Daniel David, ministrul Educației: Hai să recunoaștem că avem o problemă în transferul de competențe. Dacă ne uităm în clasele mari, vedem că rezultatele de la testele PISA nu sunt încurajatoare

Ministrul al Educației și Cercetării, Daniel David, a vorbit, în cadrul unei conferințe de presă, despre transferul de competențe și a precizat că „avem o problemă”. Acesta a precizat că rezultatele de la testele PISA „nu sunt încurajatoare.”

Edupedu.ro transmite vineri dupa-amiaza în regim live text declarațiile de la prima conferință de presă a ministrului Educației și Cercetării Daniel David.

„Rezultate la testele PISA nu sunt încurajatoare și cine nu recunoaște lucrul ăsta cred că nu are o abordare rațională. Sigur că ne putem gândi de ce, dar întâi hai să recunoaștem că avem o problemă în acest transfer de competențe”, a spus Daniel David.

PISA 2022 România – penultima în UE și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume, la cele trei evaluări principale: matematică, științe, citire / Aproape de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul alfabetismului funcțional, față de media OCDE

Dacă la nivel OCDE 16,4% dintre elevi au înregistrat în medie rezultate sub nivelul 2 la toate cele trei domenii, deci se încadrează la nivelul analfabetismului funcțional, în România ponderea acestora este de 33,2%.

Redăm declarația ministrului Daniel David:

„În zona preuniversitară, după mine, care vin din zona psihologiei și apropiat de științele educației, elementul fundamental trebuie să fie legat de competențele pe care noi le transferăm elevilor. Deci, în final, contează enorm transferul de competențe. Acuma, când spun competențe, putem merge în detalii. Competențele pot fi operaționalizate prin rezultate de învățare, dar hai să rămânem la nivel de competențe.

Competențe înseamnă trei lucruri: cunoștințe declarative, ce știi să spui; cunoștințe procedurale, ce știi să faci; valori, de ce e important acel lucru. Ei, de foarte multe ori, într-adevăr, în sistemul preuniversitar avem diverse probleme. Unii, de exemplu, accentuează foarte mult componenta ce știi să spui, componenta teoretică, în dauna valorilor și în dauna cunoștințelor procedurale. Și spun „teoria la ce folosește? Pierdere de vreme”. Ori eu le spun acelor critici că teoria e foarte importantă, dacă o faci bine. Într-o formulare din filosofia științei, noi spunem că uneori cel mai practic lucru e o teorie bună. O teorie bună îți dă sensuri, semnificații, îți oferă cultură, te transformă într-un individ mai greu manipulabil și mai puțin sensibil la conspiraționism.

Alții însă nu pun preț pe cunoștințele procedurale. Cunoștințele procedurale sunt foarte importante, fiindcă ele sunt cele care te leagă de viață, ele sunt cele care te leagă de piața muncii, ele sunt cele care se leagă de societate. Și atunci întotdeauna miza pentru mine este dacă acest transfer de competențe se face bine.

Dacă ne uităm mai ales în clasele mari, vedem testele PISA și știm clar că nu se face foarte bine (transferul de cunoștințe – n.red). Rezultate la testele PISA nu sunt încurajatoare și cine nu recunoaște lucrul ăsta cred că nu are o abordare rațională. Sigur că ne putem gândi de ce, dar întâi hai să recunoaștem că avem o problemă în acest transfer de competențe, este o problemă. Și atunci care sunt factorii care contează și care pot favoriza acest transfer de competențe? Sunt mai mulți. Eu, și pe parcursul acestui mandat, îi descriu pe cei pe care o să mă focalizez.

În primul rând, ai nevoie de profesori motivați și pregătiți în metode moderne de predare. Ca să ai un profesor motivat, trebuie să aibă un salariu decent, rezonabil, conform rolului pe care îl are în societate. Eu mă uit în ultimii ani și văd că cei mai mulți absolvenți – mă uitam ca rector de la UBB, de exemplu. Probabil că și ceilalți rectori o să vă spună la fel – nu prea alegeau să meargă în preuniversitar, nu era motivant. Deci, avem nevoie să gândim foarte bine nivelul de salarizare, astfel încât, repet, nimeni nu cere ceva nerezonabil, ci ceva decent, conform rolului pe care noi vrem să-l dăm educației în societatea noastră.

Pe lângă componenta asta de salarizare, cum spuneam, contează și metodele pe care le folosește profesorul, iar aici s-a început de mult timp, sunt programe de training care au fost făcute pentru profesorii din învățământul primar, pentru cei de la nivelul gimnazial, iar noi, din toamnă, foarte probabil, vom începe iarăși programe de training pe metodele moderne de predare pentru profesorii din liceu. Ăsta este un lucru fundamental pentru mine, fiindcă contribuie la acel transfer de competențe despre care discutam.

Pe lângă profesorul motivat și bine echipat, ca să spun așa, ca metodă de predare, contează foarte mult și – toți știm acest lucru – curriculum, care pornește, ca să spun așa, de la stabilirea planurilor-cadru, programele, manualele. Eu am și spus că, atunci când o să văd un elev că deschide un manual și trece dincolo de lecția pe care trebuie să o facă la școală și el citește cu curiozitate și vezi că întoarce paginile și merge înainte, acela este manual un manual bun. Dacă nu-i curios să vadă după lecția la care este acum ce urmează și ce este acolo, nu vreau să spun că e un manual prost, dar nu este unul inspirațional, cu siguranță, nu-l motivează pe copilul respectiv. (…)”