Doi din trei profesori spuneau, într-un sondaj publicat recent de un sindicat din învățământ, că au în continuare nevoie de formare pentru predarea online. Opiniile lor se fac auzite în condițiile în care un nou raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare în Europa (OECD) aduce puțină lumină cu privire la nivelul de pregătire a profesorilor pentru folosirea noilor tehnologii și la gradul de deschidere a lor și a școlii față de aceste instrumente.
Documentul arată că, în România, încă dinaintea pandemiei ce a determinat programe de formare a cadrelor didactice pentru școala online, exista un grad destul de ridicat de instruire IT&C a profesorilor în scopul predării, dar asta nu aducea automat o deschidere pentru folosirea tehnologiei la clasă, frâna fiind pusă în principal de mediul instituțional. Anume, de către școală. Același raport sugerează că, înaintea pandemiei, se făcea simțită o posibilă tendință de creștere a distanței între profesorii dornici să se instruiască în domeniu și cei fără astfel de instruire.
- Raportul OECD cu privire la pregătirea IT&C a profesorilor, publicat la sfârșitul lunii octombrie, face trimitere la rezultatele sondajului TALIS 2018, realizat la nivel internațional în rândul profesorilor de gimnaziu.
Acesta oferă informații despre pregătirea pentru online a profesorilor, cu doi ani înainte ca pandemia să mute școala online, în această primăvară, și să producă un val de schimbări în modul de predare. În acel moment, la nivelul eșantionului TALIS , puțin peste jumătate dintre profesorii români urmaseră programe IT&C ca parte a instruirii lor formale și cam tot atâția urmaseră recent activități de pregătire profesională ce incluseseră IT&C.
Raportul citat arată, pe de o parte, că, atunci când IT&C este inclus în pregătirea formală a profesorilor, este mullt mai probabil ca aceștia să îi lase pe elevi să folosească frecvent sau mereu tehnologia în proiectele și în activitatea de clasă. Din acest punct de vedere, România stătea, în TALIS 2018, peste media OECD, dar departe de lideri în cazul profesorilor care au urmat cursuri IT&C în instruirea lor formală, și în media OECD în cazul profesorilor care au dezvoltat abilități IT&C în activități recente de dezvoltare profesională.
Pe de altă parte, potrivit raportului, integrarea tehnologiilor în actul de predare ține de multe alte lucruri, fiind influențată de condițiile organizaționale și de sistem. Aici, arată OECD, rolul mediului școlar este unul critic pentru promovarea inovației în predare. La nivelul OECD, este mult mai probabil ca profesorii să îi lase pe elevi să folosească tehnologia pentru activitățile de clasă și pentru proiecte atunci când școala îi încurajează pe profesori să aibă inițiativă, să inoveze.
Or, la acest capitol România stă mult sub media OECD, apropiindu-se de coada clasamentului.
Baza ar rămâne, deci, profesorul – cu cât se instruiesc mai mulți în IT&C, cu atât mai posibil să folosească mai mulți noile tehnologii la clasă. Dar și aici există o problemă: potrivit raportului OECD, este mult mai probabil ca profesorii care au urmat cursuri de IT&C în educația lor formală să apeleze în continuare la programe de dezvoltare a abilităților IT&C. În România, această probabilitate este printre cele mai mari la nivelul UE, însemnând că, înaintea pandemiei, jumătatea dintre profesori (cei de gimnaziu, conform eșantionului TALIS) care urmaseră programe de instruire IT&C era mult mai probabil să continue această instruire, mărind distanța față de cealaltă jumătate.
Printre soluțiile propuse de OECD la nivelul tuturor țărilor în ceea ce privește pregătirea pentru online a profesorilor, soluții înaintate într-o analiză pe marginea raportului, se numără în primul rând includerea programelor de instruire IT&C în educația formală a profesorilor, reevaluarea condițiilor organizaționale și de sistem și creșterea inițiativelor de dezvoltare profesională.
Amintim că un sondaj recent realizat în rândul profesorilor de către Federația Sindicatelor din Educație “Spiru Haret” arăta că 66% dintre respondenți spuneau că au nevoie de formare pentru predarea online, în condițiile în care puțin peste jumătate (53% spuneau că au urmat cursuri de perfecționare în domeniul competențelor digitale în ultimii 5 ani. Citește pe larg despre sondajul Spiru Haret
Foto: © Ian Allenden – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Redacția
Advertorial
Raluca Pantazi
3 comments
Majoritatea elevilor folosesc telefoane. Nu ecrane mai mari ca laptop, tableta sau desktop. Nu vad mare lucru.
Discrepanta dintre sau intre teorie si practica. Bace Ionescule si „Oecedeule”(idolul tau) n-ati spus nimic nou in/si cu asa „zisul” studiu ! Poti sa fii „păstă medie” ca genialitate in pregatirea IT (aiti) a bravei clasei dascalesti romane si „o gramada” sub medie in privinta „dotarilor” tehnice, unde stim ca Romania „sta” sublim dar… Interesant era sa se spuna(nu sa constati) cum poti sa faci „scoala online” fara telefon, tableta, laptop, calculator si ingredientul principal in multe locuri si situatii : curentul electric ( inventat si folosit demult prin alte „zari”). Hevanaisdei !
Dar ce faci cu cei care beneficiaza deja de aceste minunate inventii? Stai pe bara si astepti cuminte pana cand tehnologia va ajunge la cel mai nefericit elev? Sau faci joc de glezne pe margine sa intri in joc incalzit? Dolce far niente..