învățatul unei lecții. Pornind de la aceste motive și de la cercetările realizate pe tema procrastinării, omniprezentă fie că e vorba de școală sau de locul de muncă, publicația de specialitate Edutopia.org propune, într-o sinteză, cinci modalități prin care elevii să fie ajutați să depășească această tendință de “a lăsa pe mâine”.
Analiza Edutopia pleacă de la impactul și răspândirea acestui fenomen, dând exemple precum un studiu realizat de un profesor al Universității din Calgary, potrivit căruia “se estimează că 80-95% dintre studenți procrastinează, 75% consideră că ei înșiși fac acest luru, iar 50% procrastinează constant, într-o măsură ce ridică probleme”.
Procrastinarea, arată sursa citată, este asociată în general cu notele slabe, iar cercetări medicale leagă fenomenul de probleme precum depresia, anxietatea sau nivelul ridicat de stres.
Principalele motive ale procrastinării în rândul elevilor, potrivit cercetătorilor ciați de Edutopia:
- Frica de eșec
- Confuzia legată de primii pași ai unei sarcini de îndeplinit (indecizia)
- Frica de a fi criticați
- “Fiorul” și adrenalina muncii contratimp
Cele cinci modalități de a-i ajuta pe elevi să evite procrastinarea
1. Să fie stabilite mai multe date de predare/termene limită, la intervale regulate, în loc să fie lăsați să-și stabilească singuri aceste date sau să li se stabilească un singur termen final. Profesorii ar putea să dea mai multe proiecte mici, cu sarcini de îndeplinit în perioade scurte, în locul unui proiect mare cu termen îndepărtat de realizare.
2. Elevii să primească feedback pozitiv pentru ceea ce fac – Acest lucru îi ajută în special pe elevii cu un nivel redus al stimei de sine, care ar ezita să dea cea au mai bun pentru că se tem de critică sau de eșec.
3. Elevii să învețe abilități de management al timpului și al studiului, având în vedere că, potrivit studiilor, multora dintre ei le lipsesc abilitățile necesare să eficientizeze studiul (cum să programeze sau când să ceară ajutor).
4. Profesorii să fie atenți la volumul de muncă atribuit elevilor – aceștia tind să întârzie cu proiectele atunci când au mai mulți profesori care le dau, separat, sarcini pe care elevii trebuie să le îndeplinească simultan
5. Elevii să primească instrucțiuni și exemple clare despre ceea ce trebuie să facă, acest lucru ajutându-i să înțeleagă de la bun început sarcina e care o au de îndeplinit.
Diana Ghimiși
C.I.
Redacția
1 comment
Cum sa învețe elevii ritmic, dacă deși li se spune sa lase telefoanele pe pervaz, cei fără chef de scoala, stau pe telefon pe sub bănci în timp ce se preda și se explica la tabla lecțiile?
Dacă le faci observatie, se simt lezați, iar părinții afirma ca bieților copilasi rămași fără telefon sub banca “le e frica” de materia predata. Asa de frica, încât doi bani nu dau pe ea. Culmea este ca stima de sine a acestor elevi este la cote înalte.
Îmbrăcati elegant, bine dispuși, veșnic cu chef de conversat în timpul cursurilor cu colegii vecini de banca, luați cu jeep-uri de la școală de către părinți sau de salariații acestora… Eu nu vorbesc în urma studiilor pe hârtie, ci în urma observării realității.