Consiliul Național al Elevilor îi critică pe Klaus Iohannis și pe Ligia Deca: Unde e România educată?

Consiliul Național al Elevilor (CNE) critică într-o postare pe rețele sociale,„moștenirea în Educație după 10 ani”, cu trei zile înainte de primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale și cu două săptămâni înainte de cele parlamentare. CNE menționează promisiunile din România educată făcute de președintele Klaus Iohannis și de actuala ministra a Educației, Ligia Deca, artizanii proiectului. CNE subliniază că „această campanie este apolitică și nepartizană, concentrându-se pe impactul real al politicilor educaționale asupra sistemului de învățământ din România”.

• De remarcat schimbarea de atitudine a CNE în mandatul de președinte al Biancăi Ivan, actuala șefă a CNE. Precedentele mandate, cele ale lui Robert Avram și Mirunei Croitoru, fiind marcate de supunere și docilitate față de ministrul în funcție și față de Guvern. În fapt, Robert Avram a fost angajat de Ligia Deca la Ministerul Educației pe post de consilier și cu rol de „om bun la toate” și „fotograf de ocazie” la evenimentele oficialului. Avram a fost prezent și în „poza” regizată de Ligia Deca și Klaus Iohannis de la semnarea decretului de promulgare a legilor Educației.

În săptămâna primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale și cu două săptămâni înainte de alegerile parlamentare, Consiliul Național al Elevilor, critică „moștenirea în Educație după 10 ani” și spune că „România Educată este un vis ce nu a devenit realitate”.

„Privim cu tristețe înapoi la promisiunile făcute de actualul Președinte și, în special, de actualul ministru al Educației, în cadrul programului «România Educată»”, scrie în postarea CNE pe rețelele sociale.

Lista problemelor evidențiate acum de CNE pentru care trage la răspundere acțiunile Ministerului Educației din ultimii 10 ani:

• Infrastructura – 57% dintre școlile din mediul rural nu au autorizație sanitară, 38% dintre școli nu au acces la internet de bandă largă, doar 60% din școli au laboratoare de informatică funcționale și mai puțin de 40% din școli au biblioteci școlare
• Finanțare – media PIB alocat Educației în România în ultimii 10 ani a fost de aproximativ 3%, deși media în UE se apropie de 5%
• Salarizarea profesorilor – salariul mediu al unui profesor debutant este 80% din salariul mediu pe economie, în timp ce media UE este între 90%-100% din salariul mediu pe economie
• Abandon școlar și incluziune: rata de participare la educație a copiilro romi este 38% versus 85%, media națională. Doar 34% dintre elevii din mediul rural ajung la liceu versul 82% din mediul urban. Rata abandonului școlar în 2024 este 15.3% față de 9,7% media în UE
• Transport elevi – Dintre elevii navetiști, doar 36,6% au beneficiat integral de sumele forfetare pentru decontarea transportului, 29 % doar parțial, 34,4% nu au primit deloc banii.

• Alte aspecte preocupante pentru elevi: doar 22,9 % consideră că materiile opționale le satisfac pe deplin nevoile, în timp ce majoritatea cred că le sunt utile într-o oarecare măsură.

• Recent, Consiliul Național al Elevilor a publicat „Raportul privind respectarea Statutului Elevului la nivel național”, în care reclamă mai multe probleme legate de discriminare, violență, situația drepturilor încălcate.

Organizația subliniază că „această campanie este apolitică și nepartizană, concentrându-se pe impactul real al politicilor educaționale asupra sistemului de învățământ din România”.

Informații de context

Recent, CNE a lansat „Raportul privind respectarea Statutului Elevului la nivel național”, care semnalează că mai bine de 40% dintre elevii care au luat parte la o amplă consultare privind drepturile și obligațiile lor au observat forme de discriminare în școală, pe parcursul ultimului an. Totodată, un procent considerabil dintre participanții la studiul Consiliului Național al Elevilor reclamă comportament nerespectuos manifestat de profesori la adresa elevilor, dar și la adresa altor profesori sau a personalului auxiliar. Iar 1 din 4 elevi participanți spun că au participat sau asistat la acte de violență în școală.

În același timp, peste jumătate dintre elevii navetiști care au luat parte la consultare au spus că anul trecut nu le-au fost acordate deloc sau le-au fost acordate doar parțial sumele forfetare pentru transport.

Raportul se bazează date colectate în perioada august-octombrie 2024, prin intermediul unui chestionar completat de circa 17.500 de elevi (24% la nivel de gimnaziu, ceilalți la nivel de liceu, peste 80% în mediul urban) și pe un număr restrâns de 1200 cadre didactice din școli din întreaga țară. Chestionarul a evaluat măsura în care sunt respectate drepturile și îndatoririle elevilor în anul școlar precedent. El nu este declarat a fi reprezentativ pentru elevii din România, dar eșantionul în cazul elevilor este unul substanțial.

• „Raportul privind respectarea Statutului Elevului la nivel național” poate fi consultat integral aici.