Programa de Istorie de clasa a IX-a, publicată pe 8 ianuarie în Monitorul Oficial prevede sugestii metodologice pentru profesori, 4 competențe generale ce trebuie atinse de elevi și exemple de activități și conținuturi. La finalul articolului puteți descărca întreaga programă. Programa se va aplica pentru elevii care acum sunt în clasa a VIII-a și care la toamnă, în anul școlar 2026-2027 întră în clasa a IX-a. Urmează până atunci formarea profesorilor și elaborarea manualelor, spunea ministrul Educației Daniel David.
- Președintele Asociației Profesorilor de Istorie, Mihai Manea a remarcat faptul că metodele didactice moderne cu AI sunt foarte bune dar e nevoie neapărat de o formare serioasă și deplină din punct de vedere didactic
În clasa a IX-a elevii au alocată în trunchiul comun 1 oră de istorie pe săptămână la toate filierele, profilurile și specializările. Pentru clasele a IX-a și a X-a, la profilul umanist, specializărilor Filologie și Științe sociale sunt alocate, pentru curriculum de specialitate (CS) câte 1 oră (clasa a IX-a), respectiv 2 ore (clasa a X-a) pe săptămână.
În clasele a XI-a și a XII-a, curriculumul de specialitate are alocat un număr diferit de ore, și anume câte 1 oră pe săptămână la specializarea Filologie și respectiv 2 ore pe săptămână pentru specializarea Științe sociale.
În programa de clasa a IX-a le sunt recomandate profesorilor diverse activități noi de predare, și instrumente precum inteligența artificială. Vezi mai jos în articol exemple descrise în programă.
„Rolul Istoriei, ca disciplină școlară, este acela de a dezvolta acele competențe și de a promova acele valori și atitudini care contribuie la consolidarea democrației, ca principală valoare a societății secolului al XXI-lea. Astfel, demersul educațional este fundamentat și pe principiile și valorile Consiliului Europei privind predarea istoriei, formulate în documente precum Recomandarea Rec(2001)15 a Comitetului Miniștrilor către statele membre privind predarea istoriei în Europa în secolul XXI și Carta Educației pentru cetățenie democratică și educația pentru drepturile omului (2010). Acestea subliniază importanța studiului Istoriei, ca disciplină școlară, să fie bazat pe multiperspectivitate, pe respectul față de diversitate și pe promovarea dialogului intercultural.
Istoria contribuie la formarea și dezvoltarea unei gândiri istorice și a unei gândiri critice prin utilizarea surselor, a noilor perspective istoriografice datorate cercetărilor științifice din acest domeniu al cunoașterii. De asemenea, ea contribuie la dezvoltarea competențelor de argumentare bazată pe dovezi”, scrie în programă.
„Ca urmare a prevederilor din planurile-cadru referitoare la numărul de ore alocat Istoriei este necesară și o abordare nouă în ceea ce privește realizarea programelor școlare.
Ca disciplină ce are continuitate cu nivelul gimnazial, unde accentul mai mare este pe istorie universală, aceasta studiindu-se pe parcursul a trei ani, și doar un singur an întreaga istorie a românilor, în liceu, în primii doi ani, clasele a IX-a și a X-a, se studiază Istoria universală, iar în clasele a XI-a și a XII-a se studiază Istoria românilor”.
Competențele generale
În programa de Istorie sunt patru competențe generale care trebuie atinse de elevi, în acord cu descriptorii și atributele prioritare din profilul absolventului realizat pe baza competențelor-cheie europene:
1. Analizarea evenimentelor și proceselor istorice, folosind reperele de timp și spațiu, conceptele și limbajul specific istoriei, pentru a elabora explicații și interpretări argumentate
2. Formularea de argumente și judecăți de valoare folosind informațiile din surse care prezintă perspective multiple asupra evenimentelor și proceselor istorice
3. Valorificarea experienței istorice și a diversității culturale pentru argumentarea atitudinilor civice.
4. Utilizarea gândirii critice și a strategiilor de învățare autonomă, colaborativă și continuă folosind exemple din istorie.
Competențe specifice și exemple de activități
Sugestii metodologice și activități
Sugestiile metodologice au scopul de a orienta cadrul didactic în activitatea sa cu elevii. Bunele practici românești și internaționale sugerează ca activitățile de învățare să fie proiectate astfel încât:
– accentul să se deplaseze de la învățarea reproductivă la învățarea bazată pe investigare, argumentare și validare;
– elevul să fie pus în situația de a formula ipoteze, de a testa și de a evalua rezultate, în spiritul autenticității demersului științific;
– să evidențieze diferența dintre teorie și validare (confirmare prin dovezi), pentru a cultiva gândirea critică și autonomia intelectuală;
– accentul să cadă pe învățarea proceselor de raționament și de validare, nu doar pe memorarea concluziilor;
– să valorifice caracterul dinamic al cunoașterii științifice, prin exemple de teorii sau concepții care au fost revizuite, depășite ori infirmate, pentru a sublinia că știința evoluează prin dialog între ipoteză și dovadă;
– să reflecte metodologia specifică domeniului cunoașterii științifice: observare, modelare, argumentare logică, analiză comparativă, formulare de concluzii etc
„Menționarea unor concepte, evenimente, procese istorice sau personalități pentru fiecare temă are ca scop să orienteze profesorul în proiectarea și realizarea demersului didactic, respectiv acele repere minime obligatorii necesare formării competențelor specifice. Profesorul are libertatea de a adăuga concepte, fapte istorice sau personalități și de a decide bugetul de timp pentru fiecare temă în funcție de specificul clasei, interesele elevilor pentru performanță sau pentru anumite teme.
De asemenea, este important de subliniat că formarea unei gândiri critice se poate face prin multiperspectivitate. Astfel, este importantă dezvoltarea capacității elevului de a analiza evenimente istorice din diverse unghiuri și perspective (de exemplu, perspectiva celor cuceriți din imperii coloniale).
Exemplificarea câte uneia dintre activitățile de învățare propuse pentru fiecare competență specifică poate ajuta cadrul didactic în a decide care dintre activitățile de învățare, strategiile didactice sunt în acord cu particularitățile elevilor.
Un element de noutate pentru programele școlare pentru clasa a IX-a este acela al unui domeniu de conținut care să facă trecerea de la nivelul gimnazial la cel liceal din perspectiva specificului disciplinei Istorie.
Această primă temă din programa școlară, de introducere, are scopul de a aprofunda, consolida achizițiile elevilor referitoare la cronologie, la diversitatea surselor, validitatea și utilitatea lor, importanța multiperspectivității pentru realizarea unui demers de cunoaștere coerent și corect din punct de vedere științific”.
Exemplu de activitate:
Pentru atingerea competenței specifice 2.1. Recunoașterea tipurilor de surse istorice pentru a le valorifica în diverse contexte de viață
Pentru acest tip de activitate programa sugerează folosirea inteligenței artificiale:
„Identificarea regulilor de luare a deciziilor la nivelul clasei de elevi selectând sursele referitoare la principii ale democrației ateniene dintr-un dosar virtual procesat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Activitatea urmărește ca elevii să recunoască diferite tipuri de surse, să analizeze credibilitatea lor, să decidă folosirea unora dintre ele pentru a genera cu ajutorul inteligenței artificiale o serie de principii pe care să le poată folosi în organizarea clasei pentru luarea deciziilor.
Elevii pot lucra în grupe de 3-4 elevi, cu aplicația NotebookLM, 4-5 laptopuri, internet, surse scrise, audio și video despre organizarea democratică a Atenei.
Timp de lucru: 20 de minute.
Desfășurarea activității: Profesorul partajează cu elevii organizați în grupe un dosar virtual în aplicația NotebookLM, în care sunt preîncărcate 10 surse diverse cu privire la democrația ateniană. Elevii analizează în echipă sursele și selectează cele mai potrivite și credibile dintre ele. În aplicație elevii formulează o cerință pentru inteligența artificială.
De exemplu: Ce reguli ale democrației ateniene, sunt menționate în sursele date și se pot folosi astăzi pentru un grup de aproximativ 25 de elevi din clasa a IX-a, atunci când trebuie să ia o decizie.
Solicită aplicației să genereze, pe baza surselor din dosarul virtual: clip audio, prezentare video, test, joc de tip flashcards, schemă conceptuală. Fiecare grupă analizează materialele generate de inteligența artificială, selectează și prezintă colegilor 4-5 elemente care ar putea fi folosite în organizarea clasei, de exemplu: participarea directă, egalitatea în fața regulilor, majoritatea simplă, tragerea la sorți pentru diverse atribuții în cadrul colectivului de elevi.
Evaluarea activității:
● Portofoliul virtual realizat se bazează pe folosirea unor surse credibile, diverse, alese pe baza criteriilor.
● Regulile de organizare a clasei prezentate de fiecare echipă sunt autentice (provin din experiența democratică a Atenei) și se pot aplica în viața de zi cu zi.
● Elemente de autoevaluare: fiecare grupă parcurge testul generat de aplicație sau jocul de tip flashcards și verifică răspunsurile. Testul oferă automat un scor, acuratețe, corectitudine.
Analiza de către elevi a credibilității surselor date de inteligența artificială se realizează cu ajutorul unor criterii:
Ce sunt planurile cadru
Planurile cadru pentru liceu care vor intra în vigoare începând cu clasa a IX-a în septembrie 2026 au fost publicate în Monitorul Oficial.
Publicarea planurilor cadru a fost amânată în ultimii ani, de peste 5 ori doar între 2023-2024, în mandatul Ligiei Deca.
Planurile-cadru cuprind disciplinele obligatorii și opționale din fiecare clasă și numărul minim și maxim de ore aferente acestora.
Conform Ministerului Educației, pentru învățământul liceal, trunchiul comun se constituie din discipline/domenii de studiu/module de pregătire obligatorii tuturor elevilor, indiferent de filieră, profil și specializare/calificare profesională, astfel: un număr de 15 discipline la fiecare dintre clasele a IX-a și a X-a, cu buget cumulat săptămânal de 19 ore la clasa a IX-a și de 20 de ore la clasa a X-a, respectiv dintr-un număr de 12 discipline la clasa a XI-a și 11 discipline la clasa a XII-a, cu buget cumulat săptămânal de 14 ore la clasa a XI-a și de 13 ore la clasa a XII-a.
În noul curriculum liceal, școlile au, însă, autonomie orară – adică posibilitatea unităților de învățământ de a repartiza bugetul total de ore alocat fiecărei discipline într-o altă distribuție sau frecvență decât cea prevăzută în planurile-cadru.
Programele școlare de clasa a IX-a, pentru 87 de discipline, publicate în Monitorul Oficial
Programele școlare publicate recent, oe 8 ianuarie, în Monitorul Oficial, vor fi folosite de profesori pentru a le preda elevii care intră la toamnă în clasa a VIII-a și care vor fi primii care vor învăța pe noile planuri-cadru la liceu. Ei vor da și un Bacalaureat nou în 2030.
Până atunci toți elevii care sunt acum în liceu vor da actualul Bac cu origini în 1995 și după programe din 2002-2004.
Nu au fost publicate însă toate programele, iar Ministerul Educației nu a precizat motivul. Cea mai controversată este cea la limba română care încă se află în dezbatere – mai exact cea de-a doua variantă a programei.
Ce urmează
După aprobarea planurilor cadru și a programelor urmează formarea profesorilor și apoi editarea și aprobarea manualelor, a anunțat ministerul Educației.
Totul ar trebui să se întâmple în următoarele luni până în toamnă pentru ca elevii de clasa a IX-a să aibă la clasă profesori care să știe să folosească programele școlare noi, care conțin noi tehnici de predare, unele și cu inteligență artificială.
DESCARCĂ Programa pentru disciplina Istorie, trunchi comun, toate filierele, clasa a IX-a
Foto: © Undrey | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
BREAKING Planurile-cadru pentru liceu au fost aprobate de ministrul Daniel David: Este primul pas în reforma pe care trebuie să o facem de acum încolo – lucrul la programe, manuale, trainingul profesorilor / Pariul meu: peste 4-5 ani ar trebui să vedem o modificare semnificativă a ratelor de analfabetism funcțional la liceu și o participare mai mare la Bacalaureat
Mihai Peticilă
Diana Ghimiși
Gabriela Iancu
Redacția
