Curtea Constituțională a validat inițiativa legislativă cetățenească prin care sindicatele din Educație cer modificarea Legilor învățământului, inclusiv revenirea la norma didactică de dinaintea Legii Bolojan și reducerea numărului de elevi din clase. CCR a exclus însă articolele privind plata cu ora și bursele studenților, conform unui comunicat transmis de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”.
Din cele 185.568 de semnături depuse, 150.643 au fost validate, iar proiectul intră în procedura parlamentară.
CCR a eliminat prevederile privind plata cu ora și bursele studenților
Sindicatele arată însă că aceeași hotărâre a Curții Constituționale stabilește că prevederile referitoare la plata cu ora și la bursele studenților nu pot face obiectul unei inițiative legislative cetățenești, deoarece au impact major asupra bugetului de stat și sunt considerate norme cu caracter fiscal.
Liderii sindicali spun că nu sunt de acord cu această interpretare. „Ne exprimăm surprinderea față de această soluție și nu împărtășim această interpretare, întrucât prevederile respective reglementează drepturi și măsuri specifice, destinate asigurării bunei funcționări a procesului educațional și nu sunt măsuri cu caracter fiscal”, se arată în comunicatul comun.
Apel către Parlament: proiectul să fie adoptat înainte de noul an școlar
Cele două federații cer parlamentarilor să dezbată și să adopte în regim de urgență proiectul de lege.
„Legislativul trebuie să dea dovadă de seriozitate și responsabilitate, astfel încât acest demers cetățenesc să devină lege”, transmit sindicatele.
Acestea susțin că modificările propuse sunt necesare înainte de începutul anului școlar 2026-2027.
„Corectarea măsurilor de austeritate impuse învățământului în anul 2025 nu mai poate fi amânată. Educația are nevoie de soluții legislative rapide și responsabile, care trebuie adoptate înainte de debutul noului an școlar”, se mai arată în comunicat.
Curtea Constituțională: Prevederile privind plata cu ora și alte drepturi cu impact bugetar nu pot face obiectul unei inițiative cetățenești
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, cu unanimitate de voturi, că inițiativa legislativă cetățenească pentru modificarea Legilor educației îndeplinește condițiile constituționale și poate continua procedura parlamentară. Judecătorii au stabilit însă că articolele care reintroduc prevederi eliminate prin Legea nr. 141/2025 și care au impact asupra bugetului de stat , inclusiv cele privind plata cu ora, nu pot face obiectul unei inițiative legislative cetățenești, deoarece reprezintă norme cu caracter fiscal.
Curtea Constituțională a publicat marți, 15 iulie, comunicatul privind Hotărârea nr. 1/2026 referitoare la inițiativa legislativă cetățenească intitulată „Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și a Legii învățământului superior nr. 199/2023, precum și pentru modificarea altor acte normative”.
Hotărârea a fost adoptată cu unanimitate de voturi, conform comunicatului de presă.
Informații de context
Inițiativa legislativă cetățenească a fost lansată de liderii sindicatelor din Educație în vara anului 2025, după adoptarea așa-numitei Legi Bolojan, care a majorat norma didactică și a modificat mai multe drepturi ale personalului din învățământ.
Proiectul de lege a fost depus în Parlament în iunie 2026, după strângerea a peste 160.000 de semnături, și propune, între altele:
- revenirea la norma didactică prevăzută de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, începând cu 1 septembrie 2026;
- reducerea efectivelor de elevi din clase la nivelurile anterioare modificărilor din 2025;
- recalcularea plății cu ora;
- reducerea cu două ore a normei didactice, la cerere, pentru profesorii cu peste 25 de ani vechime și gradul didactic I;
- instituirea unei prime de instalare pentru profesorii repartizați în zone defavorizate;
- eliminarea unor restricții privind degrevările din funcțiile de conducere și plata drepturilor stabilite prin hotărâri judecătorești.
După decizia Curții Constituționale, proiectul va intra în dezbaterea Parlamentului, care va decide forma finală a modificărilor propuse.
Redăm comunicatul integral
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” – organizații sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, reunind interesele a peste 280.000 de salariați – salută Hotărârea Curții Constituționale a României nr. 1 din 15 iulie 2026, prin care s-a constatat că inițiativa legislativă cetățenească pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și a Legii învățământului superior nr. 199/2023, precum și pentru modificarea altor acte normative îndeplinește condițiile prevăzute de Constituție pentru a-și continua parcursul legislativ în Parlament.
Prin această hotărâre, Curtea Constituțională a stabilit că inițiativa respectă cerințele constituționale privind numărul minim de susținători și reprezentativitatea teritorială. Din cele 185.568 de semnături depuse, 150.643 au fost validate ca fiind legal atestate, depășind cu mult pragul constituțional de 100.000 de semnături, iar condiția referitoare la dispersia teritorială a fost, de asemenea, îndeplinită.
Mulțumim tuturor organizațiilor sindicale, liderilor, membrilor de sindicat, cetățenilor cu drept de vot care au susținut această inițiativă prin semnătura lor, precum și celor care au desfășurat o amplă și riguroasă activitate de verificare și centralizare a listelor de susținători.
Pe de altă parte, am luat act de faptul că, prin aceeași hotărâre, Curtea Constituțională a constatat că o parte dintre prevederile inițiativei legislative, între care cele referitoare la plata cu ora și la bursele studenților, nu pot face obiectul unei inițiative legislative cetățenești, apreciind că acestea au un impact major asupra bugetului de stat și, deci, sunt norme cu caracter fiscal.
Ne exprimăm surprinderea față de această soluție și nu împărtășim această interpretare, întrucât prevederile respective reglementează drepturi și măsuri specifice, destinate asigurării bunei funcționări a procesului educațional și nu sunt măsuri cu caracter fiscal care nu pot constitui obiectul unei inițiative legislative cetățenești.
Adresăm un apel ferm tuturor parlamentarilor să dezbată și să adopte, în regim de urgență, această inițiativă legislativă cetățenească. În acest moment, proiectul de lege susținut de cei peste 150.000 de semnatari validați de C.C.R. va intra în dezbatere parlamentară, iar legislativul trebuie să dea dovadă de seriozitate și responsabilitate, astfel încât acest demers cetățenesc să devină lege.
Anul școlar 2026-2027 trebuie să înceapă în condiții optime pentru elevi, studenți și întregul personal din învățământ.
Corectarea măsurilor de austeritate impuse învățământului în anul 2025 nu mai poate fi amânată!
Educația are nevoie de soluții legislative rapide și responsabile, care trebuie adoptate înainte de debutul noului an școlar!
Redăm comunicatul CCR:
Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a constatat că inițiativa legislativă a cetățenilor intitulată „Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr.198/2023, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii învățământului superior nr.199/2023, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru modificarea altor acte normative” îndeplinește condițiile prevăzute de art.74 alin.(1) și alin.(2) din Constituție, cu excepția art.I pct.4, art.I pct.5, art.I pct.6, art.II pct.2-5, art.II pct.7 și art.IV-VI din propunerea legislativă, care reglementează norme cu caracter fiscal.
Rezumat
Curtea a constatat că propunerea legislativă și expunerea de motive care o însoțește au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.84 din 3 februarie 2026, listele de susținători au fost validate de către autoritatea competentă, prin semnătură și ștampilă, precum și că au fost îndeplinite condițiile prevăzute de Constituție, respectiv numărul de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot necesar pentru promovarea inițiativei și a dispersiei teritoriale.
Pe de altă parte, Curtea a reținut că art.I pct.4, art.I pct.5, art.I pct.6, art.II pct.2-5, art.II pct.7 și art.IV-VI din propunerea legislativă ce formează obiectul inițiativei legislative a cetățenilor sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile art.74 alin.(2) din Constituție, deoarece acestea constituie norme cu caracter fiscal, astfel încât vizează reglementarea unuia dintre domeniile prevăzute la art.74 alin.(2) din Constituție.
Argumente
– Cu privire la publicarea inițiativei legislative, Curtea a constată că propunerea legislativă, precum și expunerea de motive care o însoțește, semnată de Comitetul de inițiativă, au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.84 din 3 februarie 2026, fără respectarea termenului de maximum 30 de zile de la emiterea Avizului Consiliului Legislativ nr.1.016 din 10 decembrie 2025. Sub acest aspect, Curtea a observat că acesta nu este un aspect de neconstituționalitate, întrucât nu se încadrează în cadrul obiectul verificării pe care Curtea o întreprinde în exercitarea atribuției sale prevăzute de art.146 lit.j) din Constituție, ci un element procedural care vizează exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni astfel cum este reglementată de Legea nr.188/1999.
– Cu privire la verificarea legalității atestării listelor de susținători, Curtea a reținut că nu s-a făcut în toate cazurile cu respectarea strictă a dispozițiilor art.5 din Legea nr.189/1999, de către primarii unităților administrativ-teritoriale sau, în localitățile urbane, și de funcționarii primăriei împuterniciți de primar în acest scop. De asemenea, au existat și alte omisiuni și neregularități, cea mai frecventă fiind lipsa datei atestării însă nu au fost apreciate ca fiind încălcări ale dispozițiilor art.5 din Legea nr.189/1999, în măsura în care rezultă că atestarea a fost realizată de persoanele prevăzute de textul legal sau operează o prezumție simplă în acest sens, fundamentată pe actele depuse în dosare. Totodată, inexistența unei formule de atestare exprese nu a fost apreciată drept o încălcare a dispozițiilor art.5 din Legea nr.189/1999 în măsura în care listele de susținători au fost validate de către autoritatea competentă, prin semnătură și ștampilă.
– Cu privire la verificarea întrunirii numărului minim de susținători pentru promovarea inițiativei, prevăzut de art.74 alin.(1) din Constituție, susținătorii atestați cu încălcarea dispozițiilor legale, potrivit mențiunilor cuprinse în listele centralizatoare pe județe întocmite în cauză, nu au fost luați în calcul la stabilirea numărului de susținători ai inițiativei legislative. Astfel, din cele 185.568 de semnături din listele de susținători, dintre care au fost atestate de autoritățile publice un număr de 162.195 de astfel de semnături, Curtea a apreciat că semnăturile unui număr de 150.643 de susținători sunt legal atestate. Ca urmare, Curtea constată că este îndeplinită condiția prevăzută de art.74 alin.(1) teza întâi din Constituție, respectiv numărul de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot necesar pentru promovarea inițiativei.
– Cu privire la verificarea respectării dispersiei teritoriale în județe și în municipiul București, prevăzută la art.74 alin.(1) din Constituție, Curtea a reținut că 12 județe îndeplinesc condiția prevăzută de normele constituționale de referință a numărului minim de 5.000 de susținători ai inițiativei, iar acest număr reprezintă mai mult de un sfert din județele țării, fiind astfel întrunită condiția dispersiei teritoriale prevăzută de art.74 alin.(1) din Constituție.
– Cu privire la respectarea limitelor impuse de art.74 alin.(2) din Constituție în privința inițiativelor legislative cetățenești, Curtea a reținut că intenția inițiatorilor demersului legislativ este de a reintroduce în fondul activ al legislației textele de lege din aceste acte normative modificate prin Legea nr.141/2025 privind unele măsuri-fiscal-bugetare, în forma anterioară modificării lor prin această lege. Curtea consideră că excluderea „problemelor cu caracter fiscal” din posibilitatea de reglementare pe calea inițiativei legislative cetățenești nu poate avea în vedere doar stabilirea de taxe și impozite stricto sensu, ci trebuie să privească și acele elemente care au un impact major asupra bugetului de stat și care nu vizează concepţia viitoare cu privire la formarea acestuia, ci sunt preconizate a fi aplicate în interiorul execuției bugetare curente, cum ar, fi, de exemplu, acordarea unor sporuri sau a unor sume fixe de la bugetul de stat. Or, rațiunea principală a interdicției stabilite de art.74 alin.(2) din Constituție este tocmai protejarea echilibrului bugetar și a stabilității macroeconomice a statului.
*
Hotărârea este definitivă și general obligatorie.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul hotărârii, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
