Am urmărit recent două documentare pe You Tube, Cine sunt extremiștii (II) realizat de colegul meu Dan Tăpălagă, și George Simion și neolegionarii din Dobrogea, realizat de Info Sud Est, publicație unde lucrează colegii mei Cristian Leonte și Andreea Pavel. Vreau să-i felicit pe scurt pentru calitatea excepțională a acestor materiale, fără nicio exagerare de standarde de presă occidentală.
Cele două documentare sunt complementare, deși nu cred că și-au propus acest lucru. Primul este în fapt un istoric al liderilor politici extremiști din România de după 1990: Corneliu Vadim Tudor, Marian Munteanu, George Simion, Călin Georgescu, Diana Șoșoacă, Claudiu Târziu. Al doilea este o analiză a fenomenului neo-legionar în Dobrogea, locul unde și-a început cariera politică George Simion, candidatul cu mari șanse să devină președinte al României.
Documentarul Cine sunt extremiștii, unde sunt intervievați istorici și analiști de marcă – Vladimir Tismăneanu, Dennis Deletant, Radu Ioanid, Ottmar Trașcă, Marius Cazan, Sorin Ioniță – folosește imagini de arhivă, unele șocante, care relevă o cantitate de ură enormă împroșcată uneori cu mahalagism de liderii extremiști.
Dar poate mai interesant este modul în care este relevată tranziția de la național-comunismul inițial al lui Vadim Tudor, la neolegionarismul fățiș al cuplului Simion – Georgescu și antisemitismul deșănțat ai Dianei Șoșoacă.
Documentarul George Simion și neolegionarii din Dobrogea relevă un aspect mai puțin cunoscut: extremismul de dreapta de la firul ierbii și cum se îmbină el cu religia și paramilitarismul, cu personaje care provin din familii cu trecut legionar, dar și legăturile strânse cu Biserica Ortodoxă, la loc de frunte fiind Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie.
Poate că nu e întâmplător faptul că Simion și-a început aici cariera politică, intonând imnuri legionare alături de camarazii locali și că aici, în Dobrogea, el a obținut cel mai bun scor în județul Tulcea – 51,19%, în timp ce în județul învecinat, Constanța, a câștigat 44,29%.
De ce spun că cele două documentare sunt complementare, pentru că succesul extremiștilor de dreapta din România ar fi fost imposibil fără structuri ca cele din Dobrogea, fără sprijin important din partea unor clerici ortodocși și fără o atracție reală pentru valorile legionare.
Este evident faptul că liderii extremiști actuali se inspiră din trecutul interbelic și narațiunea Mișcării legionare, condusă de liderul carismatic Corneliu Zelea Codreanu pe care Simion și Georgescu îl imită, ca să spun că-l maimuțăresc.
Dar ce este poate și mai înfricoșător sunt taberele de instruire neo-legionare, unde foști membri ai Legiunii Străine (care în mod curent se orientează către extrema dreaptă din țările unde provin după terminarea contractului) pregătesc tineri în activități paramilitare.
Citește analiza completă pe G4Media.ro
Matei Pop
Redacția
Costin Ionescu
Cristian Pantazi