Daniel David: Trebuie să ne apropiem mai mult de oameni. Cel puțin o dată pe lună sau la două săptămâni îmi propun să am o conferință de presă serioasă și în fiecare joi, online – sinteza activității / În lipsa comunicării publice, oamenii te cred parte din sistem, își pierd încrederea

Comunicarea de fațadă, superficială, a oamenilor politici și din poziții publice a fost criticată de ministrul Educației și Cercetării într-o emisiune la Antena 3, joi seara. Daniel David a comentat, în calitate de psiholog, evenimentele din ultima perioadă a anului trecut și începutul acestui an, întrebat despre tendința tot mai mare a populației spre autoritarism.

Acesta a precizat că „poate că ar trebui să înțelegem că în anumite forme trebuie să ne apropiem mai mult de oameni”. Ministrul a precizat că „este important să comunic cu spațiul public. Cel puțin o dată pe lună sau la două săptămâni îmi propun să am conferință de presă serioasă și în fiecare joi, online – sinteza activității. (…) În lipsa comunicării publice, oamenii te cred parte din sistem, își pierd încrederea”.

Redăm fragmentul cu cele mai importante declarații:

Daniel David: „Aș vorbi mai degrabă ca psiholog, om care mă ocup de componentele acestea psihoculturale. România din perspectiva mea stă foarte prost: avem zone de fragmentare între diverse Românii, polarizate, antagonice, se luptă unele cu altele. Din punct de vedere psihocultural, văd trei Românii: autohtonistă – una care, față de instituțiile euroatlantice, nu are refuz, dar se teme de ele. Elementul dominant e teama. Pe acest fond în care te vezi un pierzător și ai teamă față de instituții, se nasc o serie de motivații care pun sub semnul întrebării democrația.

Avem apoi o zonă mai antisistem: oameni cu studii superioare, studii medii, cu atitudine critică față de România euroatlantică, dar nu că se tem, dar au atitudine de frustrare și ură. Aici ura vine din faptul că nu se simt valorizați social. Aici problemele nu sunt economice, dar de identitate: că nu ești ascultat, apreciat, ascultat de cei care conduc.

Ai apoi a treia Românie – conectată cu instituțiile euroatlantice, integrată în spațiul vestic, care face mici greșeli. Cele mai pregnante [greșeli sunt legate de aroganță față de celelalte două Românii. Pe acest fond, când te uiți la structuri, te uiți și la alegerile pe care le-am văzut: partidele de centru-stânga accesează mai bine zonele tradiționale, partidele de centru dreapta merg mai spre România emancipată, mulți au ignorat România antisistem și aici vin tendințele extremiste.

Eu am vorbit despre asta cam de 5 ani – să fim atenți la România antisistem. E un moment periculos pentru societatea noastră, e important să avem politicieni și partide responsabile, cu un proiect de țară. Trebuie să vii cu mesaje diferite, cu perspective că România euroatlantică e a tuturor. Trebuie să ai și România tradițională și România respectată în zona antisistem. Dacă cineva vine cu acest proiect, șansa pentru bunăstare este mare. Altfel ne putem duce în direcția cea mai periculoasă.

Democrația clasică – ai alegeri din patru în patru ani, ai campanie, vii în fața oamenilor, apoi te așteptai cumva ca oamenii care te-au votat să te lase în pace. Cine să stea pe tine ar trebui să fie presa, oameni educați, care judecă critic.

Aceste instituții ale democrației se schimbă peste tot în lume, nu doar la noi – SUA, UK, Germania. Ce e foarte important e să înțelegem că trebuie să schimbăm oarecum nu forma, nu instituțiile dem, ci cum ajungem la ele. Generația de acum dorește o componentă mai puternică pe linie participativă: unii nu vin la vot pentru că ei consideră că dacă sunt nemulțumiți de tine ca politician vin la protest săptămâna viitoare. Vor să fie coparticipanți la actul de putere, nu mai acceptă că am delegat puterea către politicieni (…), vor să coparticipe la putere. Nu avem o alternativă mai bună decât democrația, dar poate că ar trebui să înțelegem că în anumite forme trebuie să ne apropiem mai mult de oameni.[Oamenii] Pot merge în zona de conspirații, fake-news, ură față de establishment.

Din punctul meu de vedere, și sunt în total acord cu dumneavoastră, componenta care lipsește cel mai mult actualilor lideri din România – și, într-adevăr, din alte țări ale spațiului euroatlantic – este comunicarea. Aceasta este realizată într-un mod superficial, fără un impact real asupra opiniei publice. În ultima perioadă, mulți conducători preferă să posteze două rânduri pe Facebook și consideră că problema este rezolvată. (..)

Trebuie să învățăm să schimbăm aceste lucruri. Sunt ministru de doar două săptămâni, dar cei care mă cunosc din perioada în care am fost rector știu că pentru mine era foarte important să comunic nu doar cu comunitatea universității mele, ci și cu presa și spațiul public. Ca ministru, voi face exact același lucru: cel puțin o dată pe lună, dacă nu chiar la două săptămâni, vreau să organizez o conferință de presă serioasă. În fiecare joi seara voi oferi o sinteză a activităților din timpul săptămânii, transmisă online. Nu trebuie să uităm că avem la dispoziție rețele sociale, presă online și alte medii de comunicare, pe care le putem combina eficient.

Aceste forme simple de comunicare sunt esențiale pentru cineva care ocupă o poziție de demnitate în statul român. Nu este doar recomandabil să le facem, este absolut necesar. Dacă dorim ca instituțiile democratice să supraviețuiască, trebuie să fim transparenți și deschiși. Altfel, există riscul ca oamenii să ne perceapă ca parte a unui sistem opac, ceea ce poate alimenta sentimentele antisistem și revolta împotriva instituțiilor, împiedicându-ne să realizăm orice obiectiv important”.

Articol în curs de actualizare