Adriana Iancu, profesoară de Limba română și directoare a Școlii Gimnaziale nr. 206 din București, a declarat, pentru Prima TV, că se așteaptă ca „Educația pentru sănătate pe care o propune Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin reprezentanții ei, să nu fie o disciplină pur teoretică”. Declarațiile vin în contextul în care președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) susține ca disciplina „Educație pentru sănătate” să devină obligatorie pentru toți copiii și elevii.
- Amintim că Educație pentru sănătate este o disciplină opțională în acest moment. Organizația Salvați Copiii România a solicitat ca această disciplină să devină obligatorie, atrăgând atenția că aproape una din 10 nașteri este la adolescente.
„Mă aștept și mi-aș dori ca Educația pentru sănătate pe care o propune Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin reprezentanții ei, să nu fie o disciplină pur teoretică, dacă ea dezvoltă competențe de viață, astfel încât elevul să știe cum să-și gestioneze situațiile de stres, cum să-și gestioneze somnul, cum să înțeleagă o etichetă pe care o vede pe un produs și cum ar trebui să reacționeze în situații de criză”, a declarat directoarea.
Informații de context
Horațiu-Remus Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a declarat că disciplina „Educație pentru sănătate” ar trebui să devină obligatorie pentru toți copiii și elevii, de la grădiniță până la finalul liceului, conform Agerpres. Președintele CNAS a spus că disciplina ar trebui să fie predată de profesioniști din domeniul medical, nu predată de diriginte, profesor de sport, de matematică:
„Educația pentru sănătate este importantă și eu, ca președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, susțin și am susținut în toate demersurile mele publice introducerea «Educației pentru sănătate» ca materie obligatorie în școli, dar nu în clasa a V-a, nu în clasa a XII-a, nu țintit pe anumite probleme, ci o curriculă serioasă, solidă, care să te predea de la grădiniță și până în clasa a XII-a de liceu. Nu opțional, ci obligatorie și nu predată de diriginte, profesor de sport, de matematică, ci predată de profesioniști. Avem aici exemple din alte țări, cum ar fi țările nordice, unde personalul medical este implicat în această activitate.”
Recent, și Gindrovel Dumitra, medic coordonator al grupului de vaccinologie din cadrul Sociectății Naționale de Medicină a Familiei, a precizat că disciplina Educația pentru sănătate trebuie să devină o disciplină obligatorie în școli. Măsura trebuie să fie una „radicală”, mai ales în contextul în care copiii din ziua de astăzi au acces la informații care nu sunt întotdeauna corecte, a subliniat el în podcastul Salvați Copiii România.
La începutul lunii august, rectorul UMF „Carol Davila”, Viorel Jinga, a anunțat că a fost implicat în discuții privind pregătirea unei curricule pentru educația în domeniul sănătății destinată elevilor de liceu, iar universitatea ar urma să contribuie la proiect împreună cu Ministerul Educației și Cercetării.
Mulți părinți refuză să își dea acordul pentru participarea copiilor la activitățile de educație pentru sănătate desfășurate de medicii școlari, deoarece cred că acestea sunt ore de educație sexuală, a spus dr. Andreea Ștefănescu, medic specialist ATI și expert al Centrului de Cercetare, Educație și Comunicare pentru Sănătate Publică la MedikaTV, pe 14 iulie.
Andreea Ștefănescu afirmă că, în realitate, aceste activități abordează teme precum alimentația, somnul, sănătatea mintală sau prevenția, iar lipsa acordului părinților limitează accesul elevilor la informații importante.
Ce prevede Legea învățământului preuniversitar
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede ca elevii să învețe în trunchiul comun elemente de educație rutieră, de alimentație, de educație civică, sănătate și altele.
Art. 88 – „(10) Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru disciplinele de studiu și modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar au în vedere, în mod obligatoriu, includerea următoarelor teme: educație pentru mediu și schimbări climatice, educație pentru sănătate, noțiuni pentru acordarea primului ajutor, educație financiară, educație juridică, educație antreprenorială, educație tehnologică, educație rutieră, educație civică, istorie și civilizație locală, educație interculturală, educație pentru cetățenie democratică, egalitate de șanse, etică, gândire critică, oratorie și dezvoltare personală, educație pentru cetățenie europeană, securitate cibernetică, educație pentru alimentație sănătoasă.”
În luna mai 2023, după ce un proiect de lege care viza cursuri de prim ajutor în școli a primit vot negativ în Senat, PSD a precizat că aceste cursuri de prim ajutor trebuie introduse în programa şcolară, aşa cum se întâmpla în trecut, potrivit G4Media.ro.
Citește și:
Ora de Educație pentru sănătate să fie obligatorie de la grădiniță până în clasa a XII-a, susține Horațiu Moldovan, președintele CNAS: Nu predată de diriginte, profesorul de sport sau de matematică, ci de profesioniști
Educația pentru sănătate trebuie să fie obligatorie în școli, spune medicul Gindrovel Dumitra / Copiii au acces la informații, iar curiozitatea îi duce în zone în care acestea nu sunt neapărat corecte
Rectorul UMF „Carol Davila”, Viorel Jinga: Ministerul Educației pregătește o oră de sănătate pentru elevii de liceu / Ministrul Dimian m-a chemat să pregătim o curriculă pentru anul următor
Părinții se tem că orele de educație pentru sănătate sunt despre educație sexuală și refuză participarea copiilor la activitățile realizate de medicii școlari, spune medicul Andreea Ștefănescu
