De ce extrema dreaptă este un pericol major pentru România – Analiză G4Media.ro

185 de vizualizări
Foto: Petru Clej / arhivă personală
Am urmărit recent două documentare pe You Tube, Cine sunt extremiștii (II) realizat de colegul meu Dan Tăpălagă, și George Simion și neolegionarii din Dobrogea, realizat de Info Sud Est, publicație unde lucrează colegii mei Cristian Leonte și Andreea Pavel. Vreau să-i felicit pe scurt pentru calitatea excepțională a acestor materiale, fără nicio exagerare de standarde de presă occidentală.

Cele două documentare sunt complementare, deși nu cred că și-au propus acest lucru. Primul este în fapt un istoric al liderilor politici extremiști din România de după 1990: Corneliu Vadim Tudor, Marian Munteanu, George Simion, Călin Georgescu, Diana Șoșoacă, Claudiu Târziu. Al doilea este o analiză a fenomenului neo-legionar în Dobrogea, locul unde și-a început cariera politică George Simion, candidatul cu mari șanse să devină președinte al României.

Documentarul Cine sunt extremiștii, unde sunt intervievați istorici și analiști de marcă – Vladimir Tismăneanu, Dennis Deletant, Radu Ioanid, Ottmar Trașcă, Marius Cazan, Sorin Ioniță – folosește imagini de arhivă, unele șocante, care relevă o cantitate de ură enormă împroșcată uneori cu mahalagism de liderii extremiști.

Dar poate mai interesant este modul în care este relevată tranziția de la național-comunismul inițial al lui Vadim Tudor, la neolegionarismul fățiș al cuplului Simion – Georgescu și antisemitismul deșănțat ai Dianei Șoșoacă.

Documentarul George Simion și neolegionarii din Dobrogea relevă un aspect mai puțin cunoscut: extremismul de dreapta de la firul ierbii și cum se îmbină el cu religia și paramilitarismul, cu personaje care provin din familii cu trecut legionar, dar și legăturile strânse cu Biserica Ortodoxă, la loc de frunte fiind Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie.

Poate că nu e întâmplător faptul că Simion și-a început aici cariera politică, intonând imnuri legionare alături de camarazii locali și că aici, în Dobrogea, el a obținut cel mai bun scor în județul Tulcea – 51,19%, în timp ce în județul învecinat, Constanța, a câștigat 44,29%.

De ce spun că cele două documentare sunt complementare, pentru că succesul extremiștilor de dreapta din România ar fi fost imposibil fără structuri ca cele din Dobrogea, fără sprijin important din partea unor clerici ortodocși și fără o atracție reală pentru valorile legionare.

Este evident faptul că liderii extremiști actuali se inspiră din trecutul interbelic și narațiunea Mișcării legionare, condusă de liderul carismatic Corneliu Zelea Codreanu pe care Simion și Georgescu îl imită, ca să spun că-l maimuțăresc.

Dar ce este poate și mai înfricoșător sunt taberele de instruire neo-legionare, unde foști membri ai Legiunii Străine (care în mod curent se orientează către extrema dreaptă din țările unde provin după terminarea contractului) pregătesc tineri în activități paramilitare.

Citește analiza completă pe G4Media.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

EXCLUSIV Calificativ „Foarte bine” dat de Ministerul Educației Marcelei Mrejeru, fosta inspectoare școlară generală din Gorj, consilier județean PSD, dată afară tot de ministru „pentru abateri grave” și „încălcarea legii”

Fosta inspectoare școlară generală din Gorj, Marcela Mrejeru, a fost evaluată cu calificativul „foarte bine” de către Ministerul Educației și Cercetării, pentru activitatea depusă de aceasta în anul școlar 2023-2024,…
Vezi articolul

Elevii români percep discriminări față de femei, bătrâni sau reprezentanți ai minorităților în mai mare măsură decât colegii lor europeni / Profesorii cred că școala oferă șansa învățării pe teme civice sau europene, dar se simt mai puțin pregătiți să predea astfel de subiecte – studiu

Tinerii din 20 de țări și teritorii europene manifestă un atașament covârșitor față de identitatea lor europeană, iar cei din România se simt europeni mai mult decât media și așa…
Vezi articolul

Profesoara Anca Florea, despre birocrația din școli: Dacă ne căutați în birouri, avem mai multe bibliorafturi decât cărți – e o imagine a intoxicării educației de un spirit al dării de seamă, care e contraproductiv și vetust. Nu există minciună mai mare decât ideea că birocrația îți măsoară performanța

Aștept demitizarea acestei raționalități birocratice care ne ține la adăpost, spune profesoara Anca Florea, director adjunct al Colegiului Național B.P. Hasdeu din Buzău. Aceasta a caracterizat impactul negativ al birocrației…
Vezi articolul

2024 – ultimul an de mandat Iohannis, proclamat „Anul Educației” după un 2023 marcat de greve stopate cu promisiuni nerespectate și noi legi aplicate improvizat, cu reforme amânate / Se împlinește deceniul de când Iohannis a pus educația pe primul loc în „România lucrului bine făcut”

Anul 2023 ar fi trebuit să fie „anul educației” în România, cu noi legi pentru întreg sistemul de învățământ, adoptate după aproape un deceniu de planificare, dar și cu cea…
Vezi articolul

Mediul academic să susțină mentalitatea și inițiativa antreprenorială în rândul studenților – recomandarea unui studiu despre antreprenoriat sub impactul Covid-19, realizat de cercetători ai Universității Babeș-Bolyai

Beneficiile antreprenoriatului trebuie să fie transmise mai clar de către mediul academic, mediu care să se concentreze pe construirea mentalității antreprenoriale în rândul studenților – aceasta este una dintre recomandările…
Vezi articolul