Educația se numără printre domeniile în care lipsa angajaților pune presiune pe capacitatea Uniunii Europene de a răspunde transformărilor economice și tehnologice, arată Comisia Europeană într-un document publicat pe 22 iulie. În același timp, estimările citate de Executivul european indică faptul că UE va avea nevoie, până în 2027, de aproximativ 6,2-7 milioane de lucrători cu expertiză în inteligență artificială, iar circa 60% dintre angajați vor avea nevoie de un anumit nivel de competențe în AI.
Comisia include educația pe lista sectoarelor afectate de lipsa forței de muncă și a competențelor, alături de sănătate, îngrijire pe termen lung, transport, construcții, producție, inginerie și tehnologia informației și comunicațiilor.
„În ocupațiile legate de digitalizare, tranziția curată, transport, sănătate, educație și îngrijire pe termen lung, printre altele, deficitul de forță de muncă pune presiune nu numai asupra capacității întreprinderilor de a se adapta tranzițiilor și concurenței globale în creștere, ci și asupra rezilienței și sustenabilității modelului social european”, arată documentul de consultare al Comisiei privind integrarea pe piața muncii a persoanelor care se confruntă cu bariere semnificative.
Lipsa angajaților și a competențelor rămâne ridicată în numeroase sectoare, chiar dacă presiunile s-au mai redus față de vârful înregistrat după pandemie. Aproape jumătate dintre întreprinderile mici și mijlocii din Uniunea Europeană, 46%, au declarat că le-a fost dificil sau foarte dificil să găsească angajați cu pregătirea necesară în ultimii doi ani.
Problema este amplificată de schimbările demografice. Populația activă a Uniunii Europene ar urma să scadă de la 205 milioane de persoane în 2022 la 184 de milioane în 2050, dacă ratele de participare la piața muncii rămân neschimbate. În plus, populația de vârstă activă a Europei se reduce cu aproximativ 1,2 milioane de persoane în fiecare an, potrivit documentului.
Comisia avertizează că cererea de competențe noi va continua să crească pe fondul schimbărilor tehnologice. În domeniul inteligenței artificiale, estimările citate în document arată că Uniunea Europeană va avea nevoie de aproximativ 6,2-7 milioane de lucrători cu expertiză în AI până în 2027.
Totodată, aproximativ 60% dintre lucrători vor avea nevoie de un anumit nivel de competențe în inteligență artificială. Documentul nu precizează că toți acești angajați vor trebui să fie specialiști în AI, ci că utilizarea noilor tehnologii va impune dezvoltarea unor competențe adaptate locurilor de muncă transformate de inteligența artificială.
Într-un document separat privind Pilonul european al drepturilor sociale, Comisia arată că aproape 20% dintre întreprinderile din UE utilizau în 2025 o formă de inteligență artificială generativă. În același timp, 61% dintre lucrătorii europeni considerau că vor avea nevoie de competențe noi pentru a ține pasul cu AI până în 2029, însă numai 15% primiseră până atunci o formă de pregătire în acest domeniu.
Inteligența artificială poate schimba atât locurile de muncă existente, cât și cerințele de competențe, inclusiv competențele digitale și cele sociale, arată Comisia. Deși impactul general al AI asupra cererii de forță de muncă este încă limitat la nivelul UE, anumite categorii, în special tinerii aflați la început de carieră, riscă să fie afectate de o încetinire a angajărilor în unele sectoare și ocupații.
Executivul european consideră că sistemele de educație și formare trebuie să le ofere tuturor competențele cerute pe piața muncii, în condițiile în care tranzițiile digitală și verde schimbă industria, profesiile și cererea de calificări. Furnizorii de educație și formare, serviciile publice de ocupare, angajatorii și partenerii sociali sunt menționați printre actorii care trebuie să pregătească angajații pentru noile oportunități și pentru schimbarea locurilor de muncă.
Comisia va înființa și un grup de experți la nivel înalt care să analizeze impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii. Grupul ar urma să elaboreze scenarii privind evoluția pe termen lung a ocupării forței de muncă în UE și să analizeze modul în care efectele AI asupra locurilor de muncă pot fi anticipate și gestionate.
În ceea ce privește piața muncii, Comisia anunță că va prezenta până la sfârșitul acestui an o propunere de act legislativ privind locurile de muncă de calitate, în continuarea Foii de parcurs privind locurile de muncă de calitate. Documentul va include și o reflecție privind introducerea unor noi indicatori pentru măsurarea calității locurilor de muncă în Uniunea Europeană, care să completeze actualele obiective europene pentru 2030 referitoare la ocuparea forței de muncă, competențe și reducerea sărăciei.
Comisia anunță și lansarea primei etape a consultării partenerilor sociali europeni privind posibile măsuri destinate persoanelor care întâmpină bariere semnificative în accesul la piața muncii. Potrivit Executivului european, facilitarea trecerii de la inactivitate la muncă este importantă atât pentru incluziunea pe piața muncii și competitivitate, cât și pentru reducerea sărăciei și excluziunii sociale.
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, a afirmat că dimensiunea socială reprezintă baza competitivității europene.
„Europa socială nu este un cost. Ea reprezintă fundamentul prosperității noastre. Pilonul european al drepturilor sociale ne-a protejat în perioadele de criză și ne-a oferit direcția pentru redresare. Acum, când inteligența artificială transformă modul în care muncim, costul vieții continuă să crească, iar inegalitățile persistă, trebuie să ne reafirmăm angajamentul față de principiile Pilonului. Ne reafirmăm angajamentul pentru o Europă socială care îi pregătește pe oameni pentru schimbare, îi protejează împotriva noilor riscuri și creează oportunități pentru fiecare”, a declarat Roxana Mînzatu.
Pilonul european al drepturilor sociale a fost adoptat în 2017 și stabilește 20 de principii privind condițiile de muncă echitabile, protecția socială și egalitatea de șanse. Potrivit Comisiei Europene, acesta a stat la baza unor politici precum Garanția europeană pentru copii și Directiva privind salariile minime adecvate. La Summitul Social de la Porto din 2021, liderii Uniunii Europene au stabilit trei obiective sociale pentru 2030 privind ocuparea forței de muncă, formarea și reducerea sărăciei.
