DOCUMENT Educația să primească 3 miliarde de euro – 10% din Planul Național de Redresare și Reziliență, cere Federația părinților într-o scrisoare adresată premierului Cîțu / Alocarea a 3% sau 6% “e insuficientă pentru necesitățile educației”

879 de vizualizări
Iulian Cristache / Foto: Facebook
Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar (FNAP-IP) îi solicită premierului Florin Cîțu, într-o scrisoare deschisă, să aloce educației 10% din suma totală de 30,5 miliarde euro din fondurile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). “Intenția de alocare a 3%, sau maximum 6% (…) este insuficientă pentru necesitățile educației”, arată FNAP.

Aceasta arată că o alocare de 10% ar echivala cu un plus de 0,2% din PIB, anual: “Plusul nu este foarte mare, dar poate ajuta la modul real sistemul educaţional, dacă acești bani merg către digitalizarea sistemului, programe adaptate, laboratoare, școli “verzi” și alte componente ce țin de logistică școlară”, afirmă FNAP-IP.

Potrivit organizației, “educaţia nu reprezintă o cheltuială, o povară pentru bugetul statului, ci o investiţie pe termen lung, constantă, care se regăseşte în fiecare dintre cei 6 piloni principali care stau la baza PNRR”, se arată în scrisoare.

Scrisoarea integrală a Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți către premierul Florin Cîțu:

“Către Guvernul României,

În atenția Domnului Prim-Ministru Florin CÂŢU,

Stimate Domnule Prim-Ministru,

România își poate defini rolul de stat european în funcție de modul în care își prioritizează Educația.

Educația nu reprezintă o “cheltuială” – conform afirmaţiilor dumneavoastră -, ci o investiție care are un rol major în ceea ce ar trebui să reprezinte viitorul acestei țări. Este ştiut, şi trebuie să recunoaştem, că fără o finanțare corespunzătoare, sau cu o finanțare care merge într-un procent major doar către componenta salarială, educația rămâne la stadiul de deziderat politic.

Domnule Prim-Ministru, suntem conştienţi că trecem printr-un context pandemic şi că bugetul național trebuie constituit responsabil, dar avem obligaţia să constatăm şi să acceptăm cu aceeaşi responsabilitate că lipsa finanțării corespunzătoare din ultimii 10 ani a condus la o scădere drastică a calităţii sistemului educațional.

Federaţia Naţională a Părinţilor solicită alocarea a 10% din suma totală de 30,5 miliarde euro din fondurile cuvenite din Planul Naţional de Redresare și Reziliență, denumit în continuare PNRR.

Intenția de alocare a 3%, sau maximum 6%, doar din componenta de împrumuturi (16,7 miliarde euro) sau din granturi (13,8 miliarde euro), este insuficientă pentru necesitățile educației.

Suma totală este pentru un exercițiu financiar de 6 ani. Un procent de 10% din 30,5 miliarde euro reprezintă, cu aproximaţie, 500 milioane euro/an, adică un plus de 0,2% din PIB, anual.

Plusul nu este foarte mare, dar poate ajuta la modul real sistemul educaţional, dacă acești bani merg către digitalizarea sistemului, programe adaptate, laboratoare, școli “verzi” și alte componente ce țin de logistică școlară. PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020 . Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în decembrie 2026.

Educaţia nu reprezintă o cheltuială, o povară pentru bugetul statului, ci o investiţie pe termen lung, constantă, care se regăseşte în fiecare dintre cei 6 piloni principali care stau la baza PNRR:

– Tranziția spre o economie verde: școli sustenabile și investiții în cercetarea universitară;

– Transformarea digitală: investiții în baza materială și umană a școlilor și a universităților de profil și în creșterea calității resursei umane;

– Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă: educarea şi creşterea calităţii resursei umane pentru profesionalizarea forței de muncă, adaptată la cerințele reale ale pieței muncii din România și din Uniunea Europeană;

– Coeziunea socială și teritorială: reducerea abandonului școlar și a șomajului în rândul tinerilor;

– Sănătate și reziliență instituțională: cabinete medicale școlare, ridicarea standardelor de calitate privind pregătirea viitoarelor cadre medicale;

– Copii, tineri, educație și competențe. Investiția în educație, prin avantajele pe care le creează reprezintă plus valoare la nivelul întregii societăți prin: cariere profesionale, studii superioare, salarii mai mari și, indirect, taxe mai mari și venit în PIB.

Investiția în educație reprezintă, practic, investiția în viitorul României pentru calitate şi competitivitate la nivel global.

Astfel, pentru ca politica educaţională a României să se situeze, cu adevărat, la standarde europene, este imperios necesar să se țină cont de Raportul Comisiei pentru Educaţie şi Cultură din Parlamentului European care vizează punerea în aplicare a spațiului european al educației.

În acest sens, Stimate Domnule Prim-Ministru, vă adresăm rugămintea să analizaţi solicitarea noastră şi să dispuneţi demersurile necesare în vederea alocării unui procent de 10% din suma totală a PNRR pentru educaţie.

Cu toată consideraţia,

PREŞEDINTE,

Iulian CRISTACHE”

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

2 comentarii
  1. Cred că este pentru prima dată când văd că niște părinți cer ceva guvernului pentru școală! Sportul preferat este, de obicei, blamarea profesorilor.
    Mă tem însă că nu vor obține nimic de la un fost codaș la învățătură. Și în fond acesta ar avea dreptate: ei ce mai fură?

  2. Toate cererile și constatările din scrisoare sunt rezonabile și faptul că Federația Părinților are o voce în cunoștință de cauză, este îmbucurător. Să sperăm că vor fi auziți. Cred că profesorii ar putea fi adăugați prin semnături după procedura on line obișnuită (la petiții oficiale). Așa poate se va înțelege că din toate părțile -părinți, elevi, profesori – există dorință, înțelegere dar și capacitate de a pune în aplicare soluțiile posibile. Condiția este să existe baza materială necesară dar și reorganizarea instituțională a sistemului astfel încât să nu se frâneze dezvoltarea proiectelor pentru îmbunătățirea învățământului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

ASE București vrea să reia construcția clădirii de sticlă, de 7 etaje, lipită de monumentul istoric Casa Nanu-Muscel, oprită cu scandal în 2016. PROIECT HG: Banii vin și de la minister, iar cheltuielile cresc cu 24% din cauza OUG 114

Academia de Studii București și Ministerul Educației reiau demersurile pentru construirea unei clădiri cu o înălțime de 7 etaje și fațadă de sticlă în centrul Bucureștiului, la Piața Romană. Potrivit…
Vezi articolul

DOCUMENT “Instrucțiuni” suplimentare pentru aplicarea noilor reguli în scenariul roșu, transmise școlilor: Pot veni fizic la școală doar 15 elevi dintr-o clasă de-a VIII-a și 17 de-a XII-a, profesională/postliceală an terminal. Ceilalți elevi din aceste clase sunt obligați să participe la cursurile online

Pot veni fizic la școală doar 15 elevi dintr-o clasă de-a VIII-a și 17 de-a XII-a, profesională/postliceală an terminal, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro, cu “instrucțiuni” suplimentare pentru aplicarea…
Vezi articolul